9,323 matches
-
cele specifice apelului, recursului ori cele prevăzute în cuprinsul art. 31 alin. (1)-(3) din Legea nr. 211/2004. ... 41. Chestiunea de drept este reală și a fost determinată de caracterul lacunar, eliptic al normei supuse interpretării și care s-a accentuat odată cu modificarea adusă variantei inițiale a textului art. 31 alin. (6) din lege - care stabilea că „Hotărârea poate fi atacată cu recurs la curtea de apel, în termen de 15 zile de la comunicare“ - prin art. 49 din titlul
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
priveau pe Ripley care se usca. ― Asta cine mai e? întrebă Vasquez clătindu-și părul. ― Un fel de consilieră. Nu știu mare lucru despre ea. (Micuța Ferro, care-și ștergea pântecul, plat și dur ca o placă de oțel, își accentuă expresia și forță tonul pentru a adăuga:) A văzut un extraterestru. Așa se zice, în orice caz. Hudson se strâmbă. ― Uaaa! Nu mă-nebuni! Am căzut în cur. Apone îi chemă la ordine. Se afla deja în cabina de uscare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Constat că a deschis ochii. ― Tare mi-e teamă că este un efort suficient pentru a-l epuiza. Era vocea lui Bishop. Sintetul era așezat la o masă din apropiere, înconjurat de aparate și instrumente medicale. Lumina unei lămpi îi accentua trăsăturile, dând feței sale un aspect macabru. ― Suferă? ― După biomonitoare, nu, dar nu se poate ști. Sunt sigur că ne va spune când va fi din nou în stare să-și utilizeze laringele. De altfel, am izolat otrava. O substanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
o liniște de mormânt. Camera de recepție continua să-i ofere spre admirație luxul unui apartament care fusese decorat și mobilat pentru a satisface cerințele unor oameni obișnuiți cu o bogăție nemăsurată. Dar, oricum, asta nu făcea decât să-i accentueze sentimentul că era un intrus, fără nici un fel de cunoaștere a ceea ce-l înconjura. ...Este destul de ridicol - gândi el. Incredibil, unul din cele mai mari evenimente din istoria a două galaxii adusese această navă de război, uriașă, aici, în această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
s-a constituit în cauza apariției a numeroase articole pe această temă, unde aceasta apare în fotografii neatractive sau prelucrate. Este ușor pentru un fotograf să surprindă apariția unui rictus sau a unei posturi inadecvate. Prezentarea acestora în articole negative accentuează forța mesajului lor. Pe de altă parte, chiar prelucrarea unor fotografii accentuează ideea menționată anterior. Astfel, în revista Academia Cațavencu, numărul din 16-22 august 2006, este prezentată o prelucrare umoristică, de mare impact, a informației despre colaborarea cu Securitatea a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
unde aceasta apare în fotografii neatractive sau prelucrate. Este ușor pentru un fotograf să surprindă apariția unui rictus sau a unei posturi inadecvate. Prezentarea acestora în articole negative accentuează forța mesajului lor. Pe de altă parte, chiar prelucrarea unor fotografii accentuează ideea menționată anterior. Astfel, în revista Academia Cațavencu, numărul din 16-22 august 2006, este prezentată o prelucrare umoristică, de mare impact, a informației despre colaborarea cu Securitatea a deputatului Mona Muscă și a senatorului Mircea Ionescu Quintus. Cei doi parlamentari
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
realizează o critică la adresa noului guvern arătând că schimbarea lui I.Inculeț și Valer Pop ar fi fost sugerată de cercurile evreiești internaționale, dar Tătărăscu a găsit o cale de compromis mutând cei doi miniștri unul în locul celuilalt. Totodată se accentuează faptul că prin realizarea acestei remanieri, Tătărăscu a demonstrat că are sprijinul deplin al regelui și al liberalilor. În privința demiterii lui Titulescu nu identificăm o poziție clară. Tot în acest număr se afirmă că : ”noul cabinet prezidat de Tătărăscu este
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
schimbare a politicii externe românești“, și drept urmare “îngrijorarea Parisului este neîntemeiată“. În continuare se arăta că Germania “privește cu liniște și cuvenită rezervă situația”, având convingerea că relațiile economice “vor stimula și regula raporturile germane“. În aceeași zi, “Frankfurter Zeitung“ accentua asupra faptului că demiterea a survenit în urma neînțelegerilor “continui și mai vechi“ care existau între Titulescu și primul - ministru Tătărăscu “pe chestiunea relațiunilor dintre politica internă și cea externă“174. Tot la 1 septembrie 1936, ziarele “Voelkischer Beobachter”, “Berliner Boersen
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
care este comentat în felul următor: “De la schimbarea survenită la conducerea Ministerului Afacerilor Străine, România părăsește din ce în ce mai mult linia de apropiere față de Soviete și caută să-și consolideze legăturile de prietenie față de Iugoslavia și Polonia”177. În continuarea articolului se accentua asupra faptului că “Basarabia reia locul preponderent în cadrul considerațiunilor de politică externă ale României ...Basarabia nu poate fi apărată din punct de vedere militar de către români. Ținutul dintre Nistru și Prut oferă puține posibilități de defensivă. Linia naturală de apărare
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
internaționale la demiterea lui Nicolae Titulescu, Slatina, Editura Fundației “Universitatea pentru toți ” , 2004 , p. 20. considera un spirit subtil, un diplomat înnăscut, sacrificat însă lui Hitler“. În articolul “O lovitură fascistă în România“, de la 30 august 1936, ziarul “L`Humanite“ accentua asupra faptului că Titulescu, văzut ca “stâlpul politicii de pace” românești a fost înlăturat din guvern printr-o lovitură a forțelor de dreapta. Tot la 30 august 1936, “La Republique“ arăta că Franța supraveghea evenimentele “care ar putea să modifice
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
unor politicieni români “eclipsați” de prestigiul 200 Ibidem. 116 111 internațional al diplomatului român 201. Momentul de la București a fost prezentat și de “L`Intransigeant” care în numărul de la 31 august 1936 evidenția și meritele lui Titulescu 202. “L’Information” accentua, la 31 august 1936, asupra fidelității primului - ministru Tătărăscu față de politica externă tradițională a României, respectiv “menținerea relațiilor active și cordiale cu Înțelegerea Balcanică, Polonia, Marea Britanie și Franța“203. La 31 august 1936, cotidianul evreiesc “Pariser Haint”, considera că demiterea
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Tătărăscu îl informa pe Titulescu depre impresia defavorabilă produsă de situația respectivă în rândul opiniei publice românești. În răspunsul său, Titulescu afirma că au fost alese doar statele respective pentru a se diminua riscul unui eșec. În continuare, diplomatul român accentua asupra faptului că fiecare stat semnatar putea trimite invitații de aderate altor state terțe 40. În aprilie 1934, ministrul de externe francez, Louis Barthou, a efectuat un turneu diplomatic la Varșovia și Praga pentru a convinge cele două state de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Tătărăscu îl informa pe Titulescu depre impresia defavorabilă produsă de situația respectivă în rândul opiniei publice românești. În răspunsul său, Titulescu afirma că au fost alese doar statele respective pentru a se diminua riscul unui eșec. În continuare, diplomatul român accentua asupra faptului că fiecare stat semnatar putea trimite invitații de aderate altor state terțe 40. În aprilie 1934, ministrul de externe francez, Louis Barthou, a efectuat un turneu diplomatic la Varșovia și Praga pentru a convinge cele două state de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
îi poate adecva intențiilor sale formative (provocarea transformărilor comportamentale la elevi); poate să-i cunoască și să-i controleze conductibilitatea (capacitatea de a conduce mediatic influențele educative între factorii educativi activi). Conceptul de mediere: impune trasmiterea indirectă a influențelor educative; accentuează latura organizatorică a mediului educativ; schimbă rolul învățătorului/ profesorului și al elevului; flexibilizează și naturalizează interrelațiile. „Medierea proceselor de învățare socială nu este numai de natură afectivă, ci se distinge o mediere internă individuală, de natură cognitivă, afectivă, motivațională, atitudinală
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
s-au dovedit - prin rezultatele lor - extrem de potrivite în raport cu: principiile și obiectivele proiectului, particularitățile claselor și comunității, exersarea practicilor de mediere de către elevii-mediatori. 5. Instituționalizarea Din perspectiva transferului de bune practici și referindu-ne la activitățile desfășurate de clasele selectate, accentuăm faptul că: • activitățile de informare s-au bazat pe proiecte de activitate care au descris cu claritate principalele jaloane de urmat; • activitățile dedicate medierii conflictelor au reușit să realizeze o bună concordanță între obiectivele propuse, acțiunile realizate și modalitățile de
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
existența unei "comunități de amintiri" (community of recollections), care să păstreze vie memoria "mândriei colective", dar mai ales a "umilințelor" suferite în comun (cf. Hutchinson și Smith, 1994). Și în acest punct concepțiile celor doi gânditori rezonează armonic, Renan (1990) accentuând faptul că "suferința în comun unește mai mult decât o face bucuria. În privința memoriilor naționale, durerile au mai mare valoare decât triumfurile, întrucât acestea impun obligații, și necesită un efort comun" (p. 19). Importanța decisivă a memoriei în formarea națiunii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sociale, chiar și factorii ecologici relevanți. Referitor la axa orizontală constructivism-critic, abordările plasate înspre capătul constructivist se centrează cu predilecție pe explorarea modului în care o realitate socială a fost articulată prin discurs, în timp ce investigațiile critice se focalizează mult mai accentuat pe putere, pe modul în care realitatea construită favorizează anumite grupuri și defavorizează pe altele. Deși trasarea liniilor de demarcație este o operațiune întotdeauna parțial artificială, M. Foucault este figura prototipică pentru analiza discursivă critică, iar lucrările sale constituie adevărate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a patra idee-forte reperabilă în paradigma istoriografică a Școlii Ardelene este spiritualitatea creștină a poporului român. Fiind o mișcare ce își avea sediul în Biserica Unită, luminismul transilvănean, spre deosebire de cel francez iconoclast și anti-eclezial -, nu e de mirare că a accentuat dimensiunea religioasă. Samuil Micu, scriind Istoria... din 1805 în calitate de ieromonah al Mănăstirii Sf. Treime din Blaj, fixează momentul creștinării poporului român începând cu secolul I. Iată ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice a românității într-un singur stat național unitar s-a realizat în 1859 prin unirea principatelor danubiene. În ciuda acestui succes repurtat de naționalismul autohton, exista larga conștiință a "îmbucățirii politice a corpului românesc", după expresia lui Xenopol. Pentru a accentua această "desmădulare" a unității primordiale a spațiului românesc, A.T. Laurian (1862) utilizează permanent în istoria sa denominativul "Dacia" pentru a se referi la întregul teritoriu românesc. Mădularele despărțite ale trupului primordial al Daciei sunt numite "Dacia australă" (Țara Românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Românilor în unu singur statu, ca astfel, să poată mai cu ușurință lupta contra mulților neamici ai Patriei și ai Românismului (Urechia, 1862, p. 37 cf. Murgescu, 1999, pp. 152-153). Destinul providențial al săvârșirii unirii românilor este și mai apăsat accentuat într-o ediție ulterioară a aceluiași manual, în care Ștefan cel Mare este creditat cu nobilul plan de a uni Moldova și Muntenia într-o singură entitate românească, "așa cum suntu făcute de Dumnezeu" (Urechia, 1873, p. 50 cf. Murgescu, 1999
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de dominația imperiilor multietnice care nu au intrat în noua logică a statelor-națiune. Alte diferențe cruciale țin de elementele mitice instituționalizate ca parte integrantă a modelului răsăritean al societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul politic apusean, naționalismul est-european a accentuat idealul colectivist al poporului ca realitate organică trans-personală de care individul aparține inextricabil. Postulând interesul suprem al colectivității ca tronând suveran deasupra intereselor egoiste ale indivizilor, ethosul colectivist reclama din partea individului, dacă nu sacrificarea abnegantă a propriilor interese, atunci cel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în compoziția poporului nostru, a fost cea tracă, reprezentată prin Daci [...] Peste această primă pătură a venit elementul romanic, reprezentat prin coloniști, armată și administrație care [...] a dat naștere Daco-Romanilor. [...] Năvălind Slavii, [...] procesul de formație al poporului românesc s-a accentuat, desăvârșindu-se prin absorbirea elementelor slavone de către cele romanizate. A ieșit acuma un popor nou care nu mai era nici Daco-Roman, nici Slavon ci poporul românesc" (Patrașcanu, 1937, p. 48). Situabilă în cadrul paradigmei substrat-strat-adstrat, concepția lui Patrașcanu exprimă teoria bi-stadială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
demonstrează tardivitatea creștinării în masă a populației române. Aceasta este datată ca realizându-se abia odată cu creștinarea bulgarilor, în secolul al IX-lea, care au răspândit credința și pe teritoriul actual al României (Roller, 1952, pp. 59-60). Pentru a se accentua influența slavă asupra românilor, manualul specifică faptul că procesul de creștinare în masă s-a produs în timpul cât teritoriile românești au fost stăpânite de către bulgari. În secolul X, "teritoriul actual al României era cuprins un timp aproape în întregime de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Ion Iliescu, a pierdut capital politic într-un ritm galopant. În 2008 PRM nu a depășit pragul electoral, ceea ce a însemnat că nu a mai trimis niciun reprezentant în Parlamentul României, iar în 2012, degenerarea susținerii sale politice s-a accentuat în continuare. Și mai devreme s-a încheiat cariera politică a primului partid de extremă dreapta de pe scena politică românească. Părăsit de figura sa emblematică în 2000, Gheorghe Funar primarul pentru 12 ani al Clujului, PUNR a ajuns un partid
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
această înțelegere a conceptului de ideologie reprezintă o moștenire recuperată pe urmele gândirii marxiste 17. Aceasta întrucât, deși a denotat, inițial, o "știință a ideilor", Karl Marx și Friedrich Engels au fost cei care, prin lucrarea lor Ideologia germană, au accentuat deturnarea sensului termenului inițiată de Napoleon -, transformându-l într-unul polemic. Orientându-și abordarea împotriva gânditorilor neohegelieni, Marx a conferit ideologiei caracterul de a produce o imagine răsturnată asupra realității 18. În acest punct trebuie specificat că, în diferitele stadii
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]