6,246 matches
-
provocator, care stau la intrare și te invită prin gesturi sugestive să intri în locații. Altele, îmbrăcate în pantaloni scurți sau fustițe, machiate strident, plimbându-se braț la braț, acostează discret bărbați singuri, de preferință străini, pentru o partidă de amor. Regina Victoria Alexandrina a Regatului Unit al Marii Britanii, Irlandei, Împărăteasă a Indiilor și stăpână a celor 28 de colonii britanice din acea perioadă. Născută pe 24 mai 1819, a domnit 63 de ani și a murit pe 22 ianuarie 1901
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
la Constantinopol a obținut o mare înrâurire în destituirile și numirile domnilor Țării Românești și ai Moldovei...” La 1 februarie 1803, Brune scria lui Bonaparte: „Influența Rusiei este atotputernică aici; ea se întemeiază pe amintiri umilitoare și, prin urmare, revoltă amorul propriu al nației musulmane. Instrumentele acestei puteri sunt cei mai mulți membri ai marilor familii grecești, care își dispută funcții de dragoman al Porții sau domniile Moldovei și Țării Românești. Dar familiile care n-au izbutit să obțină aceste funcții rămân nemulțumite
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
scop, veți binevoi să adresați îndemnuri analoage d-sale marelui logofăt, agent al domnului Țării Românești. Acesta, înconjurat de sfetnici necredincioși și nedibaci, s-a aruncat în niște încurcături financiare care sporesc zilnic greutățile poziției sale. Și mai mult, un amor propriu fals îl împinge să primească cu răceală și scârbă sfaturile cele mai binevoitoare ale consulului nostru general. Dacă principele Ghica urmează pe această cale, el va merge drept spre pierderea lui. Urmările încăpățânării sale ar fi pentru el tot atât de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
pedepsească în chip aspru pe acei care ar manifesta vreo opunere la voința celor două Curți. Unii din boieri arătau veleități de rezistență, dar Domnul, cu consulii Franței și Angliei îi convinseră de zădărnicia vreunei opuneri. Spre a salva oareșcum amorul lor propriu, Domnul se mulțumi să citească numai o parte, acea mai puțin ofensatoare a firmanului, iar articolele fură inserate în Regulament printr-un proces-verbal, care le declară adoptate de Adunare, dar care fu semnat numai de președintele ei și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
soție la 17 iulie 1915 (alte surse cred că prima soție a fost Pelagija Belousova), numai că aceasta căsătorie va fi umbrită de relația cu o „doctoriță nimfomana”, Daria, care-l va invita la vila ei „pentru interminabile partide de amor”. Îra îi va naște un băiat, Serghei (viitor activist comunist în U.R.S.S.), numai că va muri la scurt timp. Rămas văduv, Tito îi va promite celeilalte că o va lua în căsătorie, ceea ce nu se va întâmpla. Băiatul născut
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Dragostea, prietenia și spiritul filantropic par incompatibile cu idealurile asumate de penitenciar. "Condițiile detenției nu permit oamenilor să rămînă oameni. Toate sentimentele umane dragoste, prietenie, gelozie, caritate, milă, cinste, ambiție ne-au părăsit la internare. Nu cunoaștem nici orgoliu, nici amor propriu; gelozia și pasiunea par a fi niște concepte marțiene... Ne-a rămas ura sentimentul cel mai durabil. Pușcăria e o școală de viață totală și iremediabil negativă. Nimeni nu a rămas vreodată cu ceva substanțial bun sau util de pe urma
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de adaptare perverse, producînd în același timp o pierdere a interesului pentru normele de conduită ale lumii libere (ceea ce psihologii numesc regresiune sau cădere psihică). Călcarea în picioare a demnității întărește dezvoltarea unor coduri ale onoarei. Orgoliul rănit, umilințele în amorul propriu sînt parate prin strategii de construire a reputației și a stimei de sine. Trăind sub privirile altora, fiecare individ e supus unei evaluări, care variază de la ură la admirație, de la dispreț la indiferență. Deoarece reputația poate atenua mult duritatea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a) valorizarea negativă a dezangajării sociale, prin valorizarea: I. agresivității; II. forței brutale; III. libertății ca dezangajare socială; IV. obiectului pe care trebuie să și-l însușească; b) valorizarea pozitivă a idealizării de sine, a puterii ego-ului: I. onoarea și amorul propriu; II. dominație putere; III. plăcerea, folosirea averii și dorința de a avea; IV. lăcomia de bani, atribuirea și conservarea; V. afirmarea de sine și realizarea scopurilor personale. De-abia cu aceste trăsături structura mintală a minorului delincvent devine organizată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în coșulețe sau în plase, exhivele (scrisorile, bilețelele) circulă împreună cu diverse pachete de țigări, de cafea, de zahăr sau de alte delicatesuri de dimensiuni variate. Chiar și dragostea își face loc pe caleașcă, micile atenții însoțind nu doar bilețelele de amor dintre celulele femeilor și cele ale bărbaților, ci și rodul masturbărilor, pe care femeile și-l introduc în organele genitale, rămînînd însărcinate, spre disperarea cadrelor care sînt acuzate de superiori că au facilitat relațiile sexuale. Existența celulelor de femei în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lui cea rea, evident, doar de dragul copiilor. N-o mai iubește de mult, dar nu vrea să-i lovească pe copii. (Ce vină au ei.) Mai trec trei luni. Te-ai obișnuit. Vine la tine o dată pe săptămână. Faceți un amor de sare tencuiala de pe pereți. Apoi străinul pleacă în străinătățurile lui. Adică la nevasta lui cea groaznică și la copiii lui frumoși. De fiecare dată îți promite că lucrurile se vor rezolva de la sine, trebuie să mai ai doar puțină
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
aducea pe toți pe același cachét ca într-un teatru închis. Mai făcea și celebrele concertone, cu toți cei care eram angajați într-o stagiune. Nu se plăteau niciodată! Fiecare venea și cânta două arii, ce voia, dar veneam de amorul artei, iar publicul era în delir! — În Italia, mai ales, ați dat o grămadă de concerte de binefacere... — Pentru toate bolile, pentru toți copiii! Nu poți să fii nesimțit, să aduni și să strângi, fără să te mai gândești și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
spună: "Madame, please, mare grijă cu rochia, costă peste zece mii de dolari!" Eu, cuminte, zic "da, sigur" și să mă vezi cu câtă grijă mă mișcam, mă întorceam, de parcă făceam fiecare gest în reprize. Ei, și vine momentul duetului de amor cu Domingo, în care trebuia să stau întinsă pe niște perne. Partitura destul de pârdalnică, și pentru mine, dar și pentru el, acută, așa că nu prea te mai poți gândi și la altceva. și vine nebunul, o furie, și se aruncă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
muzicală din rolul ei. Seamănă puțin cu Elisabetta din Maria Stuarda! — Așa e. — Următoarea mare producție la Opera din Paris a fost Bal mascat, în 1981, cu José Carreras și Katia Ricciarelli... — Pe vremea când ei doi erau în mare amor... — Sonja Frissell era regizoare. — Sonja venea de la Scala, unde făcuse asistență de regie, iar acum, în sfârșit, prinsese aripi. — Dirija Jean-Claude Casadesus... — Isteric. Cumplit. Prefer să îmi amintesc de atunci de Leo Nucci. El a început cariera cu mine, în
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
disperați! Nici nu cred că dădea paginile de la partitură, ci doar le răsucea din vârful unghiilor. Unul dintre violoniști a deschis, la un moment dat, o umbrelă... Când aveam tabloul nostru, Martina și cu mine, eu cântam "Ah, vieni, vieni amor mio, m’inne bria" - eu știu cum să fac fraza aia, pornind din piano - iar el zicea No, no, no, niente, più piano! Eu eram fericită că facem muzică, uite, mai studiem, dar când am trecut la repetițiile pe scenă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
Bacovia, Brâncuși, toți erau văzuți ca decadenți. Așa se face că, atunci când Brâncuși a vrut să își dea operele în țară, au spus: "Ce ne trebuie nouă așa ceva?" — Deci atunci, în 1970, după ultimul spectacol de la Opera Română din București, Amorul Vrăjitor, știați că veți rămâne la Paris? — Aș fi putut rămâne oriunde, la Viena, la Milano, la Roma, în Spania, însă România și Franța erau foarte legate, iar eu simțeam asta pe pielea mea. Ați fost psiholog pentru di Stefano
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pe care o vreau!" Așa m-am pomenit cu contractul pentru Covent Garden. — Din păcate, nu v-a dirijat el atunci... — Nu, ar fi fost extraordinar! Cât despre Gorlinsky, el era atât de bogat, că făcea impresariat mai mult de amorul artei. Avea însă ambiția ca artiștii lui să prindă cele mai bune contracte: Met, Chicago, Scala, Paris... La restul nici nu se uita. — El a fost singurul impresar? — Nu, el a fost frișca! Aveam în Italia mai mulți, care se
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
de vis au fost, dar cum toate au un sfârșit, au trebuit să se sfârșească și aventurile noastre. Veni vremea plecării în armată, a plecat Ion, apoi a venit rândul meu, "mânce-o pârdalnicul de armată", că multe planuri și amoruri a mai destrămat, Pâna ne-am întors noi, fetele noastre plecaseră cu alții. Anuca lui Ion s-a măritat cu altul, iar pe a mea nu am mai găsit-o în viață. Eu m-am întors pensionar, am rămas singur
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
rezolvată într-un fel sau altul, deși nouă nu prea ne mirosea a răpire conform spuselor mătușei fetei. În acele perioade mulți plecaseră de la domiciliul lor, luați de valul așa zisei libertăți și dorințe anarhiste, aventură sau rătăcire, prin cărările amorului liber. Mulți dintre aceștia nu mai dăduseră semne de existență. Am fost chemat la șef și mi-a spus să-mi iau un însoțitor din cadrul serviciului, pe cine cred eu că este mai competent și să încep investigațiile, cu prudență
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a devenit preocuparea secundară, acum fiecare era preocupat să găsească un locușor mai retras de lume, pentru a-și putea manifesta sentimentele fiecare față de partenerii lor.Din mărturisirile lui Nelu am înțeles că nu era prea versat în materie de amor, el fiind de la țară. După terminarea școlii primare din sat a mers la liceul militar din Breaza, apoi la școala militară din Sibiu, locuri pe unde nu prea avusese ocazia să petreacă prea mult timp în compania unor fete. Mitingul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
acum dăduse peste cel pe care-l căuta din copilărie, după cum spunea ea. Prietena, înțelegând situația, ia oferit o cheie de la ușă și orarul când putea dispune de locuința ei, bucurându-se de parcă ar fi fost dânsa beneficiara momentelor de amor. Probabil că rămăsese impresionată de cele povestite de pe Valea Usturoi, unde călătorise pe plaiurile edenului și era toată ziua veselă de-i zicea Irina că putea prinde iepuri cu șefa, atât de mult se transformase. Aici beneficia de un loc
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ce mi-am dorit, iar la nici cinci luni am avut nunta, o nuntă minu nată“, își amintește ea. și-am încălecat pe-o șa, și v-am spus povestea așa. Divorțuri prin/din cauza Facebook Sigur, nu toate poveștile de amor de pe Facebook sunt cu happyend. În martie 2011, o știre care a circulat prin mai toată presa americană anunța că Facebook e de vină pentru unul din cinci divorțuri în Statele Unite.89 Mecanismele nu sunt greu de bănuit, fără să
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
de expansiuni sentimentale a mamei mele, se cade să amintesc mărturisirea ce mi-a făcut-o odată, poate după moartea tatei, că n-a fost niciodată îndrăgostită de el, cum nici de altcineva, „ca-n romane și filme“, noțiunea de amor și cea de pasiune rămânând pentru dânsa ceva din altă lume. „N-am cunoscut niciodată ceea ce se cheamă iubire; de tatăl tău mi-a fost întotdeauna drag, așa ca și de tine“ - mi-a spus și cred că nu altfel
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
el, paloarea datorându-se ftiziei ce a pus prea curând capăt acestei existențe precare, spre deznădejdea maică-sii. „Doamna Steriade“ era divorțată de un căpitan (așa cel puțin pretindea - și de ce n-ar fi fost crezută?) și se întreținea din amor: studenți provenind din familii cu dare de mână și cu fidelitatea cam trimestrială. Pe unul dintre infideli l-am zărit odată, într-o dimineață, când (însoțit oare de cine?) asistam la raliul de pe Calea Feleacului (participa și o persoană regală
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lascive, nu lipsite de ironia deprinsă poate de la acel Picasso ale cărui monstruozități mă făceau să mă înfior de plăcere, în adolescența mea atât de tulbure, de străină de lume: „Trei sâni avea femeia / Și pântecul metalic simbolizând pudoarea întâiului amor / Chema în ritm de jale săgețile cu miere“: opulență carnală, virginitate și viol. De Ion Barbu am luat cunoștință abia spre sfârșitul liceului, după Arghezi și Blaga. Prozatorii noi, G. Călinescu, Cezar Petrescu (Calea Victoriei m-a dat gata și mi-
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
protestează împotriva judecății rostite și atunci se laudă pe ea însăși cu atât de puțină măsură și modestie, încât nu te poți împiedica, în ciuda indignării pe care o inspiră orgoliul ei, să râzi de lipsa de meșteșug și de ingenuitatea amorului ei propriu. Dispozițiile ei sufletești sunt atât de excesive încât o fac să fie cea mai nefericită persoană din lume și adesea cea mai ridicolă: nu știe niciodată ce vrea, de ce se teme, ce urăște, ce iubește. Ținuta ei nu
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]