20,435 matches
-
femeile fără istoric depresiv. Debutul timpuriu al consumului este datorat frecvent unei tulburări psihice. La 81% dintre alcoolici se poate diagnostica o tulburare psihică. Alcoolicii cu debutul consumului abuziv Înainte de vârsta de 20 de ani prezintă trăsături de personalitate antisocială, abuz de alte substanțe, tulburare bipolară, tulburare de panică, depresie, tentative de suicid și antecedente de alcoolism pe linie paternală. Repercusiunile medicale și sociale generate de asocierea depresiei cu alcoolismul Numeroase probleme sociale, familiale și individuale sunt asociate depresiei, alcoolismului și
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
medicale. Alcoolismul asociat altei tulburări psihice este principalul motiv de reinternare În clinica psihiatrică. Cele mai frecvente repercusiuni sociale și medicale sunt sistematizate după cum urmează: Aspecte simptomatice și comorbidități asociate − Rată crescută a suicidului și a comportamentului violent − Prezentare polisimptomatică − Abuz frecvent de alte substanțe − Prevalență crescută a tulburărilor de personalitate − Prevalență crescută a bolilor somatice − Implicații medico-legale − Integrare socială și familială deficitară Utilizarea serviciilor medicale − Internări numeroase − Spitalizări Îndelungate − Asistență frecventă În servicii medicale costisitoare (ATI de ex.) Răspunsul la
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
sau altă substanță − Risc ridicat de recădere a depresiei − Frecvent reinternare Violența la pacienții depresivi dependenți de alcool Violența și alcoolismul Violența este raportată prin valori ridicate În rândul pacienților depresivi. Există o serie de factori care contribuie la asocierea abuzului de alcool cu violența, indeosebi la bărbați. Efectul direct al alcoolului asupra sistemului nervos central conduce la afectarea capacității de autocontrol, prin deprecierea funcției executiv cognitive a cortexului prefrontal. Malfuncția executiv-cognitivă este incriminată În situațiile de agresivitate și comportament delincvent
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
ceea ce afectează capacitatea de apreciere a riscurilor. 2. Vulnerabilitățile individuale: − Trăsăturile de temperament. − Control slab al pornirilor emoționale. − Tulburări psihopatologice asociate. − Disfuncția sistemului serotoninergic. − Nivel crescut al testosteronului. 3. Factori sociali și culturali: − Medii sociale În care este cultivată violența. − Abuzul de alcool specific anumitor comunități. B. Factorii determinați de tulburarea depresivă Simptomele de agitație și anxietate. Prezența așa numitor „atacuri de furie”. Disfuncția sistemului serotoninergic și alcolismul-depresiaviolența-suicidul Se pare că la baza legăturii depresie-alcoolism violențăsuicid stă o disfuncție a sistemului
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
și simptomele de alcoolism și depresie Examinarea stării psihice Datele anamnestice, antecedentele patologice psihiatrice și non-psihiatrice Examinarea somatică Testele de laborator • Alcoolemia Problemele sociale Scale și alte instrumente diagnostice sau de aprecierea gravității Dificultăți de diagnostic Simptomele depresive induse de abuzul de alcool de obicei se ameliorează după aproximativ 3 săptămâni de abstinență. La orice caz evaluat poate fi Însă dificil de apreciat dacă simptomele sunt datorate abuzului etanolic sau fac parte din tulburarea depresivă asociată. Alcoolul poate masca, exacerba sau
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
instrumente diagnostice sau de aprecierea gravității Dificultăți de diagnostic Simptomele depresive induse de abuzul de alcool de obicei se ameliorează după aproximativ 3 săptămâni de abstinență. La orice caz evaluat poate fi Însă dificil de apreciat dacă simptomele sunt datorate abuzului etanolic sau fac parte din tulburarea depresivă asociată. Alcoolul poate masca, exacerba sau determina depresia. Simptomele depresive pot să apară În cazul ingestiei de alcool, sevrajului sau În urma consumului cronic abuziv. În plus, deseori diagnosticul este complicat de existența unei
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
Evaluarea comportamentului heteroagresiv Comportamentul violent poate să apară fie pe fondul intoxicației etilice, fie ca expresie psihopatologică asociată (depresie agitată, tulburare de personalitate antisocială, delirium tremens). Evaluarea riscului de comportament violent include date anamnestice asupra comportamentelor de violență din trecut, abuz de droguri, amenințări la adresa unor persoane, accesul la diferite arme. Existența deficitului de frânare a pornirilor instinctiv emoționale, instinctul de autoconservare, complianța la tratament și episoadele de furie cu heteroagresivitate sunt elemente importante care prognozează violența. Rolul tratamentului antidepresiv În
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
de alcool. Există studii similare efectuate cu fluoxetină, trazodonă și tianepină. Alți autori raportează eficacitatea stabilizatorilor dispoziției de tipul carbamazepinei sau a valproatului. Concluzii Studiile epidemiologice subliniază importanța asocierii alcoolismului cu depresia. Nu este Întotdeauna clar care tulburare este primară. Abuzul de alcool determină depresie, fapt demonstrat științific și constatat În clinică. Consumul de alcool secundar unei depresii este de asemenea o realitate clinică, cunoscută și explorată. Modificările neurochimice din alcoolism și depresie, Înclinațiile suicidare și către violență, impulsivitatea și răspunsul
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
persoane, prezintă riscuri de evaluare expertală printre care: -evaluare aleatorie prin nerespectarea criteriilor de diagnostic pozitiv de boală mintală, În vigoare; -evaluare ambivalentă cu riscuri de Încălcare a drepturilor persoanei sau ale comunității În stipularea lor expertală evaluare complezentă prin abuz de paternalism medical În rezolvarea unor probleme umane ce țin exclusiv de autonomia persoanei; -evaluare stigmatizantă metaexpertală de adaptare a conduitei la etichetă și de reiterare comportamentală nocivă efecte de maximizare sau minimizare a riscului de nocivitate comportamentală care depinde
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
obiect de probă printr-o interpretare prevalentă a antecedentelor, modului și circumstanțelor de comitere a faptei; -consecințe de nerespectare a dreptului persoanei și la o altă opinie expertală. Atari riscuri expertale primare, secundare sau terțiare, ce pot antrena fie un abuz de psihiatrizare fie un refuz de ajutor dat unei persoane În pericol, pot fi corectate bioetic prin competență, neutralitatea științifică (independența) și conștiința limitelor proprii ale expertului ce Își va valida concluziile doar prin argumentare științifică. În acest demers, lărgirea
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
situațiilor În care bolnavul a pierdut contactul cu realitatea. În lipsa acestei pierderi, conform principiului autonomiei persoanei, constrângerea nu se aplică. În practică, au făcut obiectul deciziilor judiciare situații precum lipsa informațiilor oferite familiei pentru a preveni riscurile legate de boală, abuzul de tratament cu neuroleptice și neurmărirea efectelor sale, neântreruperea tratamentului În cazul apariției simptomelor extrapiramidale, divulgarea confidențialității, externarea prematură, evadarea din spital sau inclaustrarea nejustificată. Pactul internațional privind drepturile civile și politice ratificat de România, legea sănătății mintale și legea
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
moderne de viață socială. De aici decurge climatul de lucru al expertului care este medic și nu reprezentant al justiției, deși concluziile sale aparțin justiției. Paternalismul expertal excesiv trebuie Înlocuit cu respectarea drepturilor bolnavului pentru a evita orice suspiciune de abuz de autoritate medicală. Autonomia bolnavului, alături de neutralitatea științifică și independența medicului reprezintă baza responsabilității expertului. Numai astfel o expertiză psihiatrico-legală va păstra capacitatea de a explica și constata și de a concilia, de a disculpa sau inculpa, promovând doar opinii
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
canabis este frecventă. Câteodată tulburarea delirantă nu se rezolvă În câteva ore după consum, și subiectul necesită spitalizare psihiatrică. În aceste momente se ridică problema diagnosticului diferențial: este vorba de un individ psihotic care a consumat canabis (dual diagnosis), sau abuzul de canabis a cauzat În mod direct psihoza. Evaluarea stării premorbide a pacientului și a statusului post morbid, poate tenta rezolvarea problemei, prin determinarea cursului tulburării psihice (Johnston et al 1980). Tulburări mentale cu istoric psihiatric negativ Psihoza toxică canabică
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
un an de zile desfășurat În Suedia Între 1980 și 1981, de către Palsson et al. a evaluat 11 pacienți cu psihoză canabică autentică pentru care au fost spitalizați În secții de psihiatrie. Pacienții cu istoric de psihoze pre-existente sau cu abuz de substanțe multiple au fost excluși din studiu. Trăsăturile psihotice erau asemănătoare la toți cei 11 pacienți, reprezentând un amestec de simptome afective și schizofrene, ca de exemplu depresi, neliniște, halucinații auditive, iluzii, confuzii și frecvent manifestări agresive. Simptomele erau
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
caracter agresiv și destructiv mai pronunțat În cazul psihozei canabice. Cele 11 cazuri raportate În studiul suedez au avut o simptomatologie foarte semănătoare cu cea raportată În alte studii (Bernhardson & Gunne 1972). În toate cazurile a existat o intensificare a abuzului În săptămânile și lunile ce au precedat psihoza. Bolnavii cu simptome subacute recurente și-au precipitat, fără excepție, tulburarea prin reluarea abuzului de canabis. Cursul maladiei are tendința de a fi auto-limitant și lipsit de pericol vital, câtă vreme bolnavul
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
semănătoare cu cea raportată În alte studii (Bernhardson & Gunne 1972). În toate cazurile a existat o intensificare a abuzului În săptămânile și lunile ce au precedat psihoza. Bolnavii cu simptome subacute recurente și-au precipitat, fără excepție, tulburarea prin reluarea abuzului de canabis. Cursul maladiei are tendința de a fi auto-limitant și lipsit de pericol vital, câtă vreme bolnavul nu suferă vreo traumă somatică ca rezultat al tulburăriiălor sale de comportament. Tratamentul medicamentos specific nu este indicat În această psihoză toxică
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
la medicația antidepresivă convențională administrată. Uzul de canabis la asemenea persoane ar trebui evitat În mod special. Este bine de ținut minte că deși o psihoză toxică canabică are un prognostic În general bun, tulburările psihice precipitate sau agravate de abuzul de canabinoizi (de ex. schizofrenia), dimpotrivă, (Weil 1970; Kemp 1970). Ablon & Goodwin au administrat THC oral În doze de la 5 mg/zi la 20 mg/zi În condiții de “dublu orb” la 8 pacienți cu tulburare afectivă monopolară și 5
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
ca un “amplificator al dispoziției” și cel mai indicat ar fi ca el să fie evitat de pacienții cu tulburări afective unipolare (Ablon & Goodwin 1974). Knudsen & Vilmar au studiat un lot de 10 pacienți cu schizofrenie având un istoric de abuz de canabis. Toți pacienții primiseră neuroleptice depot timp de cel puțin 6 luni de zile anterior, Înaintea acestei exacerbări a bolii lor. Canabisul a vut un efect inițial salutar constând În aceea că anergia, anhedonia, și capacitatea imaginativă redusă cauzate
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
familială și în general socială a minorului. Deschiderea cazului și asistarea socială În momentul în care cazul a fost desemnat asistentului social de către managerul de caz, procesul de evaluare inițială și complexă să fie inițiate de urgență, bineînțeles după confirmarea abuzului, iar recomandările specialistului să ajungă la coordonatorul de caz pentru a putea fi corelate cu recomandările și concluziile celorlalți specialiști solicitați să evalueze cazul în vederea măsurilor de protecție ce se impun. (Ivănușcă, 2008, p107-110) Etapa de evaluare inițială și asistarea
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
și sociale aflate în dezechilibru. Planul de servicii pe care părintele îl ia la cunoștință pornește de la măsurile ce trebuiesc luate pentru a putea soluționa situația în care se află copilul. Astfel, planul conține obiective care trebuie atinse, factori ai abuzului care trebuie eliminați, aspecte familiale ce trebuie schimbate, ameliorate sau monitorizate, precum și persoana, rolul, instituția, resursele și timpul pus la dispoziție pentru ca specialistul să lucreze la intervenție alături de familie. Monitorizarea Evaluarea și reanalizarea planului de către specialist și părinte după o
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
până la atingerea obiectivelor propuse în lucrul cu minorul victimă și familia sa. Închiderea cazului Închiderea cazului poate fi făcută în momentul în care beneficiarul a ieșit din perioada de monitorizare și au dispărut factorii de risc care au dus la abuz, iar familia a devenit autonomă și poate să răspundă tuturor nevoilor minorului fără sprijinul serviciilor sociale. CAPITOLUL IV LEGI PRIVIND PROTECȚIAVICTIMELOR LA NIVEL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL Printre actele juridice internaționale care au stat la baza elaborării legislației românești în domeniu
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
de state, fiind ratificat de un număr de 192 de state. Astfel, art. 19 din Convenție prevede ca „Statele părți vor lua toate măsurile legislative, administrative, sociale și educative corespunzătoare, în vederea protejării copilului împotriva oricăror forme de violență, vătămare sau abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijență, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual, în timpul cât se afla în îngrijirea părinților sau a unuia dintre ei a reprezentantului ori reprezentanților legali sau a oricărei persoane căreia i-a
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Convenție prevede ca „Statele părți vor lua toate măsurile legislative, administrative, sociale și educative corespunzătoare, în vederea protejării copilului împotriva oricăror forme de violență, vătămare sau abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijență, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual, în timpul cât se afla în îngrijirea părinților sau a unuia dintre ei a reprezentantului ori reprezentanților legali sau a oricărei persoane căreia i-a fost încredințat”. Această definire a violenței este reluată de definiția din Raportul mondial privind violența
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
starea sa de sănătate, care ar putea să o pună în imposibilitatea de a se ocupa de creșterea și îngrijirea fiicei sale, sau și mai rău, iar cauza decesul, și astfel fiica sa ar rămâne fără ambii părinți. Informații privind abuzul sexual Raportându-se la infracțiunea a cărei victimă a fost, A. menționează că situația a pornit de la invitația a două colege de a merge într-un club din oraș să bea un suc și să asculte muzică. La grupul lor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
clase în cadrul Școlii Generale din localitatea de domiciliu. C. își amintește că abandonul școlar s-a înregistrat în urmă cu aproximativ un an de zile, când a acumulat un număr semnificativ de absențe care au condus la repetenție. Informații privind abuzul sexual Minora prezintă o capacitate scăzută de a identifica și relata evenimente semnificative înregistrate în viața sa. În ceea ce privește infracțiunea a cărei victimă a fost, minora relatează că îl cunoștea pe autorul acesteia, cu care a fost de acord să plece
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]