16,963 matches
-
Sanda Stolojan, George Uscătescu, Mira Simian-Baciu, Angelo Morreta (Dan Petrașincu), Radu Enescu ș.a. Cu același prilej se deschide o expoziție documentară dedicată lui Constantin Brâncuși și Expoziția cărții românești în exil. Repere bibliografice: O nouă înjghebare românească în exil: Societatea Academică Română, „America”, 1957, 52; Societatea Academică Română din Roma, „Înșir’te mărgărite”, 1957-1958, 27-32; Activitatea Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1962, 1; Inițiative ale secției italiene a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1964, 3; Adunarea generală a Societății
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
Angelo Morreta (Dan Petrașincu), Radu Enescu ș.a. Cu același prilej se deschide o expoziție documentară dedicată lui Constantin Brâncuși și Expoziția cărții românești în exil. Repere bibliografice: O nouă înjghebare românească în exil: Societatea Academică Română, „America”, 1957, 52; Societatea Academică Română din Roma, „Înșir’te mărgărite”, 1957-1958, 27-32; Activitatea Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1962, 1; Inițiative ale secției italiene a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1964, 3; Adunarea generală a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1965
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
deschide o expoziție documentară dedicată lui Constantin Brâncuși și Expoziția cărții românești în exil. Repere bibliografice: O nouă înjghebare românească în exil: Societatea Academică Română, „America”, 1957, 52; Societatea Academică Română din Roma, „Înșir’te mărgărite”, 1957-1958, 27-32; Activitatea Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1962, 1; Inițiative ale secției italiene a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1964, 3; Adunarea generală a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1965, 4; [Congresele Societății Academice Române], „Revista scriitorilor români”, 1966, 5, 1967
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
exil. Repere bibliografice: O nouă înjghebare românească în exil: Societatea Academică Română, „America”, 1957, 52; Societatea Academică Română din Roma, „Înșir’te mărgărite”, 1957-1958, 27-32; Activitatea Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1962, 1; Inițiative ale secției italiene a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1964, 3; Adunarea generală a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1965, 4; [Congresele Societății Academice Române], „Revista scriitorilor români”, 1966, 5, 1967, 6, 1968, 7, 1969, 8; Constantin Sporea, Date despre istoricul Societății Academice Române
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
Română, „America”, 1957, 52; Societatea Academică Română din Roma, „Înșir’te mărgărite”, 1957-1958, 27-32; Activitatea Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1962, 1; Inițiative ale secției italiene a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1964, 3; Adunarea generală a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1965, 4; [Congresele Societății Academice Române], „Revista scriitorilor români”, 1966, 5, 1967, 6, 1968, 7, 1969, 8; Constantin Sporea, Date despre istoricul Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1982, 19; Manolescu, Enciclopedia, 624-628. M.P.-C.
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
Înșir’te mărgărite”, 1957-1958, 27-32; Activitatea Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1962, 1; Inițiative ale secției italiene a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1964, 3; Adunarea generală a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1965, 4; [Congresele Societății Academice Române], „Revista scriitorilor români”, 1966, 5, 1967, 6, 1968, 7, 1969, 8; Constantin Sporea, Date despre istoricul Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1982, 19; Manolescu, Enciclopedia, 624-628. M.P.-C.
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1964, 3; Adunarea generală a Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1965, 4; [Congresele Societății Academice Române], „Revista scriitorilor români”, 1966, 5, 1967, 6, 1968, 7, 1969, 8; Constantin Sporea, Date despre istoricul Societății Academice Române, „Revista scriitorilor români”, 1982, 19; Manolescu, Enciclopedia, 624-628. M.P.-C.
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
Press, Widowhood in medieval and early modern Europe, Sandra Cavalo și Lyndan Warner [ed.], Singapore - New York, 1999; Scarlett Beauvalet-Boatouyrie, Être veuve sous l’Ancien Régime, Paris, Belin, 2001), au constituit subiecte examinate (de forțe numeroase) mai cu seamă în cercetări academice. N-au încetat să intereseze aspectele juridice ale statutului văduvelor (Jean Cluzel, Les pouvoirs publics et le veuves, Paris, 1983 și altele) sau integrarea „istoriei văduvelor” într-o mai largă „istorie a femeilor” (Emmanuelle Santinelli, Des femmes éplorées: les veuves
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și-a pierdut soția prin moarte”67. DEX: „Văduv, -ă: „(Bărbat) care și-a pierdut soția prin moarte sau (femeie) care și-a pierdut soțul prin moarte și nu s-a recăsătorit”68. De aceeași părere sunt și autorii Dicționarului academic al Limbii Române (DLR): Văduv, -ă, adjectiv și substantiv; (despre oameni) „care și-a pierdut soția sau soțul (prin deces) și nu s-a recăsătorit”69. Multe dintre dicționarele ce conțin referiri cu caracter etimologic evocă, pentru explicarea cuvântului romanesc
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1984 (un alt „decupaj” al scrisorilor) și de Cronicari munteni, selecția textelor, studiu introductiv, note, comentarii și glosar de Dan Horia Mazilu, București, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă - Editura Univers enciclopedic, 2004 (cu „decupajul” meu operat pe edițiile academice). 51. Rivalul lui Stoica Ludescu, nenumitul cronicar al Bălenilor (eu cred în existența unei Cronici a Bălenilor ce trebuie separată - în „complexul” numit Istoriile domnilor țării Rumânești - de Cronica despre Nicolae Mavrocordat a lui Radu Popescu), știe câteodată mai multe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Padova) - și numele profesorilor (însoțite de calificative ale elogiului), cu care a lucrat: „[...] iar dascălul, iar într-aceste case șezându vine în orânduita vreme dă-m dă învățătură pre carele îl cheamă Antonie Delaefa [Antonio Dall Acqua, Profesor de drept, academicul la care cu ajutorul preasfântului și preaputernicului Dumnezeu, și cu neîncetata rugă a prefericitei lui Hs. Domnului Născătoare am înțeput a învăța cu toată a mea mică putérea omenească...”; „Iar iulie 28/18, iar joi, am început loghica a învăța la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
SOCIETATEA ACADEMICĂ „PETRU MAIOR”, asociație înființată la Budapesta în 1862. Inițiativa aparține studenților români de la Universitatea din Pesta (Budapesta), pe care societatea îi va reprezenta până în 1918, ulterior membrii fiind studenți români de la Universitatea din Cluj (1919-1934, 1938-1946, din 1991). Este o
SOCIETATEA ACADEMICA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
între timp, părinții sărăciseră, neputându-i asigura continuarea studiilor. După ce, trecând peste mari greutăți, își susține examenul de bacalaureat în august 1868, la Satu Mare, se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din Budapesta și devine totodată membru al Societății Academice „Petru Maior”. Bolnav, își întrerupe studiile. Vara lui 1869 o petrece ca „scrietor” la notariatul din Cumlăuș, iar din toamnă frecventa Facultatea de Drept a Universității din Viena, efectuând concomitent și stagiul militar. Îl cunoaște acum pe Mihai Eminescu, de
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
Godel, Între jivan mukta și poziționarea metodologică a fizicii sau psihologiei moderne 6. Cu alte cuvinte, Eliade le-a considerat și le considera Încă (Încerc să o spun În termenii săi) veritabile creații religioase ale lumii moderne, În pofida Încercărilor lumii academice de a simplifica deopotrivă funcția și cronologia creațiilor religioase, care, dată fiind tocmai dialectica sacrului, sensul hierofaniilor indistinct presărate În orice univers simbolic și imposibil de destituit, căci aparțin unui „element din structura conștiinței”, sunt deopotrivă actuale și importante. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în Bucovina. Se numără, de asemenea, printre întemeietorii și principalii colaboratori la „Foaia Soțietății pentru Literatura și Cultura Română în Bucovina”, pe care a condus-o din iulie 1866 până în decembrie 1869. În coloanele acestei reviste, precum și în „Almanahul Societății Academice Social-Literare «România Jună»”, „Arhiva”, „Candela”, „Familia”, „Gazeta Transilvaniei”, „Vatra” ș.a. i-au apărut cronici și articole, studii de istorie, de lingvistică și istorie literară, studii și culegeri de folclor. Cunoscut și apreciat, S. va fi ales în 1866 membru al
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
Vianu, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Dinu Pillat. S. este în primul rând un asemenea evocator, cu darul portretisticii și al refacerii unei atmosfere, fie privind familia, anii de liceu și facultate, fie lecturile de la Biblioteca Academiei ori atmosfera din institutul academic patronat de G. Călinescu atât în timpul directoratului acestuia, cât și - ca sub o luminoasă umbră - după moartea marelui critic. SCRIERI: G. Topîrceanu. Viața și opera, București, 1958; Delavrancea, București, 1964; Pagini de istorie literară, București, 1966; Duiliu Zamfirescu, București, 1969
SANDULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289469_a_290798]
-
Administrative din București. Debutează în 1962 în ziarul băcăuan „Steagul roșu”, iar prima carte, Generație și cultură, îi apare în 1985. Colaborează la „Viața românească”, „Contemporanul”, „Manuscriptum”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Vatra”, „Adevărul literar și artistic” și la publicațiile academice „Revista de istorie și teorie literară”, „Revista de filosofie”, „Revista română de sociologie”, „Sociologie românească”. Din 1996 coordonează seria „Etnos” a Editurii Albatros. Studiile interdisciplinare ale lui S. - circumscrise domeniului istoriei ideilor și, în special, ideii de națiune - abordează probleme
SCHIFIRNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289553_a_290882]
-
sub specia idilei într-un tablou ce începe cu idiliștii antici greci și romani. Ținta cercetării rămâne aceea de „a înțelege mai bine profilul artistic al unui mare poet”. Rezultatele acestor analize sunt reluate în capitolul George Coșbuc din tratatul academic Istoria literaturii române (III, 1974). S. a mai dedicat poetului, la fel ca și celuilalt năsăudean celebru, Liviu Rebreanu, câteva lucrări de popularizare, structurate pe tema relației cu lumea plaiurilor năsăudene. Din preocupările de critic și istoric literar au ieșit
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
și Goethe, Craiova, [1929]; Omul zilei, București, 1930; ed. (Der Held des Tages), München, 1937; Generația nouă în lirica germană, București, [1931]; Arcul lui Cupidon, București, [1932]; Atitudini critice, [București, 1932]; Personalitatea lui Goethe, București, 1932; Zece ani de activitate academică, București, 1932; Pagini de critică, București, [1933]; Eminescu und der deutsche Geist, Jena-Leipzig, 1936; Spovedania unei reîntoarceri, București, 1937; Aspecte literare, Sibiu, 1938; Goethe, I, București, 1938; Deutscher Geist in der rumänischen Literatur, Halle, 1939; Duduca Sevastița, București, 1939; A
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
epicului; amintirile de familie coboară la a treia generație, până la începutul secolului al XX-lea, când Alexandru Norșa, descins din Transilvania, se stabilește în portul dunărean. Dacă desfășurarea narativă își pierde cursivitatea prin numeroase inserții (mulțimea de personaje din mediul academic bucureștean, ca și din spațiul provincial alunecă în digresiuni de tot felul), romanul câștigă în profunzime analitică. Naratorul observă și analizează comportamentul celor din jurul său și destinul lor în plan social, politicul insinuându-se doar pe alocuri. Societatea românească a
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
tustrei preluând „făclia acelui lirism basarabean pe care l-a aprins cu un sfert de veac în urmă poetul și preotul Alexie Mateevici”. Poemele evocă nostalgic și melancolic efigia Basarabiei peste care „ca un fluviu dragostea mi se revarsă”, Chișinăul academic și boem (un Heidelberg răsăritean), „vadul basarabean” care hotărnicește un tărâm făcut din „pământ și cer, holdă și zare”, „codrii Orheiului” și „freamătul de plopi gemând în aer”, Nistrul și „doina basarabeană”, livezile încărcate de rod, zvonurile îndepărtate și enigmatice
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
să facă presiuni asupra guvernului român. Deci, deși Berlinul Își dăduse acordul de principiu În favoarea proclamării regatului, la cererea Vienei, a fixat o amânare de un an. Trebuia testată, prin urmare, și opinia Austriei. „Spargerea gheții” printr-o discuție „pur academică” i-a revenit lui Ion Bălăceanu, care se Întreține pe 27 aprilie 1880, cu Haymerle <ref id="69">69 Bălăceanu c. Carol, Viena, 28 aprilie 1880, În ANIC, fond Casa Regală, dosar 34/1880, f. 1v. și urm. </ref>. Momentul
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
mai variate piese (un minimum de 4: caietul de practică pedagogică, proiecte didactice, referate, instrumente evaluative, elemente de cercetare didactică etc.); 2) corectitudinea elaborării instrumentelor (de proiectare, evaluare etc. ) din perspectiva disciplinelor psihopedagogice, a didacticii disciplinei și a specificității conținuturilor academice; 3) coerența internă a materialelor și corelativitatea / complementaritatea lor funcțională la nivelul întregului portofoliu; 4) actualitatea și racordarea materialelor la noutățile reformei curriculare; 5) calitatea prezentării portofoliului; 6) calitatea răspunsurilor la întrebările formulate de comisie; 7) particularizarea materialelor didactice la
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
P. Apor; I. Ardeleanu face cunoscute documentele referitoare la români aflate la Vatican. Se publică acte din arhiva bisericii din Șcheii Brașovului și din colecția lui B. P. Hasdeu. Deși chiar în epocă s-au exprimat nemulțumiri în legătură cu ținuta prea academică a revistei și cu lipsa ei de accesibilitate, paginile de istorie din T. capătă, în condițiile dualismului austro-ungar, proclamat în 1867, semnificații mai adânci, cu atât mai mult cu cât unele documente interesează ca surse de informație istorică. G. Barițiu
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
la 1894, polemică premonitorie, care anunța conflictul represiv dintre critica de partid a anilor postbelici și creația scriitoricească. Eseul Umbra lui Tudor Vladimirescu, o înnoire a interpretării eminescologice, se sprijină pe volumele de publicistică ale lui Eminescu apărute în ediția academică. Cu exemple elocvente se demonstrează că ochiul poetului nu era întors, cum credea Gherea, numai către 1400, ci și către etape mult mai apropiate, mai moderne, cum ar fi perioada lui Matei Basarab sau revoluția lui Tudor Vladimirescu, una din
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]