17,588 matches
-
părinte decedat: de șapte ori tatăl, de două ori mama. Acest număr mic n-a permis o analiză statistică pertinentă. În ancheta acelorași autori, efectuată asupra populației clinice (vezi capitolul 2), aceștia constată următoarele: - decesul parental (17 cazuri din 102 adolescenți depresivi, adică 16,5%) este mult mai frecvent decât la populația generală (3,7% în ancheta lui Choquet, 1,93% în ancheta noastră); - este vorba cel mai adesea de decesul tatălui (15 cazuri). Decesul mamei n-a fost constatat decât
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
decât fete (5 din 57, adică 9%). Această diferență este semnificativă (0,056); - raportat la tipul de stare depresivă în schimb, variabila sex pare importantă. Într-adevăr, nu există diferență semnificativă între fete și băieți în ceea ce privește episodul depresiv major (nouă adolescenți din douăzeci și nouă au suferit un deces parental, dintre care cinci băieți din paisprezece, adică 37% cu deces al tatălui la băieții cu episod depresiv major și patru fete din cincisprezece, adică 27% cu deces al tatălui la fetele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresiei majore la adolescență la ambele sexe și amplifică la băieți riscul apariției unor manifestări depresive, altele decât depresia majoră. DIVORȚ ȘI/SAU SEPARARE PARENTALĂ Ponderea separării parentale este apreciată în mod diferit ca factor de risc pentru depresie la adolescent. Să reținem că în majoritatea studiilor, includem aici și pe cele pe care le-am amintit anterior, vârsta copilului în momentul separării parentale și, în consecință, vechimea separării la momentul consultației n-au fost niciodată precizate. De asemenea, informațiile privind
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
frecvență? Cum? Frații au fost separați? etc.). Este evident că toate aceste aranjamente joacă un rol considerabil așa cum o arată tabloul clinic individual. Separare parentală și depresie: studiu asupra populației clinice Studiile privind frecvența separării parentale efectuate asupra populației de adolescenți deprimați care au apelat la consultație (Schwartsberg, 1980; Marcelli, 1987) dau cifre între 27 și 42%, dar cel mai adesea fără diferență semnificativă față de frecvența separării parentale la ansamblul populației consultante. Bouvard (1987), studiind adolescenții spitalizați la psihiatrie, nu găsește
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
parentale efectuate asupra populației de adolescenți deprimați care au apelat la consultație (Schwartsberg, 1980; Marcelli, 1987) dau cifre între 27 și 42%, dar cel mai adesea fără diferență semnificativă față de frecvența separării parentale la ansamblul populației consultante. Bouvard (1987), studiind adolescenții spitalizați la psihiatrie, nu găsește nici o diferență între adolescenții deprimați și cei non-deprimați în ceea ce privește divorțul parental. În schimb, acesta constată că există mai multe familii incomplete (părinte absent, dispărut, decedat, separat fără divorț) la adolescenții spitalizați deprimați decât la adolescenții
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
apelat la consultație (Schwartsberg, 1980; Marcelli, 1987) dau cifre între 27 și 42%, dar cel mai adesea fără diferență semnificativă față de frecvența separării parentale la ansamblul populației consultante. Bouvard (1987), studiind adolescenții spitalizați la psihiatrie, nu găsește nici o diferență între adolescenții deprimați și cei non-deprimați în ceea ce privește divorțul parental. În schimb, acesta constată că există mai multe familii incomplete (părinte absent, dispărut, decedat, separat fără divorț) la adolescenții spitalizați deprimați decât la adolescenții spitalizați fără simptome de depresie. Bévérina, Basquin și Quemada
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
populației consultante. Bouvard (1987), studiind adolescenții spitalizați la psihiatrie, nu găsește nici o diferență între adolescenții deprimați și cei non-deprimați în ceea ce privește divorțul parental. În schimb, acesta constată că există mai multe familii incomplete (părinte absent, dispărut, decedat, separat fără divorț) la adolescenții spitalizați deprimați decât la adolescenții spitalizați fără simptome de depresie. Bévérina, Basquin și Quemada (1993) au constatat existența unui nivel semnificativ ridicat de tulburări așa numite reacționale sau nevrotice doar la fetele cu părinți separați sau divorțați dar nu și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescenții spitalizați la psihiatrie, nu găsește nici o diferență între adolescenții deprimați și cei non-deprimați în ceea ce privește divorțul parental. În schimb, acesta constată că există mai multe familii incomplete (părinte absent, dispărut, decedat, separat fără divorț) la adolescenții spitalizați deprimați decât la adolescenții spitalizați fără simptome de depresie. Bévérina, Basquin și Quemada (1993) au constatat existența unui nivel semnificativ ridicat de tulburări așa numite reacționale sau nevrotice doar la fetele cu părinți separați sau divorțați dar nu și la băieți. În studiile noastre
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unui nivel semnificativ ridicat de tulburări așa numite reacționale sau nevrotice doar la fetele cu părinți separați sau divorțați dar nu și la băieți. În studiile noastre privind populația clinică (vezi capitolul 2) s-a constatat că 23,5% dintre adolescenții depresivi veniți la consultație au părinți separați sau divorțați. Diferența nu este semnificativă în raport cu populația generală. În schimb, există diferențe în funcție de starea depresivă: cu cât este mai gravă starea depresivă, cu atât incidența separării sau divorțului parental este mai mică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
consultație au părinți separați sau divorțați. Diferența nu este semnificativă în raport cu populația generală. În schimb, există diferențe în funcție de starea depresivă: cu cât este mai gravă starea depresivă, cu atât incidența separării sau divorțului parental este mai mică. Astfel: - 39% din adolescenții care au apelat la consultație cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați; - 30% din adolescenții care au apelat la consultație cu depresivitate majoră au părinți separați sau divorțați; - 14% din adolescenții care au apelat la consultație cu episod depresiv
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
diferențe în funcție de starea depresivă: cu cât este mai gravă starea depresivă, cu atât incidența separării sau divorțului parental este mai mică. Astfel: - 39% din adolescenții care au apelat la consultație cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați; - 30% din adolescenții care au apelat la consultație cu depresivitate majoră au părinți separați sau divorțați; - 14% din adolescenții care au apelat la consultație cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați. Această diferență este semnificativă (p = 0,03). Putem concluziona că
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
divorțului parental este mai mică. Astfel: - 39% din adolescenții care au apelat la consultație cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați; - 30% din adolescenții care au apelat la consultație cu depresivitate majoră au părinți separați sau divorțați; - 14% din adolescenții care au apelat la consultație cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați. Această diferență este semnificativă (p = 0,03). Putem concluziona că în populația care a apelat la consultație, ponderea separării, divorțului parental este cu atât mai importantă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
factori de risc pentru depresie la adolescență (Kandel și Davies, 1982; Kashani și colab., 1988; Garrisson și colab., 1990 etc.). În ancheta sa epidemiologică recentă Choquet (1944) constată, într-o populație cu vârste între 11-19 ani, că 15,8% dintre adolescenți au părinții separați sau divorțați. Această frecvență este puțin mai crescută în cazul depresiei, mai ales pentru scorurile intermediare (8-10 pe scara Kandel: creștere cu 40%). În ancheta noastră asupra populației generale (Marcelli și Fahs, 1998), nu există diferență între
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au părinții separați sau divorțați. Această frecvență este puțin mai crescută în cazul depresiei, mai ales pentru scorurile intermediare (8-10 pe scara Kandel: creștere cu 40%). În ancheta noastră asupra populației generale (Marcelli și Fahs, 1998), nu există diferență între adolescenții non-depresivi cu părinți separați sau divorțați (17,5%) și adolescenții depresivi cu părinți separați sau divorțați (21%): diferență nesemnificativă. Totuși, dacă ținem cont de natura stării depresive, constatăm o diferență semnificativă pentru proasta dispoziție: 27% dintre adolescenții cu proastă dispoziție
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
crescută în cazul depresiei, mai ales pentru scorurile intermediare (8-10 pe scara Kandel: creștere cu 40%). În ancheta noastră asupra populației generale (Marcelli și Fahs, 1998), nu există diferență între adolescenții non-depresivi cu părinți separați sau divorțați (17,5%) și adolescenții depresivi cu părinți separați sau divorțați (21%): diferență nesemnificativă. Totuși, dacă ținem cont de natura stării depresive, constatăm o diferență semnificativă pentru proasta dispoziție: 27% dintre adolescenții cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați (diferență semnificativă p = 0,03
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
există diferență între adolescenții non-depresivi cu părinți separați sau divorțați (17,5%) și adolescenții depresivi cu părinți separați sau divorțați (21%): diferență nesemnificativă. Totuși, dacă ținem cont de natura stării depresive, constatăm o diferență semnificativă pentru proasta dispoziție: 27% dintre adolescenții cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați (diferență semnificativă p = 0,03). În schimb, nu există nici o diferență pentru episodul depresiv major (15% dintre adolescenții cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați; 17,5% dintre adolescenții fără
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cont de natura stării depresive, constatăm o diferență semnificativă pentru proasta dispoziție: 27% dintre adolescenții cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați (diferență semnificativă p = 0,03). În schimb, nu există nici o diferență pentru episodul depresiv major (15% dintre adolescenții cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați; 17,5% dintre adolescenții fără probleme depresive au părinți separați sau divorțați). Separarea sau divorțul parental nu sunt un factor de risc pentru stările depresive grave ale adolescentului (episod depresiv major
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dintre adolescenții cu proastă dispoziție au părinți separați sau divorțați (diferență semnificativă p = 0,03). În schimb, nu există nici o diferență pentru episodul depresiv major (15% dintre adolescenții cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați; 17,5% dintre adolescenții fără probleme depresive au părinți separați sau divorțați). Separarea sau divorțul parental nu sunt un factor de risc pentru stările depresive grave ale adolescentului (episod depresiv major conform criteriilor DSM-III-R), dar pare, în schimb, să joace un rol în stările
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
major (15% dintre adolescenții cu episod depresiv major au părinți separați sau divorțați; 17,5% dintre adolescenții fără probleme depresive au părinți separați sau divorțați). Separarea sau divorțul parental nu sunt un factor de risc pentru stările depresive grave ale adolescentului (episod depresiv major conform criteriilor DSM-III-R), dar pare, în schimb, să joace un rol în stările depresive minore sau intermediare (proastă dispoziție, depresivitate). Mai mult, în cadrul acestei anchete asupra populației generale am analizat factorii asociați consultației psihiatrice. Se pare că
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
joace un rol în stările depresive minore sau intermediare (proastă dispoziție, depresivitate). Mai mult, în cadrul acestei anchete asupra populației generale am analizat factorii asociați consultației psihiatrice. Se pare că separarea parentală este, de departe, primul factor asociat consultației psihiatrice pentru adolescent: un adolescent cu părinți divorțați sau separați are de opt ori mai multe șanse (sau risc?) să consulte un psihiatru decât adolescentul cu părinți non-separați. Ceilalți factori asociați consultației sunt problemele de sănătate ale părinților (anxietate și/sau depresie) și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
rol în stările depresive minore sau intermediare (proastă dispoziție, depresivitate). Mai mult, în cadrul acestei anchete asupra populației generale am analizat factorii asociați consultației psihiatrice. Se pare că separarea parentală este, de departe, primul factor asociat consultației psihiatrice pentru adolescent: un adolescent cu părinți divorțați sau separați are de opt ori mai multe șanse (sau risc?) să consulte un psihiatru decât adolescentul cu părinți non-separați. Ceilalți factori asociați consultației sunt problemele de sănătate ale părinților (anxietate și/sau depresie) și problemele legate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
factorii asociați consultației psihiatrice. Se pare că separarea parentală este, de departe, primul factor asociat consultației psihiatrice pentru adolescent: un adolescent cu părinți divorțați sau separați are de opt ori mai multe șanse (sau risc?) să consulte un psihiatru decât adolescentul cu părinți non-separați. Ceilalți factori asociați consultației sunt problemele de sănătate ale părinților (anxietate și/sau depresie) și problemele legate de școală ale adolescentului. Aceste două exemple referitoare la existența unui eveniment ușor reperabil (doliu pentru un membru al familiei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau separați are de opt ori mai multe șanse (sau risc?) să consulte un psihiatru decât adolescentul cu părinți non-separați. Ceilalți factori asociați consultației sunt problemele de sănătate ale părinților (anxietate și/sau depresie) și problemele legate de școală ale adolescentului. Aceste două exemple referitoare la existența unui eveniment ușor reperabil (doliu pentru un membru al familiei, separare și/sau divorț parental) demonstrează cât de prudenți trebuie să fim atunci când stabilim o relație între un eveniment extern și o problematică psihologică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
arată diferențe sensibile în funcție de gravitatea stării depresive și de sex (o mai mare sensibilitate a băieților în caz de deces). Putem să alăturăm aceste concluzii anchetei epidemiologice a lui Aro și Rantanen (1990) efectuată pe un număr de 2194 de adolescenți cu vârste între 15-19 ani, care compară starea afectivă, școlară și socială a celor care trăiesc într-o familie bi-parentală cu a celor care trăiesc într-o familie divorțată (294) și, în sfârșit, cu a celor care au pierdut un
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care compară starea afectivă, școlară și socială a celor care trăiesc într-o familie bi-parentală cu a celor care trăiesc într-o familie divorțată (294) și, în sfârșit, cu a celor care au pierdut un părinte prin deces (70 de adolescenți, cel mai adesea tatăl: 54, mama: 13, ambii părinți: 3). Comparați cu adolescenții provenind din familii intacte, cei din familiile divorțate prezintă mai multe semne de suferință și o scădere a stimei de sine. Ei au, de asemenea, mai puține
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]