9,352 matches
-
să desfolieze "veșmintele satirice" ale acestuia (metafora ironică, batjocoritoare,"răutăcioasă desfătare"); În Glossă, analizează ironia și adevărul paradoxului ("Comedia aceasta cu măști care se schimbă /.../ spectacolul absurd al agitației lumii care trece"), și comicul metafizic ("satira aceasta fără obiect e absorbită de ironia totală, al cărei obiect e omul, condiția sa ontologică, universul în întregime"), ironia satirică în Mureșanu, grotescul în Demonism ("grotesc cosmic"). Etc. Într-un alt capitol, de dimensiuni ample, se stăruie asupra Funcțiilor comicului în proza eminesciană. Un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
este în egală măsură o enciclopedie eminesciană și un tom de colocvii cu cei care au alte păreri decât autorul". De aceea, spune comentatorul ediției, se poate vorbi, fără îndoială, de "un stil" în editologia eminesciană, impus de cercetătorul "pasionat, absorbit de manuscrise și de surse referitoare la viața și opera lui Eminescu, zăbovind ca un benedictin în jurul fiecărui amănunt". Panoramând principalele ediții de dinainte și de după, cea datorată lui Perpessicius, cu evidențierea discuțiilor pro și contra, de-a lungul vremii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
oară, aș putè zice, era însemnată prin impresiuni care îmi înlănțuiau existența într-un șir nesfârșit de bucurii și desfătări sufletești. Având toate de-a gata, nici idee n-aveam de grijele și suferințele vieței. Jucăriile cele mai simple îmi absorbeau timpul și mintea și mă transportau într-o lume cu totul închipuită. Eu și unicul meu frate, Matei, care avea trei ani mai puțin decât mine, eram singuri stăpâni în tot cuprinsul ogrăzii. Câinele, rațele, curcele, toate aveau nume date
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
animal? Pentru că, la nivelul plantei are loc un proces de reducere a bioxidului de carbon la compuși organici, precum glucoza, cu potențial redox scăzut. Aceștia sunt oxidați, adică transformați Înapoi În bioxid de carbon, la nivelul animalului. Pentru că primul proces absoarbe energie, iar cel de al doilea o eliberează, este posibil ca energia primară, a Soarelui, să susțină, sub forma chimică a glucozei, Viața din zonele În care În mod obișnuit lumina nu ajunge; cu alte cuvinte, Viața pe Întreaga planetă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
bine zis, e neadaptat prezentului, dar perfect pentru viitor. În ce constă imperfecțiunea? În faptul că, pentru a realiza fotosinteza, lumina trebuie În primul rând absorbită, ceea ce cere ca ea, lumina, să aibă culoarea complementară celei a substanței ce-o absoarbe. Or, clorofila, fiind verde, absoarbe doar lumina roșie. Iar lumină roșie nu are la dispoziție decât la răsăritul și apusul Soarelui, adică atunci când lumina parcurge un drum mai lung printr’o atmosferă cu transparență selectivă, și mult mai puțin În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dar perfect pentru viitor. În ce constă imperfecțiunea? În faptul că, pentru a realiza fotosinteza, lumina trebuie În primul rând absorbită, ceea ce cere ca ea, lumina, să aibă culoarea complementară celei a substanței ce-o absoarbe. Or, clorofila, fiind verde, absoarbe doar lumina roșie. Iar lumină roșie nu are la dispoziție decât la răsăritul și apusul Soarelui, adică atunci când lumina parcurge un drum mai lung printr’o atmosferă cu transparență selectivă, și mult mai puțin În restul zilei. De ce atmosfera e
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
luminii decât s’a reușit pe prima cale. Sunt numeroși acești pigmenți auxiliari, dar Îi voi aminti doar pe aceia care prin masiva lor implicare devin reprezentativi, evident În ordinea apariției lor. Este vorba de ficocianină, pigment albastru, deci care absoarbe lumina galbenă, pigment prezent Încă În primele alge fotosintetizante apărute acum 2,3 miliarde de ani, anume algele albastre (adică, dacă-mi permiteți, frunza noastră albastră); apoi ficoeritrina, pigment roșu, prezentă În algele roșii, apărute cu un miliard de ani
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
albastre (adică, dacă-mi permiteți, frunza noastră albastră); apoi ficoeritrina, pigment roșu, prezentă În algele roșii, apărute cu un miliard de ani mai târziu, și clorofila b, pigment verde, prezentă Începând cu algele verzi, apărute Încă mai târziu. Acești pigmenți absorb lumina galben-verzuie, portocalie, respectiv portocaliu-roșie. Adică, pentru cititorii mai pragmatici, 550, 600, respectiv 650 nanometri; și tot pentru ei, specific că am operat unele simplificări, precum ignorarea benzii de absorbție din albastru, care de altfel apare constant la toți pigmenții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
luați În discuție, Soarele nu și-a modificat sensibil calitatea luminii. A variat Însă compoziția atmosferei Pământului, de la aceea reducătoare a Începutului, la cea oxidantă de astăzi. Și atunci, devine firesc ca din lumina care o traversează, atmosfera să fi absorbit atunci lumina roșie, oxidantă, lăsând-o pe cea galbenă, reducătoare, după care să absoarbă tot mai mult tipurile reducătoare, Într’un fel de neutralizare, lăsând plantelor, pe măsura trecerii timpului, o lumină tot mai oxidantă, adică tot mai roșie. Se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
compoziția atmosferei Pământului, de la aceea reducătoare a Începutului, la cea oxidantă de astăzi. Și atunci, devine firesc ca din lumina care o traversează, atmosfera să fi absorbit atunci lumina roșie, oxidantă, lăsând-o pe cea galbenă, reducătoare, după care să absoarbă tot mai mult tipurile reducătoare, Într’un fel de neutralizare, lăsând plantelor, pe măsura trecerii timpului, o lumină tot mai oxidantă, adică tot mai roșie. Se mai remarcă că, pe măsura progresului filogenetic abia amintit, numărul și cantitatea pigmenților auxiliari
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
asemenea reducătoare. Ca și Jupiter, Pământul ar fi reflectat În totalitate lumina și nu, ca acum, doar 30%. Lumina sa ar fi fost, ca și cea a planetei Jupiter, albă și rece, pentru că puțina lumină roșie incidentă ar fi fost absorbită de atmosfera reducătoare. Lipsită de orice suport energetic, litosfera n’ar fi cunoscut gradiente de temperatură, deci nici vânt și circuit al apei, implicit nici eroziunea. Relieful ar fi fost deosebit de accidentat. Într’un cuvânt, planeta ar fi fost un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
apoi recuperate, o operațiune destul de dificilă din cauza cantităților mari de absorbant necesare. În acest scop se folosesc materiale poroase precum piatra ponce, perlitul, cărbunele activ. Aceste materiale, ori altele adecvate scopului, mai trebuie să Îndeplinească o condiție esențială: să nu absoarbă apă, “concurentul neloial” În acest caz și, mai mult, pentru a asigura plutirea. O alternativă a acestei finisări este provocarea formării unei emulsii a petrolului În apă, deci Înlesnirea dispersării lui În aceasta. Abia acum, adică la cantități mici și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să se hrănească singur. Iar această plantă nu este o oarecare, ci una lipsită de rădăcini, cu care n’are Încă ce face, neavând unde să le Împlânte, și care să se mulțumească astfel doar cu apa ce-o poate absorbi din atmosferă. Adică, licheni și mușchi, plante ale căror corpuri funcționează efectiv ca un burete. Lichenii nu sunt Întotdeauna apți a Îndeplini acest rol. De multe ori, poluarea locală Împiedică ca aceste prototipuri de biocenoză, asociații de celule autotrofe și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ori prefixul pseudo. Ei n’au un țesut conducător, circulația realizându-se din celulă În celulă sub diferența de concentrație a fiecărei substanțe În parte. Chiar dacă pseudorădăcina poate realiza aprovizionarea cu apă, mușchii se pot dispensa de ea prin apa absorbită din atmosferă prin Întreg pseudotegumentul. De fapt, aceasta pare să fie metoda primară de aprovizionare cu apă, cale comună cu cea utilizată și de licheni și singura posibilă În lipsa unui sol. Or, această independență a plantei față de pseudorădăcină, care face
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a doi izotopi ai hidrogenului și trei ai oxigenului, adică ar rezulta 9 tipuri de apă. Omul conștientizează greu aceste lucruri, pentru că 8 dintre aceste tipuri alcătuiesc Împreună doar 2-3 la mie din apă. Plantele Însă, le recunosc și le absorb preferențial, după stadiul lor de dezvoltare și specie. Mai mult, chiar rocile poroase, precum tufurile vulcanice, pot realiza o absorbție deci o separare selectivă a tipurilor de apă; cel ce vă vorbește acum a obținut chiar un brevet În această
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
din lut, Încât astăzi nu descoperim aproape nimic În afara construcțiilor religioase. Exemplele cele mai evidente sunt În Orientul apropiat și, de ce nu, la Sarmizegetusa noastră. Dar, pentru natură, ele sunt corpuri străine și deci poluante, iar ea Încearcă a le absorbi și neutraliza. Aș putea spune că natura are oroare de vid, colonizând orice bucățică de spațiu. Chiar și pe ghețurile Antarcticii se dezvoltă alge. Pentru a ilustra acțiunea naturii, dau două exemple. Primul e al templului de la Borobudur din Java
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aiurea, să dea pe afară; și avem exemple recente. E o mare deosebire Între câmp și oraș În ceea ce privește dezghețul. Zăpada curată și afânată a câmpului se topește Încet, datorită reflexiei energiei solare, respectiv calităților de izolator termic, iar apa este absorbită de sol. Gheața Înnegrită a orașului, absorbind energia și transmițând-o În massa ei, se topește rapid; dedesubt nu se află decât asfalt ori acoperișurile clădirilor, astfel Încât apa nu poate fi absorbită. Iertați-mă că abia acum comentez astfel de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
exemple recente. E o mare deosebire Între câmp și oraș În ceea ce privește dezghețul. Zăpada curată și afânată a câmpului se topește Încet, datorită reflexiei energiei solare, respectiv calităților de izolator termic, iar apa este absorbită de sol. Gheața Înnegrită a orașului, absorbind energia și transmițând-o În massa ei, se topește rapid; dedesubt nu se află decât asfalt ori acoperișurile clădirilor, astfel Încât apa nu poate fi absorbită. Iertați-mă că abia acum comentez astfel de lucruri, dar vor mai fi ierni și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
respectiv calităților de izolator termic, iar apa este absorbită de sol. Gheața Înnegrită a orașului, absorbind energia și transmițând-o În massa ei, se topește rapid; dedesubt nu se află decât asfalt ori acoperișurile clădirilor, astfel Încât apa nu poate fi absorbită. Iertați-mă că abia acum comentez astfel de lucruri, dar vor mai fi ierni și neam putea pregăti de pe acum. Oricum, ca să fiu cinic, ar trebui să mulțumim acestei ierni care nea mai acoperit odată inconștiența și ne va ajuta
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
măsura cantității de energie, din singura disponibilă pe termen lung și singura folosită de biosferă În toată istoria sa. Un calcul sumar arată că România primește astfel, În fiecare minut, 5, urmat de 12 zerouri kilocalorii. Plantele, acolo unde sunt, absorb jumătate din energia incidentă, iar din ceea ce absorb pot fixa fotosintetic unul până la 5 procente. Deci, doar cel mult două procente și jumătate din această energie poate fi prelucrată de biosferă, În particular de Viața ce sălășluiește În România, iar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
termen lung și singura folosită de biosferă În toată istoria sa. Un calcul sumar arată că România primește astfel, În fiecare minut, 5, urmat de 12 zerouri kilocalorii. Plantele, acolo unde sunt, absorb jumătate din energia incidentă, iar din ceea ce absorb pot fixa fotosintetic unul până la 5 procente. Deci, doar cel mult două procente și jumătate din această energie poate fi prelucrată de biosferă, În particular de Viața ce sălășluiește În România, iar asta doar jumătate de an. Cum poate fi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adică o energie entropizată. Dar dacă lemnul acela e viu? Adică face parte dintr’o pădure? Indiferent cât de tare dogorește Soarele, În pădure e răcoare. Vegetația primește și ea tot atâta energie cât și plaja expusă direct; și o absoarbe, folosind-o Însă Într’un proces biologic: Viața. S’o disecăm. Prea puțină energie va fi degradată fizic Într’o radiație infraroșie. Asta pentru că restul va fi alocat unui salt calitativ, anume transpirația care transformă apa În altceva, adică aburi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
transmutarea elementelor. Adică ceea ce face un reactor nuclear sau ce credeau alchimiștii că fac. Nu vă mirați: organismele sunt capabile de așa ceva și transformă sarea, de fapt sodiul, În potasiu; potasiul fiind mai reductiv decât sodiul, Înseamnă că producerea lui absoarbe, fixând-o, energie. Deci răcirea corpului. Și, după acest mecanism chimic, urmează altul, biochimic. La om, asta se chemă bronzare. Asta o face melanina, un pigment din piele care, În stare normală, oxidată, e negru. Dacă este expus luminii solare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
motanul meu negru devenea vara maroniu. Expunerea prelungită stimulează producerea de noi cantități de melanină care, neagră fiind, va masca Înroșirea diurnă. Cu alte cuvinte, protecția conferită de melanină nu este fizică, Întrucât cu cât suntem mai negri cu atât absorbim mai multă energie, ci chimică, fixând energia primită sub o formă utilă organismului. E, dacă vreți, un soi de fotosinteză dar, dacă planta fixează orice câtime de lumină, căci din asta trăiește, animalul o face la intensități luminoase cu mult
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
conțin acești pigmenți, și Încă Într’o mai mare varietate de structură și culori. Ca o paranteză, aș spune că-i firesc: blocate În evoluție, spre deosebire de animale, ciupercile au transferat nevoia de nou spre diversificare. Ca și la animale, melanina absoarbe, schimbându-și structura, acea slabă lumină ce-o atinge În timpul zilei, transferând-o sub formă chimică ciupercii propriuzise În timpul nopții și refăcându-se pe sine pentru altă zi. Transformarea energiei radiative În energie chimică exclude pericolul de supraîncălzire, asigurând condițiile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]