5,887 matches
-
substantivului din grupul nominal. Numai adjectivul posesiv stă după substantiv, dacă acesta este la vocativ: "Slušaj, prijatelju moj!" „Asculta, prietene (al meu)!” Dacă substantivul este determinat de mai multe adjective pronominale, cel mai aproape de substantiv stă adjectivul posesiv, înaintea acestuia - adjectivul demonstrativ, interogativ sau nehotărât, iar înaintea acestora - adjectivul "sav" „tot” sau "ceo" „întreg, tot”. Exemple: "ovo tvoje delo" „treaba asta a ta”, "O kakvoj mojoj grešci govoriš?" „Despre care greșeală a mea vorbești?”, "ceo taj njihov program" „tot programul asta
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
după substantiv, dacă acesta este la vocativ: "Slušaj, prijatelju moj!" „Asculta, prietene (al meu)!” Dacă substantivul este determinat de mai multe adjective pronominale, cel mai aproape de substantiv stă adjectivul posesiv, înaintea acestuia - adjectivul demonstrativ, interogativ sau nehotărât, iar înaintea acestora - adjectivul "sav" „tot” sau "ceo" „întreg, tot”. Exemple: "ovo tvoje delo" „treaba asta a ta”, "O kakvoj mojoj grešci govoriš?" „Despre care greșeală a mea vorbești?”, "ceo taj njihov program" „tot programul asta al lor”. Locul atributelor Atributul adjectival stă în
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
complement: "od starosti žuta knjiga" sau "knjiga žuta od starosti" „carte galbenă de bătrânețe”. Stă obligatoriu după numele personalităților istorice: "Katarina Velika „Ecaterina cea mare”. Un substantiv poate avea mai multe atribute adjectivale, toate plasate înaintea să. În acest grup, adjectivul nedefinit îl precede pe cel definit, adjectivul calificativ propriu-zis pe cel relațional, iar adjectivul cu un înțeles mai restrâns pe cel cu un înțeles mai larg: "moderan italijanski školski brod" „navă-școală italiană modernă”, "poznata beogradska operska pevačica" „o cunoscută cântăreața
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
žuta od starosti" „carte galbenă de bătrânețe”. Stă obligatoriu după numele personalităților istorice: "Katarina Velika „Ecaterina cea mare”. Un substantiv poate avea mai multe atribute adjectivale, toate plasate înaintea să. În acest grup, adjectivul nedefinit îl precede pe cel definit, adjectivul calificativ propriu-zis pe cel relațional, iar adjectivul cu un înțeles mai restrâns pe cel cu un înțeles mai larg: "moderan italijanski školski brod" „navă-școală italiană modernă”, "poznata beogradska operska pevačica" „o cunoscută cântăreața de operă din Belgrad”. Atributul adjectival exprimat
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Stă obligatoriu după numele personalităților istorice: "Katarina Velika „Ecaterina cea mare”. Un substantiv poate avea mai multe atribute adjectivale, toate plasate înaintea să. În acest grup, adjectivul nedefinit îl precede pe cel definit, adjectivul calificativ propriu-zis pe cel relațional, iar adjectivul cu un înțeles mai restrâns pe cel cu un înțeles mai larg: "moderan italijanski školski brod" „navă-școală italiană modernă”, "poznata beogradska operska pevačica" „o cunoscută cântăreața de operă din Belgrad”. Atributul adjectival exprimat prin numeral ordinal stă de obicei înaintea
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
sufix cuvintele lor baza nu formează un cuvant compus. Cuvintele baza pot fi: Acestui mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cuvântul a suferit o derivare regresiva. Exemple: Prin conversiune se obțin, de exemplu, substantive din adjective, majoritatea lor declinându-se tot că adjectivele. Substantivele comune care provin din adjective și denumesc persoane, își păstrează formele de masculin și feminin, de exemplu "dragi, -a" „iubitul, iubita”, dar numele de familie de aceeasi proveniență nu se acordă la
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
cuvant compus. Cuvintele baza pot fi: Acestui mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cuvântul a suferit o derivare regresiva. Exemple: Prin conversiune se obțin, de exemplu, substantive din adjective, majoritatea lor declinându-se tot că adjectivele. Substantivele comune care provin din adjective și denumesc persoane, își păstrează formele de masculin și feminin, de exemplu "dragi, -a" „iubitul, iubita”, dar numele de familie de aceeasi proveniență nu se acordă la feminin. Astfel sunt "Crnjanski", "Rački", "Markov" etc.
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Acestui mod de formare îi aparțin și cuvinte compuse + sufix zero, adică cuvântul a suferit o derivare regresiva. Exemple: Prin conversiune se obțin, de exemplu, substantive din adjective, majoritatea lor declinându-se tot că adjectivele. Substantivele comune care provin din adjective și denumesc persoane, își păstrează formele de masculin și feminin, de exemplu "dragi, -a" „iubitul, iubita”, dar numele de familie de aceeasi proveniență nu se acordă la feminin. Astfel sunt "Crnjanski", "Rački", "Markov" etc. Cele care denumesc noțiuni abstracte își
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
exemplu "prava" (feminin) „dreapta” (linie). Aici se includ multe nume de țări: "Engleska" „Anglia”, "Nemačka" „Germania” etc., pentru că provin din grupuri de cuvinte cu substantivul feminin "zemlja" „țară”. Majoritatea verbelor la forma de participiu pasiv se pot folosi și că adjective, de exemplu în grupurile otvoren prozor" „fereastră deschisă”, prodata roba" „marfă vândută”, kuvano meso" „carne gătită”. Formă de participiu activ poate servi mai rar că adjectiv, de regulă când se exprimă o stare sau o însușire vizibil schimbată: odrasla žena
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
zemlja" „țară”. Majoritatea verbelor la forma de participiu pasiv se pot folosi și că adjective, de exemplu în grupurile otvoren prozor" „fereastră deschisă”, prodata roba" „marfă vândută”, kuvano meso" „carne gătită”. Formă de participiu activ poate servi mai rar că adjectiv, de regulă când se exprimă o stare sau o însușire vizibil schimbată: odrasla žena" „femeie adultă”, "zaspalo dete" „copil adormit”. Adverbe devin foarte frecvent adjectivele calificative propriu-zise, inclusiv provenite din participii pasive, precum și unele adjective terminate cu "-ski" (vezi mai
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
marfă vândută”, kuvano meso" „carne gătită”. Formă de participiu activ poate servi mai rar că adjectiv, de regulă când se exprimă o stare sau o însușire vizibil schimbată: odrasla žena" „femeie adultă”, "zaspalo dete" „copil adormit”. Adverbe devin foarte frecvent adjectivele calificative propriu-zise, inclusiv provenite din participii pasive, precum și unele adjective terminate cu "-ski" (vezi mai sus Adverbul). Prepoziții devin unele adverbe și substantive (vezi mai sus Prepoziția). Că orice limbă, și sârbă și-a îmbogățit lexicul prin împrumuturi din mai
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
poate servi mai rar că adjectiv, de regulă când se exprimă o stare sau o însușire vizibil schimbată: odrasla žena" „femeie adultă”, "zaspalo dete" „copil adormit”. Adverbe devin foarte frecvent adjectivele calificative propriu-zise, inclusiv provenite din participii pasive, precum și unele adjective terminate cu "-ski" (vezi mai sus Adverbul). Prepoziții devin unele adverbe și substantive (vezi mai sus Prepoziția). Că orice limbă, și sârbă și-a îmbogățit lexicul prin împrumuturi din mai multe limbi. Față de limbă croată, al cărei standard are tendința
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
în "-tio" în această limbă, aceasta terminație devine "-cija", fie ca sursă directă este sau o altă limbă : "ambicija", "degradacija". Numai substantivele care denumesc persoane de sex feminin terminate în alt sunet decât "-a" sunt invariabile, de exemplu "Dolores", "ledi". Adjectivele împrumutate primesc de regulă terminații sârbe și se declina conform acestora, exprimând de asemenea gradele de comparație după regulile limbii sârbe: "abdominalni", "atomski", "nostalgičan", "nostalgičniji" „mai nostalgic”, "najnostalgičniji" „cel mai nostalgic”. Excepții de adjective străine invariabile sunt, de exemplu, în
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
sunt invariabile, de exemplu "Dolores", "ledi". Adjectivele împrumutate primesc de regulă terminații sârbe și se declina conform acestora, exprimând de asemenea gradele de comparație după regulile limbii sârbe: "abdominalni", "atomski", "nostalgičan", "nostalgičniji" „mai nostalgic”, "najnostalgičniji" „cel mai nostalgic”. Excepții de adjective străine invariabile sunt, de exemplu, în bež haljina" „rochie bej” și "Njihova igra je fer „Jocul lor este fair”. Cele care au grade de comparație le exprimă cu adverbul "više" „mai mult”: "više fer" „mai fair”, "najviše fer" „cel mai
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
Băiatul lipsește; [cine/cui, care, ce, cât(câți, câte)] ex.: "Care" răspunde?- "El" răspunde. - punând întrebarea cine?, aflăm că funcția sintactica este de sub Când determina un substantiv și se acordă cu acestă în gen, număr și caz, pronumele interogativ devine adjectiv pronominal interogativ, cu funcția sintactica de atribut adjectival. ex.: "Câți ani" ai? Aceste pronume flexionează după gen,număr și caz: a. CINE N.-AC.-cine? G.-D.-cui? are aceleași forme și pentru masculin și pentru feminin și Înlocuiește nume
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
discutai? (complement indirect) D. Cui i-ai comunicat vestea? (complement indirect) G. Al cui băiat ești tu? (atribut genitival) Al cui este băiatul acesta? (nume predicativ) Când însoțesc un substantiv și-l determina, pronumele interogative își schimbă valoarea gramaticala, devin adjective pronominale interogative, se acordă cu substantivul în gen, număr și caz și au funcție sintactica de atribut adjectival. Cine nu poate deveni adjectiv pronominal intergoativ. Ce rochie este mai frumoasă? Care floare o oferi colegei? Câți elevi vor participa la
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
acesta? (nume predicativ) Când însoțesc un substantiv și-l determina, pronumele interogative își schimbă valoarea gramaticala, devin adjective pronominale interogative, se acordă cu substantivul în gen, număr și caz și au funcție sintactica de atribut adjectival. Cine nu poate deveni adjectiv pronominal intergoativ. Ce rochie este mai frumoasă? Care floare o oferi colegei? Câți elevi vor participa la concurs? Propozițiile construite cu pronume interogativ sau adjective intergogative sunt folosite în frază că propoziții subordonate față de regenta. Spuneți-mi 1/cine lipsește
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
gen, număr și caz și au funcție sintactica de atribut adjectival. Cine nu poate deveni adjectiv pronominal intergoativ. Ce rochie este mai frumoasă? Care floare o oferi colegei? Câți elevi vor participa la concurs? Propozițiile construite cu pronume interogativ sau adjective intergogative sunt folosite în frază că propoziții subordonate față de regenta. Spuneți-mi 1/cine lipsește? 2/ Nu știi 1/care elev a intrat în clasa? 2/ În asemenea construcții pronumele sau adjectivul interogativ are rolul de a stabili relația între
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
la concurs? Propozițiile construite cu pronume interogativ sau adjective intergogative sunt folosite în frază că propoziții subordonate față de regenta. Spuneți-mi 1/cine lipsește? 2/ Nu știi 1/care elev a intrat în clasa? 2/ În asemenea construcții pronumele sau adjectivul interogativ are rolul de a stabili relația între subordonată în care îndeplinește funcția sintactica și regenta ei. Pronumele interogativ a devenit pronume interogativ - relativ, iar adjectivul interogativ a devenit adjectiv interogativ - relativ. „Dumneavoastră, cinstiți oaspeți, se vede că pașteți bobocii
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
știi 1/care elev a intrat în clasa? 2/ În asemenea construcții pronumele sau adjectivul interogativ are rolul de a stabili relația între subordonată în care îndeplinește funcția sintactica și regenta ei. Pronumele interogativ a devenit pronume interogativ - relativ, iar adjectivul interogativ a devenit adjectiv interogativ - relativ. „Dumneavoastră, cinstiți oaspeți, se vede că pașteți bobocii, de nu va pricepeți al cui fapt este acesta? - Cine nu știe?” al cui = pronume interogativ - relativ, numărul singular, cazul genitiv, precedat de articolul posesiv genitival
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
a intrat în clasa? 2/ În asemenea construcții pronumele sau adjectivul interogativ are rolul de a stabili relația între subordonată în care îndeplinește funcția sintactica și regenta ei. Pronumele interogativ a devenit pronume interogativ - relativ, iar adjectivul interogativ a devenit adjectiv interogativ - relativ. „Dumneavoastră, cinstiți oaspeți, se vede că pașteți bobocii, de nu va pricepeți al cui fapt este acesta? - Cine nu știe?” al cui = pronume interogativ - relativ, numărul singular, cazul genitiv, precedat de articolul posesiv genitival „al”, funcția sintactica de
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
Auzi tu, mama, cate-mi spune? Si-alearga-n sat să mai adune Și câte porecliri pe-ascuns Îmi pune?” câte = pronume interogativ - relativ, genul feminin, numărul plural, cazul acuzativ, funcția sintactica de complement direct, cu rol de conjuncție în frază; câte = adjectiv pronominal interogativ - relativ, genul feminin, numărul plural, cazul acuzativ, funcția sintactica de atribut adjectival, cu rol de conjuncție în frază;
Pronume interogativ () [Corola-website/Science/312657_a_313986]
-
sta"), dar ele nu sunt considerate timpuri gramaticale. Verbele spaniole au și patru forme nepersonale: infinitiv ("infinitivo"), gerunziu ("gerundio"), participiu trecut ("participio préterito") și participiu prezent ("participio presente"). Cel din urma nu este considerat drept o formă conjugată, ci un adjectiv derivat din verbul propriu. Numărul mare al verbelor de uz zilnic sunt neregulare. Restul aparține unei din trei paradigme ale conjugării regulare. Se poate recunoaște o paradigmă după desinența infinitivului: "-ar" (p. 1), "-er" (p. 2) sau "-ir" (p. 3
Verbe în limba spaniolă () [Corola-website/Science/312090_a_313419]
-
de ce?, pentru cine?, pentru ce?, despre cine?, despre ce?) se exprimă prin: a) substantive, pronume sau numerale in cazul acuzativ cu prepoziție; Exemplu: (vb. prep. + pr. pers. Ac.) b) verb la un mod nepersonal; Exemplu: (vb. vb. la supin) c) adjectiv precedat de prepoziție; Exemplu: (adj. Ac.) Există un tip special de complement indirect în genitiv, exprimat prin substantive, pronume sau numerale precedate de prepoziții. Exemplu: (vb. pron. dem. G.)
Complement indirect () [Corola-website/Science/311116_a_312445]
-
spațiu, dar pot fi și obiecte, ființe, concepte, idei sau acțiuni despre care vorbitorul indică faptul că sunt cunoscute pentru că a mai fost vorba despre ele, ori pentru că din diverse motive sunt prezente în mintea destinatarului. Pronumelor demonstrative le corespund adjective demonstrative care, în funcție de limbă, pot fi de aceeași formă sau de formă mai mult sau mai puțin diferită de cea a pronumelor. Sunt în general considerate pronume demonstrative cuvintele corespunzătoare celor românești "acesta" și "acela" (forme de bază), dar gramaticile
Pronume demonstrativ () [Corola-website/Science/311441_a_312770]