18,056 matches
-
4.* Amendarea condiției Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale [d.6.1.4.1*]: (Alternative simple): O alternativă simplă se referă la acțiunea unui singur individ. e.g. x: „citesc cartea” (1); y: „nu citesc cartea” (0). [d.6.1.4.2*]: (Alternative conjuncte): O alternativă conjunctă se referă la acțiunea unui individ, în raport cu acțiunea altui individ, e.g. x: „citesc cartea și tu nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0), z: „citesc cartea și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pareto prin preferințe libertariene minimal-raționale [d.6.1.4.1*]: (Alternative simple): O alternativă simplă se referă la acțiunea unui singur individ. e.g. x: „citesc cartea” (1); y: „nu citesc cartea” (0). [d.6.1.4.2*]: (Alternative conjuncte): O alternativă conjunctă se referă la acțiunea unui individ, în raport cu acțiunea altui individ, e.g. x: „citesc cartea și tu nu citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0), z: „citesc cartea și tu citești cartea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
citești cartea” (1,0), y: „nu citesc cartea și tu nu citești cartea” (0,0), z: „citesc cartea și tu citești cartea” (1,1), w: „nu citesc cartea și tu citești cartea” (0,1). [d.6.1.4.3*]: (Mulțimea alternativelor conjuncte<footnote [d.6.1.4.3*] este generală și funcționează pentru orice număr de alternative simple și indivizi. Pentru a arăta că nu este vorba exclusiv despre un număr foarte mare de alternative, voi lua două exemple cu care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
citesc cartea și tu citești cartea” (1,1), w: „nu citesc cartea și tu citești cartea” (0,1). [d.6.1.4.3*]: (Mulțimea alternativelor conjuncte<footnote [d.6.1.4.3*] este generală și funcționează pentru orice număr de alternative simple și indivizi. Pentru a arăta că nu este vorba exclusiv despre un număr foarte mare de alternative, voi lua două exemple cu care am lucrat până acum. footnote>): # kcA n= , unde Ac este mulțimea alternativelor conjuncte, n este numărul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
d.6.1.4.3*]: (Mulțimea alternativelor conjuncte<footnote [d.6.1.4.3*] este generală și funcționează pentru orice număr de alternative simple și indivizi. Pentru a arăta că nu este vorba exclusiv despre un număr foarte mare de alternative, voi lua două exemple cu care am lucrat până acum. footnote>): # kcA n= , unde Ac este mulțimea alternativelor conjuncte, n este numărul alternativelor simple și k este numărul indivizilor. [d.6.1.4.4*]: Preferințele unui individ i sunt libertariene
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pentru orice număr de alternative simple și indivizi. Pentru a arăta că nu este vorba exclusiv despre un număr foarte mare de alternative, voi lua două exemple cu care am lucrat până acum. footnote>): # kcA n= , unde Ac este mulțimea alternativelor conjuncte, n este numărul alternativelor simple și k este numărul indivizilor. [d.6.1.4.4*]: Preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale dacă, și numai dacă, oricare ar fi j i≠ , și oricare ar fi 2n ≥ x aspectele. [d.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
simple și indivizi. Pentru a arăta că nu este vorba exclusiv despre un număr foarte mare de alternative, voi lua două exemple cu care am lucrat până acum. footnote>): # kcA n= , unde Ac este mulțimea alternativelor conjuncte, n este numărul alternativelor simple și k este numărul indivizilor. [d.6.1.4.4*]: Preferințele unui individ i sunt libertariene minimal-raționale dacă, și numai dacă, oricare ar fi j i≠ , și oricare ar fi 2n ≥ x aspectele. [d.6.1.4.5*] Condiția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
2: Presupunem că există doi indivizi ,i j și două dimensiuni cu trei strategii de fiecare individ. Voi recurge la următorul tabel pentru a fi mai ușor de urmărit raționamentul. Ne interesează doar cazurile în care una dintre cele trei alternative reale este preferată strict celorlalte două; așadar, avem nouă posibile. Toate cazurile se discută pornind de la o observație: decisivitățile fiecăruia se află în mulțimile de echivalență ale celuilalt, i.e. oricare ar fi.De aici, preferința socială va fi echivalentă combinării
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
echivalență ale celuilalt, i.e. oricare ar fi.De aici, preferința socială va fi echivalentă combinării (reuniunii) mulțimilor de alegere ale fiecăruia, e.g. Este valabil pentru toate perechile. Cazul 3 se discută în aceeași logică: indiferent de numărul indivizilor și numărul alternativelor, mulțimile de alegere individuale se reunesc și dau alternativa selectată social, deoarece nu există opoziție (indiferență generală pe decisivitățile celuilalt). Teorema este așadar demonstrată: dacă fiecare individ are o relație de preferință care generează o mulțime de alegere nevidă pe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferința socială va fi echivalentă combinării (reuniunii) mulțimilor de alegere ale fiecăruia, e.g. Este valabil pentru toate perechile. Cazul 3 se discută în aceeași logică: indiferent de numărul indivizilor și numărul alternativelor, mulțimile de alegere individuale se reunesc și dau alternativa selectată social, deoarece nu există opoziție (indiferență generală pe decisivitățile celuilalt). Teorema este așadar demonstrată: dacă fiecare individ are o relație de preferință care generează o mulțime de alegere nevidă pe mulțimea aspectelor ce-l privesc, atunci mulțimea de alegere
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
la decisivitățile lui lewd, și descompunând în l-variante, raportându-ne la ierarhia acestuia: , adică ; dar din decisivitatea paretiană, de asemenea, , adică . Așadar, din decisivitățile libertariene , iar din cea paretiană, . Prin completitudine . Aceeași problemă apare și în varianta cu trei alternative (cea originală) a aceluiași caz: prin 1 3 a a , prude exprimă , dar prin 1 a a exprimă 1 . La fel, pri , lewd exprimă , însă prin 1 2( , )sD a a exprimă 0 1lP . Se poate observa aceeași inconsistență între
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1 0iP . Dar, din Pldm, dacă 0 1pP. Așadar, preferințele lui j nu sunt libertariene disjunct-monotone. Să luăm, acum, cazul cu trei strategii posibile (cazul alegerii cantității de muncă). Descompunem în i-variante decisivitatea libertariană și preferințele unanime (perechile de alternative pe care se aplică procedura paretiană): 2 3i i ia Pa , adică 1 0iP ; 1 2i i ia Pa , adică 0.5 1iP și 3 4i i ia Pa , adică 0 0.5iP . Procedăm, asemănător, pentru j și descompunem în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și descompunem în j-variante decisivitatea libertariană și decisivitățile paretiene. De aici, preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone. În plus, dacă preferințele nu sunt libertariene disjunct-monotone, prin Pam, procedura paretiană nu se poate folosi pe nicio pereche care poate fi formată din alternativele de pe agendă. Rămânem, așadar, în toate cazurile, cu preferințele sociale generate de aplicarea drepturilor. 6.2.* Criterii pentru admisibilitatea soluțiilor paradoxurilor Sen-Gibbard [d.6.2.4*]: Condiția ILa (liberalism pe probleme amendat): Pentru fiecare individ i N∈ există atâtea probleme
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de aplicarea drepturilor. 6.2.* Criterii pentru admisibilitatea soluțiilor paradoxurilor Sen-Gibbard [d.6.2.4*]: Condiția ILa (liberalism pe probleme amendat): Pentru fiecare individ i N∈ există atâtea probleme câte x variante privind pe i există, astfel încât, ori de câte ori o stare (alternativă) x diferă de o altă stare y doar într-un i-loc, atunci , și ori de câte ori o stare z diferă de o altă stare w doar într-un i-loc, atunci, la fel pentru oricare i-variante. Pe scurt 6.2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
2000, p. 32]. Mai clar, această idee este exprimată în felul următor: x este preferat social lui y, dacă și numai dacă suma utilităților în x este mai mare decât suma utilităților în y. De aici, se derivă neutralitatea față de alternative potrivit căreia: a) singura informație relevantă în alegerea unei alternative este cea despre utilitățile care se realizează în acele alternative, b) fiecare alternativă se evaluează pe același principiu al sumei utilităților și Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 148 dizutilităților
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
felul următor: x este preferat social lui y, dacă și numai dacă suma utilităților în x este mai mare decât suma utilităților în y. De aici, se derivă neutralitatea față de alternative potrivit căreia: a) singura informație relevantă în alegerea unei alternative este cea despre utilitățile care se realizează în acele alternative, b) fiecare alternativă se evaluează pe același principiu al sumei utilităților și Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 148 dizutilităților. Nu contează, așadar, decât cantitatea de utilitate realizată în fiecare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
numai dacă suma utilităților în x este mai mare decât suma utilităților în y. De aici, se derivă neutralitatea față de alternative potrivit căreia: a) singura informație relevantă în alegerea unei alternative este cea despre utilitățile care se realizează în acele alternative, b) fiecare alternativă se evaluează pe același principiu al sumei utilităților și Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 148 dizutilităților. Nu contează, așadar, decât cantitatea de utilitate realizată în fiecare alternativă socială, și nu și faptul că aceasta ar proveni
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
utilităților în x este mai mare decât suma utilităților în y. De aici, se derivă neutralitatea față de alternative potrivit căreia: a) singura informație relevantă în alegerea unei alternative este cea despre utilitățile care se realizează în acele alternative, b) fiecare alternativă se evaluează pe același principiu al sumei utilităților și Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 148 dizutilităților. Nu contează, așadar, decât cantitatea de utilitate realizată în fiecare alternativă socială, și nu și faptul că aceasta ar proveni de la o persoană
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este cea despre utilitățile care se realizează în acele alternative, b) fiecare alternativă se evaluează pe același principiu al sumei utilităților și Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale 148 dizutilităților. Nu contează, așadar, decât cantitatea de utilitate realizată în fiecare alternativă socială, și nu și faptul că aceasta ar proveni de la o persoană sau alta sau din consumul unui bun sau altul. Economia neoclasică, în special prin Jevons (1871), Menger (1871), Walras (1874-1877) și alții, a păstrat, în mare măsură, aceste
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
valori reale depinzând de toate variabilele care ar putea afecta bunăstarea” [Bergson, 1948, p. 417]. În forma Arrow (1951, 1963), o funcție de bunăstare socială este „un proces sau o regulă care, pentru fiecare mulțime de ordini individuale privind stări sociale alternative (o ordine pentru fiecare individ), produce o ordine socială corespunzătoare a stărilor sociale alternative, R” [Arrow, 1951, 1963, p. 23]. Diferențele dintre cele două funcții de bunăstare socială sunt importante deoarece de ele depinde modul în care interpretăm domeniul teoremei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
analizei, Sen (1970a), (1977a) propune categoria de „funcționali de bunăstare socială” (FBS). Următoarea definiție îi este datorată lui Sen (1970a), (1977a): un funcțional de bunăstare socială (FBS) este o relație funcțională care specifică, exclusiv, o ordine socială R pe mulțimea alternativelor X, pentru orice funcție cu valori reale W, i.e. pentru orice n-tuplu de funcții de bunăstare individuală (pentru fiecare individ din mulțimea indivizilor) fiecare definită pe X. Pe scurt. FBLS sunt o clasă generală de funcții de bunăstare socială din
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
funcția de bunăstare arrowiană. 7.3. Funcții de bunăstare socială în cadrul informațional arrowian Mai devreme am definit, în cuvintele lui Arrow, funcția de bunăstare socială arrowiană ca „proces sau regulă care, pentru fiecare mulțime de ordini individuale privind stări sociale alternative (o ordine pentru fiecare individ), produce o ordine socială corespunzătoare a stărilor sociale alternative, R” [Arrow, 1951, 1963, p. 23]. Formal. Voi denumi această funcție ca fiind „funcție de bunăstare socială arrowiană” și o voi nota cu FBSA. În forma dată
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
presupunem, în continuare, că pe furtun își așază, pe rând, picioarele un elefant. Aceste picioare reprezintă condițiile impuse de Arrow funcției sale de bunăstare socială. Când toate cele patru picioare ale elefantului sunt pe furtun (domeniul universal, nondictatura, independența față de alternativele irelevante și condiția Pareto slabă) prin acesta nu mai trece nicio informație. Această nediferențiere între restricții poate întâmpina obiecția formulată de profesorul Miroiu. Potrivit acesteia, diferența între modul în care restricționează informația, spre exemplu, condiția de neutralitate și modul în
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cazuri, se elimină diferite tipuri de informații, consider că ambele pot fi tratate drept restricții informaționale. footnote>, am fi putut identifica un număr extrem de mare de reguli arrowiene de agregare a preferințelor individuale. Spre exemplu, atâta vreme cât nu impunem independența față de alternativele irelevante, regula Borda este o FBSA acceptabilă. La fel, atâta vreme cât nu impunem condiția Pareto, regula unanimității este o FBSA acceptabilă. Dacă renunțăm la condiția de nondictatură, regula dictatorială este acceptabilă, iar dacă renunțăm la criteriul paretian, putem formula drepturi inalienabile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
la criteriul paretian, putem formula drepturi inalienabile ca FBSA. Aceste exemple trebuie să indice faptul că fiecare dintre condițiile „rezonabile” propuse de Arrow pentru funcțiile sale de bunăstare socială exclude câte un set de funcții de bunăstare socială. Independența față de alternativele irelevante exclude toate regulile poziționale, domeniul universal exclude toate regulile care nu admit toate profilurile logic posibile de preferința individuală, criteriul Pareto exclude toate regulile de preferință socială care mută decizia socială în afara sferei unanimității paretiene, iar condiția de nedictatură
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]