5,545 matches
-
un stimulent al demnității naționale și un element motivant pentru punerea în aplicare a proiectelor ambițioase, atât pentru stat și instituțiile sale inclusiv la nivel internațional, cât și pentru cetățenii din diferite contexte. Pe de altă parte, confruntarea ambițiilor naționale amplificate de realitățile situației economice din Polonia poate genera o decepție considerabilă, și, în același timp, o percepție negativă a Poloniei și a polonezilor, care, din cauza credinței în rolul special al Poloniei, pot manifesta o atitudine arogantă, o încredere inexplicabilă în
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
după modelul celei occidentale, chiar dacă în timpul comunismului această latură rămâne ascunsă sau cel puțin nu era afișată. O dată cu prăbușirea regimului comunist, aceste clivaje se conturează într-o manieră pe care anumiți analiști o asimilează unei a doua modernizări. Dar comunismul amplifică clivajele modernității, produce un clivaj sintetic, în care partidul comunist la putere este o instanță centrală, care organizează întreaga societate. Comunismul produce un nou raport între particular și public, a cărui distincție este fundamentală pentru societatea modernă. Sub regimul comunist
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
privat și public. Pentru rațiuni care consistă în perceperea comunismului ca o societate cu un stat (deci o sferă publică) omniprezent, tranziția este văzută ca o revanșă a privatului asupra publicului. Privatizările sunt o parte importantă a tranziției postcomuniste, ceea ce amplifică legitimitatea percepției mizei tranziției ca o reconstruire a sferei private. Dar miza este de a atinge un nou echilibru în care privatul și publicul sunt în interacțiune și nu separați printr-un zid de netrecut. Reconstruirea libertăților private merge mână
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
o profundă discordie. Marea parte a majorității cehe "albe" este cuprinsă de o frică aproape atavică și un dispreț profund pentru romi, sentimente care nu sunt înțelese complet în străinătate. Lipsa de adaptare socială și frecvența criminalității printre romi le amplifică statutul de paria în societatea cehă. La rândul lor, romii sunt victimizați de multe ori prin atacuri brutale de violență rasială și printr-un comportament discriminatoriu permanent din partea majorității populației. Această chestiune atrage de multă vreme atenția UE, dovedindu-se
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Amenințați cu pierderea standardului de viață vestic, cetățenii au început să-și manifeste deja nemulțumirea față de performanța guvernelor lor. Manifestări de stradă violente au avut loc în Bulgaria și Letonia. În contextul nemulțumirilor populare, care cu siguranță că se vor amplifica în viitorul apropiat, guvernele acestor țări vor fi puse la greaua încercare de a promova politici de austeritate financiară în detrimentul capitalului electoral. În ianuarie 2009, noul guvern al României a trebuit să renunțe la intenția sa de a mări cu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
asigure posibilități tuturor cetățenilor săi. O altă problemă care reprezintă o mare provocare pentru România este protejarea unui mediu în continuă degradare și adresarea problemelor de sănătate pe care acesta le generează. Într-o anumită măsură, această problemă s-a amplificat odată cu creșterea consumului românesc. Deși calitatea aerului s-a ameliorat puțin față de perioada socialistă, după ce multe dintre vechile, hiperpoluantele fabrici socialiste au fost închise, există noi probleme generate de schimbarea stilului de viață românesc. De exemplu, străzile Bucureștiului sunt sufocate
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
din toamna lui 1989 s-ar fi soldat mai degrabă mai devreme decât mai târziu cu prăbușirea sistemului și în România. Dacă prima parte a întrebării se referă la căderea sistemului așa cum s-a întâmplat ea concret, discuția s-ar amplifica dincolo de cadrul prezent. Punând laolaltă ce știm și ținând cont de ceea ce încă nu știm, socotind gafele (provocate sau nu) ale autorităților și neuitând efectul neprevăzutului, secvența întâmplărilor putea arăta altfel. Însă căderea dictaturii comuniste rămăsese doar o chestiune de
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Însă după 1989 în privința asta tăcerea a fost, vorba englezului, asurzitoare. Câte un intelectual a dat într-adevăr dovadă de probitate refuzând să publice înainte de 1989, lucrând pe atunci intens pe tăcute și etalându-și impresionant capacitatea după căderea comunismului. Amplificat la nivel național în cultură cu paralele corespunzătoare în politică și situația economică, acesta este genul de evoluție pe care îl credeam posibil acum 20 de ani. Toate acestea privesc, în primul rând, România. Mai toate speranțele mi-au fost
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
beneficiile materiale oferite acestor cadre le-au cooptat În mod angajat În „lupta de clasă”, transformându-le În unelte ale sistemului represiv. Gradul scăzut de cultură, precum și saltul de la situația de marginalizat social la cea de deținător al puterii au amplificat posibilitatea manipulării lor În scopul exterminării „dușmanului politic al orânduirii socialiste”. În subsidiar, am dorit să testăm un set de subipoteze enunțate de Friedrich Hayek. În Drumul către servitute, Într-un capitol intitulat „De ce ajung În frunte cei mai răi
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la Bucureștiț după noiembrie 1920, fără nici o pregătire, fără aprobare scrisă a legilor, fără să fie trimis măcar un singur expert de la centru care să ne Îndrume, deși noi am cerut lucrul acesta”23. Tensiunile crescânde cu Bucureștiul s-au amplificat În urma unui scandal care a izbucnit În 1922 și În care Moldovan era acuzat de risipirea fondurilor statului. Investigația care a urmat a dovedit că toate acuzațiile erau neîntemeiate, dar evenimentul a adâncit resentimentele lui Moldovan, care a rămas convins
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
din Transilvania, dar aveau dificultăți În formularea unor obiective realiste sau a unor programe care să convingă atât membrii săi, cât și guvernul de la București de rolul esențial al Astrei În societatea și cultura românești. O serie de alți factori amplificau problemele Astrei. Câteva organizații patriotice din Regat Înființaseră filiale și În Transilvania, după 1918, În regiune apărând și numeroase alte organizații autohtone. Pentru cei din București, Transilvania apărea ca o nouă frontieră - un teritoriu și o populație care așteptaseră timp
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aibă sentimentul unei amenințări iminente la adresa viitorului țării, cauzată de diminuarea capitalului său uman. Existau totuși unele voci care exprimau temeri similare, În special legate de „infiltrarea” evreilor În societatea românească. După Congresul de la Berlin (1878), aceste temeri au fost amplificate din cauza activităților de lobby desfășurate de Marile Puteri În sprijinul acordării cetățeniei pentru persoanele de naționalitate iudaică. A.C. Cuza, ale cărui opinii despre determinismul ereditar erau inspirate de cele ale lui Alexandre de Gobineau, Își susținea acerb acuzațiile la adresa evreilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
poate imagina o „a treia cale” - un echilibru Între controlul statului asupra indivizilor și grija aceluiași stat față de aceștia, În calitate de membri ai unei entități mai mari, națiunea. Această a treia cale a contribuit Însă la destabilizarea sistemului parlamentar și a amplificat semnificativ tendința deja În creșterea către iliberalism În Europa de Est. Moldovan a fost cel mai influent autor de astfel de teme, elaborând o perspectivă complexă - un adevărat manifest - asupra biopoliticii. Toți intelectualii și reformatorii interesați de eugenie sau de mișcarea care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
problema descreșterii sporului de populație pe ambele fronturi. Impactul măsurilor eugenice a depășit domeniul demografiei și chiar pe cel al medicinei, ajungând În sfera politică, unde aceste reforme au determinat Însăși redefinirea conceptului de cetățenie. Legislația care Își propunea să amplifice calitatea și cantitatea reproducerii redefinea drepturile și obligațiile indivizilor În privința alegerilor conjugale și măsurilor contraceptive, extinzând prerogativele statului În sensul exercitării unui control mai strict asupra comportamentelor individuale. Unele dintre aceste măsuri de creștere a controlului social de către stat Își
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
orice urmă de evreu. Ca parte a acestei politici, ei au inițiat măsuri și au luat decizii În totală contradicție cu jurământul lui Hipocrat, cu profesiunea lor și cu valorile umane. Pe scurt, eu șsic!ț au ajutat și au amplificat genocidul 97. Afirmația de mai sus conține o acuzație foarte puternică, În special atâta vreme cât se știe atât de puțin despre relațiile de putere dintre medicii militari și conducătorii administrației militare atât de pe plan local, cât și de la București. Radu Ioanid
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
comerțului pe scară mare, desfacerea ritmică a cantităților masive de produse, gestiunea fluxurilor de produse de la un stadiu de producție la altul 1*. Această fază coincide de asemenea cu punerea la punct a mașinilor destinate fabricării continue, în serie, care, amplificând viteza și cantitatea fluxurilor, au antrenat creșterea productivității cu costuri mai mici: ele au deschis calea producției de masă. La sfârșitul anilor 1880, în Statele Unite, o mașină putea deja fabrica 120.000 de țigarete pe zi: 30 de astfel de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cumpărarea avantajoasă devenind valorizantă, semn de inteligență. Pentru mulți consumatori, nu imaginea produsului contează, ci mai întâi prețul și faptul de a putea accede, datorită acestei cumpărături, la o experiență senzorială, emoțională, relațională. Dacă fenomenul discount nu încetează să se amplifice, asta nu ține doar de creșterea precarității și a sărăciei, ci și, în mod paradoxal, de escaladarea nevoilor, a poftei de divertisment, de evaziune și de comunicare, ce antrenează obligația de a introduce arbritarul în buget: economisești la alimente pentru
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
tăcere ceea ce constituie una dintre trăsăturile lui esențiale, adică generalizarea practicilor de divertisment alese liber în funcție de gusturile și de aspirațiile fiecăruia. Odată cu extinderea timpului liber, a vacanțelor, odată cu avântul divertismentului s-a difuzat și gustul pentru activități ludice, s-a amplificat revendicarea unui timp pentru sine, a unor momente centrate pe dorințe individuale. Faza II a impulsionat apariția unei fun morality bazate pe prioritatea acordată plăcerilor clipei și ale individului, pe visurile de evadări distractive, pe pasiunea călătoriilor, a mării, a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Tendința de eliberare a propriei ființe de sub domnia regulilor însoțește pretutindeni cultura liberei dispoziții a indivizilor, lăsați pradă vertijului de a fi ei înșiși în supermagazinul contemporan al modurilor de viață. Pe măsură ce principiul deplinei posesii a direcției vieții personale se amplifică, manifestările de dependență și de neputință subiectivă se dezvoltă într-un ritm tot mai accelerat. Pe scena contemporană a consumului se joacă deopotrivă Narcis eliberat și Narcis înlănțuit. Stadiul III a lansat pe orbită un consumator aproape liber de constrângerile
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
cazuri s-a concretizat același proces de autonomizare față de puterile normative moștenite din trecutul ancestral. Și tot așa cum, în numele puterii voinței generale, s-a înregistrat o creștere a autorității politice, a sporit și forța „mâinii vizibile a managerilor”, s-a amplificat și puterea economică asupra societății. Pretutindeni, în mod paradoxal, societatea ce dispunea de ea însăși a fost martora extinderii puterilor care vizau edificarea unei ordini colective complet noi, chiar și a unui om nou. Acest proces de detradiționalizare și de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
putere de tip prometeic constructivist, convergentă cu proiectele politice și revoluționare moderne. Extinderea domeniului publicitartc "Extinderea domeniului publicitar" Ce se poate spune despre stadiul hipermărfii? Prin numeroase aspecte, această „confiscare” a societății de către publicitate n-a făcut decât să se amplifice - nu fără a se observa, de altfel, derapaje notabile în ordinea strategiilor de comunicare. Este un fapt cunoscut, de exemplu, că publicitatea în sensul strict al termenului nu reprezintă mai mult de o treime din cheltuielile de comunicare ale întreprinderilor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
fac pe tineri să viseze la o viață plină de noroc, peste tot filmele și serialele aduc în scenă modul de viață al claselor mijlocii. Cum ar putea o asemenea expunere la imaginile banilor și ale consumului fericit să nu amplifice nemulțumirea celor excluși, să nu exacerbeze dorințele și frustrările tinerilor lipsiți de mijloace materiale? Nu atât pletora imaginilor violente îi incită la violență, cât distanța dintre realitate și ceea ce apare ca model ideal, prăpastia dintre îndemnul la consum și absența
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
în general, favorizând anxietatea, depresia, lipsa stimei de sine. Împiedicând orice anticipație, sărăcia materială este trăită ca absență a autonomiei și a oricărui proiect, cu doar obsesia supraviețuirii, cu sentimentul eșecului și al căderii sociale. În societatea de hiperconsum, precaritatea amplifică starea de confuzie psihologică și sentimentul ratării. Pentru clasele mobile și socializate prin muncă, frustrările pur materiale sunt descalificante, dar pentru cei „de jos” ele se agravează, generând sentimentul de a trăi o viață „care nu e viață”. Aceasta e
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
procurarea plăcerii „de a te simți bine în pielea și în mintea ta”. În această nebuloasă psihocorporală cu năzuințe hedoniste, e vorba de „a trezi sensibilitatea adormită”, de „a te concentra pe respirație”, de „a-ți redescoperi corpul”, de „a amplifica și a intra în contact cu senzațiile”: „vârsta de a fi” se prezintă ca un nou fel de a asocia fizicul și psihologia, de a extinde granițele conștiinței pentru a-ți simți mai bine trupul. Asistăm nu atât la dezincarnarea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
dorește. Principiul 2: făcând dorințele să conveargă spre un anume obiect, celălalt devine, în același timp, model, rival și obstacol. Principiul 3: când cel care copiază și cel care este imitat se apropie, dorințele mimetice se ascut, iar rivalitățile se amplifică cu atât mai mult cu cât în joc sunt diferențe derizorii. Așadar, cu cât diferențele dintre oameni sunt mai puțin profunde, cu atât ei se imită mai mult unul pe altul și cu atât ranchiunele, invidiile și privirile dușmănoase se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]