190,296 matches
-
ceva 3.75 .534 2 4 Relația mamei cu partenerul marital Relația părinților post-adopție 3,60 .903 1 4 Interesul nostru vizează însă identificarea factorilor predictori ai conduitei mamelor adoptatoare și testarea ipotezei generale. În acest scop au fost efectuate analize de regresie bivariate și multiliniare, utilizând metoda celor mai mici pătrate. Rezultatele sunt sintetizate în tabelul 5.18. Nu s-au identificat efecte de multicoliniaritate. Valorile VIF se situează mult sub 10, iar toleranța statistică se situează peste 0,2341
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
regresie bivariate și multiliniare, utilizând metoda celor mai mici pătrate. Rezultatele sunt sintetizate în tabelul 5.18. Nu s-au identificat efecte de multicoliniaritate. Valorile VIF se situează mult sub 10, iar toleranța statistică se situează peste 0,2341. În analiza de regresie au fost introduse numai acele variabile independente care, s-au dovedit a se asocia semnificativ cu variabilele dependente (vezi tabelul 5.17). Câteva precizări, referitoare la rezultatele analizei de asociere a variabilelor, considerăm că sunt necesare. În primul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
10, iar toleranța statistică se situează peste 0,2341. În analiza de regresie au fost introduse numai acele variabile independente care, s-au dovedit a se asocia semnificativ cu variabilele dependente (vezi tabelul 5.17). Câteva precizări, referitoare la rezultatele analizei de asociere a variabilelor, considerăm că sunt necesare. În primul rând, trebuie semnalat faptul că, dintre variabilele dimensiunii socio-demografice, doar vârsta copilului se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Dintre variabilele dimensiunii istoric de plasament cele care au fost păstrate și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a variabilelor, considerăm că sunt necesare. În primul rând, trebuie semnalat faptul că, dintre variabilele dimensiunii socio-demografice, doar vârsta copilului se asociază semnificativ cu variabilele dependente. Dintre variabilele dimensiunii istoric de plasament cele care au fost păstrate și introduse în analiza de regresie au fost variabilele referitoare la protecția copilului în centru de plasament, respectiv în forme multiple de protecție, în principal asistență maternală și centru de plasament. Faptul că, un copil a beneficiat numai de asistență maternală anterior adopției sau
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pozitive între variabilele dependente și variabila accesarea serviciilor, nu am identificat o astfel de asociere. În schimb nevoia de servicii, se asociază negativ cu majoritatea variabilelor dependente. Expectanțele părinților raportat la caracteristicile copilului se asociază cu majoritatea variabilelor dependente. Rezultatele analizelor de regresie efectuate cu scopul de a explica relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital sunt rezumate în Tabelul 5.18. În ceea ce privește relația afectivă dintre mama adoptivă și copilul adoptat, ecuația de regresie finală explică 77,6% din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a mamei cu copilul adoptat, deși într-o măsură mult mai mică, sunt: protecția copilului în centre de plasament anterior adopției, respectiv nevoia de servicii sociale. Acești doi factori, ca de altfel și vârsta copilului în momentul adopției (introdusă în analiza anumitor variabile dependente) deși în modele inițiale prezintă influență semnificativă, în modelele finale își pierd din semnificație, ceea ce ar putea indica o influență indirectă asupra variabilei dependente, mediată de variabilele care definesc starea de sănătate psiho-fizică. O influență pozitivă în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fost in CP Copilul a fost si in AMP si in CP anterior adoptiei Vârsta copilului la adopție În raport cu mama În raport cu tata Variabile dependente Întorcându-ne la ipoteza principală a studiului putem afirma că aceasta s-a confirmat parțial. Din analiza datelor rezultă că, relația mamei adoptive cu copilul adoptat și partenerul marital, este influențată pozitiv de resursele informaționale ale familiei, dar nu și de resursele sociale. Accesibilitatea serviciilor și accesarea acestora nu prezintă influență semnificativă pozitivă sau negativă. Confirmarea expectanțelor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
socio-demografice și istoricul de plasament asupra resurselor, expectanțelor, dar și asupra relațiilor din interiorul familiei adoptive. Subcapitolul de față aprofundează și extinde discuția asupra altor potențiali factori stresori, precum și asupra strategiilor de coping care pot influența adaptarea familiei adoptatoare. O analiză a literaturii de specialitate, și în special a factorilor subliniați de autori care au aplicat modelul stresului și a copingului în încercarea de a explica adaptarea în procesul de adopție, a condus la identificarea principalilor factori care cauzează stres în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de discuție care nu au fost atinse anterior, ghidându-ne după factorii de stres extrași din literatura de specialitate și prezentați anterior. În a treia fază s-au adresat întrebări specifice pentru a completa informațiile lacunare. Procedura de prelucrare și analiză a datelor a urmat tehnica clasică a analizei de conținut: transcrierea integrală a interviurilor și standardizarea informațiilor obținute, decuparea informațiilor în unități de analiză, identificarea principalelor categorii de analiză, codificarea și analiza finală a datelor. Eșantionul. S-a utilizat un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ghidându-ne după factorii de stres extrași din literatura de specialitate și prezentați anterior. În a treia fază s-au adresat întrebări specifice pentru a completa informațiile lacunare. Procedura de prelucrare și analiză a datelor a urmat tehnica clasică a analizei de conținut: transcrierea integrală a interviurilor și standardizarea informațiilor obținute, decuparea informațiilor în unități de analiză, identificarea principalelor categorii de analiză, codificarea și analiza finală a datelor. Eșantionul. S-a utilizat un eșantion de intenționalitate format din 10 mame, care
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
treia fază s-au adresat întrebări specifice pentru a completa informațiile lacunare. Procedura de prelucrare și analiză a datelor a urmat tehnica clasică a analizei de conținut: transcrierea integrală a interviurilor și standardizarea informațiilor obținute, decuparea informațiilor în unități de analiză, identificarea principalelor categorii de analiză, codificarea și analiza finală a datelor. Eșantionul. S-a utilizat un eșantion de intenționalitate format din 10 mame, care au adoptat copii cu vârste cuprinse între 3 luni și 5 ani. Datele socio-demografice au indicat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
întrebări specifice pentru a completa informațiile lacunare. Procedura de prelucrare și analiză a datelor a urmat tehnica clasică a analizei de conținut: transcrierea integrală a interviurilor și standardizarea informațiilor obținute, decuparea informațiilor în unități de analiză, identificarea principalelor categorii de analiză, codificarea și analiza finală a datelor. Eșantionul. S-a utilizat un eșantion de intenționalitate format din 10 mame, care au adoptat copii cu vârste cuprinse între 3 luni și 5 ani. Datele socio-demografice au indicat faptul că, o respondentă a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a completa informațiile lacunare. Procedura de prelucrare și analiză a datelor a urmat tehnica clasică a analizei de conținut: transcrierea integrală a interviurilor și standardizarea informațiilor obținute, decuparea informațiilor în unități de analiză, identificarea principalelor categorii de analiză, codificarea și analiza finală a datelor. Eșantionul. S-a utilizat un eșantion de intenționalitate format din 10 mame, care au adoptat copii cu vârste cuprinse între 3 luni și 5 ani. Datele socio-demografice au indicat faptul că, o respondentă a adoptat singură, după
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
împreună cu partenerul marital. Niciuna dintre mamele adoptatoare nu are copii biologici. Nu există relație de rudenie între adoptați și adoptatori. Doi copii au fost adoptați din plasament familial la familia adoptivă, restul opt fiind adoptați în urma încredințării și încuviințării adopției. Analiza datelor. Informațiile au fost grupate pe trei categorii: cele care au relevat factori de stres, resurse și strategii de coping specifice perioadei pre-plasament, specifice perioadei de acomodare, respectiv de adaptare. 6.3 Rezultatele cercetării 6.3.1 Factori de stres
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada pre-adopție Perioada pre-plasament, a fost definită între momentul identificării imposibilității de a avea un copil și momentul plasamentului unui copil pentru adopție. Principalii factori de stres care au rezultat din analiză pentru acest interval de timp au fost: infertilitatea, decizia de a adopta și procedura de adopție. Îi vom analiza pe rând. Dorința de a avea un copil și infertilitatea. Toate cele zece respondente și-au dorit copii încă de la debutul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
general, momentul aducerii copilului în familie este, ca și momentul nașterii unui copil biologic, un factor de stres pozitiv, descris în termeni de emoție pozitivă și bucurie. În cazul familiilor adoptatoare se identifică însă o serie de provocări specifice. Din analiza răspunsurilor oferite de respondente, în concordanță cu literatura de specialitate identificăm: incertitudinea privind momentul plasamentului, presiunea de a adopta instantaneu status-rolul parental și de a se manifesta în consecință; reacțiile de răspuns ale copilului la manifestările afectiv-comportamentale ale părinților, lipsa
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dintre respondente au declarat că au ales să adopte un copil mai mare (peste 2 ani) pentru a fi sigure că-l vor înțelege considerând că, începând cu această vârstă copilul își poate exprima singur nevoile. Cu toate aceste, atât analiza cantitativă, cât și analiza calitativă dovedesc ușurința în adaptare a copiilor foarte mici. În cazul nostru, două respondente au adoptat copii care au fost plasați în regim de urgență, din spitalul maternitate, în familiile lor imediat după nașterea copilului. Niciuna
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că au ales să adopte un copil mai mare (peste 2 ani) pentru a fi sigure că-l vor înțelege considerând că, începând cu această vârstă copilul își poate exprima singur nevoile. Cu toate aceste, atât analiza cantitativă, cât și analiza calitativă dovedesc ușurința în adaptare a copiilor foarte mici. În cazul nostru, două respondente au adoptat copii care au fost plasați în regim de urgență, din spitalul maternitate, în familiile lor imediat după nașterea copilului. Niciuna dintre ele nu a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
nimic despre familia lui, nici nu am insistat. Dacă 5 ani nu l-a căutat nimeni era logic că nu are părinți. Costurile financiare au fost considerate ca factori de stres de trei dintre respondente. Principalele costuri sunt legate de analizele medicale și de problemele de sănătate (trei cazuri), urmate de costurile cauzate de nevoile alimentare speciale (două cazuri), pe care le suportă din venituri proprii. 6.3.3 Factori de stres, resurse și mecanisme de coping în perioada post-adopție Adaptarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
neglijență în creșterea copilului. O mamă adoptivă spunea: trebuie să ai mai multă grijă de el decât de copilul tău. Serviciile medicale accesibile sunt cele comune tuturor copiilor. Nemulțumirea mare a respondentelor este lipsa de suport, în special financiar, pentru analizele medicale și pentru tratamente. O respondentă afirma: Pur și simplu ni l-au plasat și și-au luat mâna. Ei se bucură. Statul scapă de niște cheltuieli. Ar fi un lucru bun. Dacă ar oferi un suport și mai mulți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
social 7.4 Concluzii 7.1 Aspecte teoretice 7.1.1 Delimitări conceptuale Este dovedit faptul că, stigmatizarea socială produce efecte profunde asupra persoanelor, periclitând stima de sine, autopercepția, identificarea cu grupul, motivația, performanța, interacțiunea socială și bunăstarea acestora 346. Analizele contemporane asupra acestui fenomen își au rădăcinile în lucrările lui Erving Goffman. Acesta definea stigmatul ca fiind un atribut care discreditează profund individul 347. Este vorba de un atribut care diferențiază persoana care-l posedă de alte persoane din categoria
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
insecuritate generat de lipsa certitudinii că este posibilă tăinuirea adopției, respectiv de prezența unor diferențe fizice evidente între familia adoptivă și copilul adoptat. 7.2 Designul cercetării Rezultatele empirice pe care le vom prezenta în continuare au fost obținute în urma analizei datelor dintr-un studiu explorator, realizat în perioada aprilie-iulie 2008. Întrebări de cercetare. Acest studiu a fost menit să identifice Care este percepția socială asupra adopției ca proces, asupra părinților adoptatori și asupra copiilor adoptați? respectiv Care este percepția socială
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
căsătoriți cu copii, iar 16% căsătoriți fără copii. Din punct de vedere educațional 36,7% au urmat 12 ani de școală sau mai puțin. 7.3 Rezultatele cercetării 7.3.1 Percepția asupra parentalității și asupra rolului copilului în familie Analiza rezultatelor ne permite să afirmăm că, populația investigată acordă un loc central copilului în cadrul familiei. Majoritatea respondenților (90,5%) consideră că, pentru a fi fericită o familie trebuie să aibă cel puțin un copil. Cu toate acestea, mitul potrivit căruia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
capitole care ne-au orientat și ne-au oferit un cadru de raportare și comparație pentru rezultatele studiilor empirice întreprinse de noi. Următoarele patru capitole prezintă în mod distinct designul a patru cercetări și rezultatele obținute. Capitolul patru, prezintă rezultatele analizei datelor obținute prin investigarea documentelor sociale din dosarele de adopție vizând primul obiectiv al cercetării. Capitolele cinci și șase sunt dedicate obiectivului al doilea și prezintă datele unei anchete pe bază de chestionar, respectiv ale interviurilor narative. Capitolul șapte, este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
bază de chestionar, respectiv ale interviurilor narative. Capitolul șapte, este dedicat unui studiu explorator, care a avut ca metodă o anchetă pe bază de chestionar și a vizat cel de-l treilea obiectiv de cercetare. Concluziile celor patru capitole de analiză empirică vor fi sintetizate în rândurile care urmează. Profilul majorității copiilor adoptați, așa cum a rezultat din analiza documentelor sociale, se înscrie în categoria copiilor "preferați" pentru adopție, cu vârstă sub trei ani, clinic sănătoși, adoptați singuri chiar dacă mulți dintre ei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]