11,054 matches
-
termen scurt, mediu și lung) pe care ni le propunem; (4) abordarea de tip ABC urmărește stabilirea priorităților și rezolvarea problemelor ținând seama de o astfel de ierarhie; (5) abordarea centrată pe o tehnologie „magică” instituie folosirea unui instrument (de la agendă la computer) pentru a cunoaște și stăpâni propriul timp; (6) abordarea de tip 101 presupune însușirea unor deprinderi de a comunica temporal (utilizarea planificărilor, priorităților a listelor de obiective, resurse etc.); (7) abordarea „lasă-te purtat de val!” presupune cunoașterea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dreapta-jos - „important, dar nu este urgent”. Autorul ne recomandă să repartizăm sarcinile (de învățare - n.n.) între aceste patru segmente. Vom avea în vedere faptul că sarcinile din dreapta-sus sunt priorități maxime. Este evident că ele trebuie să se afle pe agenda dumneavoastră de lucru și trebuie realizate în timpul prestabilit. Sarcinile din stânga-sus au un termen de realizare strict, dar sunt mai puțin importante; iată de ce trebuie să le realizați rapid, pentru a nu pierde un timp prețios, care ar putea fi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
alte circumstanțe. Trebuie recunoscute atât sentimentele copiilor cât și ale părinților sau ale cadrelor didactice. Copilul trebuie implicat În luarea deciziilor și trebuie alese situațiile la care poate să participe. Uneori este important pentru părinți să insiste asupra propriei lor agende, alteori este bine să fie lăsat copilul să decidă. Trebuie oferită copilului o alegere din două opțiuni, pe care cei mari le acceptă. Trebuie să fie atrasă atenția asupra schimbărilor viitoare. Problemele trebuie discutate până când se ajunge la o concluzie
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
elevului. e) Decizia angajării În acțiuni responsabile are În vedere determinarea elevului În a se angaja total pentru aplicarea și urmarea planului stabilit Împreună cu educatorul. Uneori, educatorul poate recurge și la angajamentul scris din partea elevului. El Își poate face o agendă de lucru, În care să noteze planul Întocmit cu elevul În cauză și performanțele zilnice obținute. f) Nu se acceptă scuze pentru greșeli și nici pentru lipsa de performanță. Planul stabilit are inserat În el succesul. Educatorul și elevul sunt
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
o formă ludică și liminală de reprezentare, bazată pe „ca și cum”, un joc cognitiv ipotetic, cunoscut de la Xenofon încoace și botezat de Hans Vaihinger principiul lui als ob. Autorul trece în revistă discursul critic al veacului al XX-lea, dominat de agende ideologice de dreapta sau de stânga și implicat direct în competiția pentru putere. Sub semnul hermeneuticilor suspiciunii, cauționate simultan de Karl Marx și de Friedrich Nietzsche, se glosează incontinent pe seama sensurilor exclusive sau absente, a confruntării dintre text și cititor
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
După un nelipsit editorial consacrat evenimentului politic, în „Săptămâna pe scurt” sunt prezentate instantanee din realitate, surprinse într-un așa-zis scenariu „subiectiv”, semnat „argus”, „ciclop”, „polifem”, „ajax”, „memo”, „observator”. La rubrica „abc” se comentează, profund tendențios, actualitatea culturală, în timp ce „Agenda”, cu un titlu ulterior „De vineri până vineri”, informează despre programele de teatru, cinema, muzee, case de cultură etc. Cronica literară e semnată de H. Zalis, I. Negoițescu (până în august 1971), Cornel Regman, Aurel Baranga, Liviu Călin, Ben Corlaciu (înlăturat
SAPTAMANA CULTURALA A CAPITALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289478_a_290807]
-
subordonării celei dintâi la cea de-a doua. Printre rubricile semnificative se numără „Mișcarea muncitorească”, „Pagina culturală”, „Viața de organizație”, „Cu dalta și ciocanul”, „Cronica filmului”, „Cronica dramatică”, „Note de lector”, „Sport”, „Actualitatea”, „Lumea ideilor”, „Cântarea României”, „Accente”, „De peste hotare”, „Agenda”, „Ultimele știri”. Versurile, incluse destul de rar în sumar, au, în general, un caracter declamator, patriotard, mai cu seamă în etapa de început a ziarului. Ele sunt semnate de Ștefan Iureș, Mihai Beniuc, Veronica Porumbacu, Dan Deșliu, Nina Cassian, Marcel Breslașu
SCANTEIA TINERETULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289531_a_290860]
-
lui Ion Șerban Drincea, publicist. Va absolvi Liceul Industrial din Drobeta-Turnu Severin (1989) și Facultatea de Construcții a Universității Politehnice din Timișoara (1995). Între 1993 și 1995 este redactor la revista „Forum studențesc”, apoi la ziarul „Renașterea bănățeană” și la „Agenda zilei”, apoi redactor-șef adjunct (din 1999) și redactor-șef (din 2001) al săptămânalului „Focus Vest”, editorialist al cotidianului „Ziua de Vest” (din 2002). Din 1998 este și cadru didactic la Facultatea de Jurnalistică a Universității Banatul. Debutează în 1983
SERBAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
Gane” în orașul natal, absolvind în 1930, după care se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din Iași. Întrerupe studiile în 1932 și se dedică jurnalisticii. Se stabilește la București, unde frecventează cenaclul Sburătorul, condus de E. Lovinescu. În agendele criticului, prima vizită a lui Ș. e consemnată la 16 februarie 1933, dar prezențele frecvente la cenaclu sunt atestate începând din septembrie 1934, când, prin intervenția lui E. Lovinescu, este angajat ca bibliotecar la Liceul „Mihai Viteazul”, unde va lucra
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
de confort“ și mi sunt dispuși să-1 accepte. Strigarea pacienților pe nume ca de altfel și banala, și atât de des uzitata formulă: „Ce mai faceți? Cum vă mai simțiți?“ dă acestuia convingerea că nu este doar un nume în agenda de programări la data și ora cutare, ci este o persoană importantă care a intrat definitiv în relație cu echipa stomatologică. Informarea pacienților despre tot ce este nevoie să știe din ceea ce se întâmplă în cabinet îi face pe aceștia
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
însă să aibă loc anual, începând din 1968. Guvernele sau marile periodice invitau Clubul să-și țină reuniunile într-o țară sau alta, acoperind toate costurile. Iar în mod constant, marile probleme globale scrupulos identificate și definite au rămas pe agenda Clubului: dezvoltarea durabilă, mediul înconjurător, tendințele demografice, energia, educația și știința, sănătatea, valorile, munca, informația, dar mai ales marile discrepanțe în materie de dezvoltare economică și socială. Concluziile trase cu privire la aceste problematici erau prezentate factorilor de decizie publici și privați
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Democrație, naționalism și mit în Europa post-comunistă, traducere de Magda Teodorescu, Editura Polirom, Iași, 1999] Wallerstein, Immanuel; Clesse, Armand, 2002, The World We Are Entering: 2000-2050, Dutch University Press, Amsterdam. World Bank, 2004, Romania. Restructuring for EU Integration: The Policy Agenda, Report 29123-Ro, Washington, DC. Zamfir, Cătălin, 2004, O analiză critică a tranziției. Ce va fi „după”, Editura Polirom, Iași. Modelul social european Simona Stănescu Data de 1 mai 2004 are, fără îndoială, o rezonanță unică datorită dimensiunii fără precedent a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sprijine transformarea societății bazate pe cunoaștere spre realizarea obiectivelor stabilite. Atât documentele summitului european de la Nisa (2000), cât și cele ale summitului european de la Barcelona (2002) au inclus în lista de priorități modernizarea și îmbunătățirea, precum și rolul modelului social european. Agenda politicii sociale a Uniunii Europene pentru perioada 2000-2005 cuprinde o serie de acțiuni în vederea îmbunătățirii modelului social european. Totodată, acestui model îi sunt alocate o serie de funcții în direcția inițiată de Agenda Lisabona: „Acest model este proiectat pentru a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și îmbunătățirea, precum și rolul modelului social european. Agenda politicii sociale a Uniunii Europene pentru perioada 2000-2005 cuprinde o serie de acțiuni în vederea îmbunătățirii modelului social european. Totodată, acestui model îi sunt alocate o serie de funcții în direcția inițiată de Agenda Lisabona: „Acest model este proiectat pentru a promova ocuparea completă a forței de muncă, dinamismul economic și o mai mare coeziune socială și echitate în Uniunea Europeană” ( HYPERLINK "http://www.europa.eu.int/scadplus/leg/en/cha/c10115.htm" http://www
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și echitate în Uniunea Europeană” ( HYPERLINK "http://www.europa.eu.int/scadplus/leg/en/cha/c10115.htm" http://www.europa.eu.int/scadplus/leg/en/cha/c10115.htm). Modelul social european devine, astfel, un instrument în implementarea cu succes a obiectivelor Agendei Lisabona. Deși i se acordă diferite responsabilități, modelul social european nu este definit explicit, ci doar caracterizat prin sisteme sociale capabile să le ofere un nivel ridicat de protecție socială și coeziune socială cetățenilor. Coeziunea socială, concept european promovat la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
durabilă cu locuri de muncă mai multe și mai bune și o mai mare coeziune socială”. Decizia care a fost luată presupune concentrarea tuturor eforturilor statelor membre spre promovarea unei coeziuni sociale mai ridicate. În acest context, a fost adoptată Agenda Politicii Sociale care a transpus obiectivul stabilit într-un program concret de acțiuni pe cinci ani și care are „drept principiu de bază întărirea rolului politicii sociale ca factor productiv” (Preda, 2003, p. 11). Dintre prioritățile politicii sociale, menționăm: gradul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
extrem de important îl joacă mobilizarea reprezentaților societății civile. În acest sens, Platforma organizațiilor nonguvernamentale europene din domeniul social (Platfoma Socială), înființată din anul 1995, este unul dintre partenerii constanți în dezbaterile privind viitorul social al Europei. Propunerea Platformei Sociale pentru agenda politicii sociale europene în perioada 2006-2010 cuprinde următoarele măsuri: garantarea accesului la drepturile fundamentale, promovarea incluziunii sociale, politica antidiscriminatorie, egalitatea între bărbați și femei, îmbunătățirea calității și numărului locurilor de muncă, asistența în inserția pe piața muncii, accesul la servicii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
reducerea bunăstării, ci „mai degrabă printr-un angajament colectiv, o viziune a valorii de a investi în standarde ridicate și consimțământul de a plăti pentru aceasta” (Schubert, Martens, 2005, p. 109). Modul în care politica economică își va impune propria agendă asupra politicii sociale depinde de maniera în care actorii naționali și europeni reușesc să reinventeze și să implementeze noul model social european în loc să urmeze direcția orientării pe criteriile pieței. (Palier, 2004, p. 15). Supraviețuirea modelului social european în viitor depinde
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
financiară, prin redistribuirea unei părți din bugetul comunitar realizat prin contribuția statelor membre către regiunile subdezvoltate și către grupurile sociale defavorizate (pentru perioada 2000-2006, suma alocată reprezintă 35% din bugetul UE - http://europa.eu.int/comm/regional policy/index fr.htm). Prin „Agenda 2000”, politica de dezvoltare regională a fost reformată, în sensul reducerii priorităților (de la șase obiective la trei). Acum, aria de acțiune a fondurilor de tip structural cuprinde următoarele obiective-priorități: obiectivul 1 - 70% din FS vizează regiunile al căror PIB este
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
http://www.ier.ro/Proiecte/Brosuri/Politica%20regionala.pdf. Documente oficiale European Commission, 2002, First progress report on economic and social cohesion, Bruxelles, 30 ianuarie. European Commission, 2003, Second progress report on economic and social cohesion, Bruxelles, 30 ianuarie. *** 1997, AGENDA 2000 - Commission Opinion on Romania’s Application for Membership of the European Union, Bruxelles, 15 iulie. *** 1998, Carta verde a dezvoltării rurale. *** 1998, Legea dezvoltării regionale nr. 151/1998. *** 2001, Legea administrației publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pieței, ar trebui să fie ridicate de-a lungul a câțiva ani consecutiv. În afara faptului că acest lucru este rar întâlnit în realitate, o astfel de abordare ar adânci și ar perpetua inegalitățile. Problema inegalităților s-a impus explicit pe agendele de lucru odată ce preocupările privind nivelul de trai au scos în evidență existența unui segment de indivizi constat rămași în afara sistemului economic, care, prin forțe proprii, în lipsa intervenției sociale, nu ar fi putut depăși statutul de excluși. Deși dezvoltarea economică
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lume a fost lansat de Națiunile Unite acum 50 de ani, dar, din perspectiva dezvoltării, deosebit de importantă este întâlnirea la nivel înalt desfășurată în 1995 la Copenhaga. Reuniunea are meritul de a fi impus pentru prima dată obiective sociale pe agenda politicilor macroeconomice ale dezvoltării, de a fi atras atenția asupra creșterii inegalității dintre și din cadrul țărilor și - tot pentru prima dată - de a fi concentrat dezbaterile asupra multiplelor valențe economice ale dezvoltării sociale, trecând peste dependența tradițională a socialului de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai larg de indivizi, împiedicând, astfel, participarea lor la procesul productiv, ceea ce, în timp, ar fi putut conduce la producerea unor conflicte sociale și nesusținere politică (în pofida extiderii libertăților în acest plan), a determinat guvernanții să includă aceste aspecte pe agendele de lucru și a dus la dezvoltarea statelor bunăstării. În felul acesta, a fost vizat segmentul celor ce, din diferite motive, nu puteau avea acces la o sursă de venit care să le asigure existența la un nivel acceptabil social
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spațiu public, o nouă formulă a vieții publice axate pe dezbateri regionale sau probleme globale (Held, 1998). O serie de organizații internaționale au drept scop reducerea sărăciei din mediul rural și promovarea dezvoltării rurale. Ruralul a devenit din ce în ce mai prezent pe agenda organismelor internaționale. Abordarea de mai jos își propune prezentarea principalilor actori implicați în elaborarea politicilor de dezvoltare rurală la nivel global și regional și prezentarea celor mai importante concepte privind dezvoltarea rurală promovate de aceștia. Premisa și importanța unui astfel
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
valorile și perceptele globale privind mediul, agricultura și rolul tradiției. Politicile de dezvoltare rurală din România vor trebui să fie rezultatul internalizării creative a obiectivelor mileniului elaborate de Națiunile Unite, a dezideratelor Bancii Mondiale sau a reglementărilor precise exprimate de Agenda 2000 a Uniunii Europene. În cele ce urmează, vom face o analiză a principalelor tendințe ale dezvoltarii rurale pe diverse niveluri de abordare - global (organizațiile Națiunilor Unite) și regional (Uniunea Europeană). De asemenea, vom încerca trecerea în revistă a unor documente
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]