5,569 matches
-
ziarul „Timpul” (1936-1938), unde conduce pagina de literatură și artă, semnând cu pseudonimul Paul Scorțeanu (numele bunicului matern). În 1939 este numit șef al Biroului Presei, la Cluj. Redactează „Gazeta satului” (cu Ion Vințe) și face parte din grupul care animă revista clujeană „Țara nouă” (1939-1940), de orientare democratică radicală. Reîntors la București, la „Timpul” (1940-1943), reia conducerea paginii culturale și trece în aceeași calitate la „Ecoul” (1943-1944), cotidian condus de Mircea Grigorescu. După război lucrează la „Scânteia” și la „România
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
Eu am fost la Tașkent, vara trecută. Știi, nu sunt chiar așa de diferiți de noi... - Și în deșertul lor ai fost? Ea a vorbit mai tare, fericită că a găsit o momeală bună și că cina promitea să fie animată și convivială.) Da, în deșert? Bunica lui, de pildă, Cherl... Chourl... franțuzoaica aia, pe scurt, nu e deloc amuzant ce s-a întâmplat cu ea acolo. Basmacii ăia, bandiții ăia, cărora nu le trebuia puterea sovietică, au prins-o pe
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
am mai văzut niciodată așa ceva, de la începutul războiului. Și, pe urmă, seara, când am terminat cu nemții, am coborât spre Volga. Și acolo, cum să vă spun...” Dimineața, când am ieșit, am trecut pe lângă izba mare și neagră. Era deja animată de o zumzăială compactă. Se auzea sfârâitul mânios al uleiului într-o tigaie, duetul feminin și masculin dintr-o ceartă, amestecul de voci și de muzică de la mai multe radiouri... I-am aruncat o privire Charlottei, ridicând din sprâncene cu
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
definitive. În orizontul marin al coastelor engleze sau din nordul Franței, artista identifică în nebulozitatea atmosferică prilejuri de analize cromatice, de transparențe și iluminări ale unui soare mai întotdeauna convalescent. Mișcarea imprevizibilă a norilor, formele lor adesea sugerînd cavalcade fantastice animă suprafața și permit efecte în maniera impresionistă a lui Claude Monet. Diferența dintre maestrul francez și Viorica Toporaș constă în faptul că forma nu se pulverizează prin dispariția conturului, ci se potențează prin menținerea lui. Apropierea dintre cei doi are
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
polemice la „Revista Orăștiei”, „Foaie literară” (Orăștie), „Familia” „Tribuna literară”, „Epoca”, „Minerva literară ilustrată”, „Revista politică și literară”, la cotidianul „Seara” (1910-1916), la „Românul”, „Conservatorul”, „Universul” ș.a. A folosit și semnăturile Ascanio, I. Radu. Ca istoric literar, S. a fost animat de o unică pasiune, aceea de a cerceta viața și de a descifra semnificațiile scrierilor lui Mihai Eminescu. Concepută înainte de predarea de către Titu Maiorescu a manuscriselor eminesciene la Biblioteca Academiei Române, lucrarea sa de doctorat ia în discuție doar textele publicate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
Tylor susține că, pornind de la experiența visului, acești oameni ar fi descoperit posibilitatea ca din ei „ceva” să poată avea o existență independentă. De aici, ei ar fi dedus dedublarea ființei Între apariția concretă, materială și un altceva imaterial - sufletul (anima). Pasul următor a fost să se considere că acest anima poate avea o activitate independentă și să se creadă că fenomenele naturii se datorează acțiunii acestei puteri, care se comportă și are sentimente asemenea ființelor umane. Sintetizând ideile lui Tylor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fi descoperit posibilitatea ca din ei „ceva” să poată avea o existență independentă. De aici, ei ar fi dedus dedublarea ființei Între apariția concretă, materială și un altceva imaterial - sufletul (anima). Pasul următor a fost să se considere că acest anima poate avea o activitate independentă și să se creadă că fenomenele naturii se datorează acțiunii acestei puteri, care se comportă și are sentimente asemenea ființelor umane. Sintetizând ideile lui Tylor și ale altor antropologi evoluționiști, Marvin Harris (2001, p. 202
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
intră În drepturi: Mai târziu, mulțimea, până atunci mai curând pasivă, Începe să devină participant activ, prin intermediul asociațiilor sportive sau municipale locale. Teatru de amatori, orcheste și fanfare orășenești, echipe sportive, chermeze organizate de personalul și elevii școlilor publice - toate animă partea a doua a zilei. Sărbătoarea se Încheie cu balurile din cartierele orășenești sau din sate, prelungite până noaptea târziu, ocazie mult-așteptată de a dansa pentru oamenii obișnuiți (C. Amalvi, 1994, p. 442). Acest sistem politic, social și ceremonial care
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1948-1962 se referă argumentat sau mașinal, cu o frazeologie găunoasă, previzibilă, cu sintagme prefabricate, cu efect sedativ, la "ascuțita critică antiburgheză și antimoșierească", la "combaterea liberalismului și a ciocoismului" etc. pentru că, de fapt, doar prin sublinierea revoltei care ar fi animat satira caragialiană împotriva "vechii orânduiri", opera lui putea fi "reconsiderată în lumina științei marxist-leniniste" și "restituită poporului ca îndreptar contra ideologiei burgheze"16. Pe acest considerent sunt trasate sarcini care vizau "dezmințirea falselor teorii despre gratuitatea râsului caragialian"17 și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
stegulețe, ghirlande de flori, scot tamburinele aurite, se Îmbracă În frumoase cămăși de mătase, 643 Își pictează fața În negru, Încep să bată tobele pentru a se lansa apoi Într-un dans frenetic. Indiferent de pretextul acestor fieste, atmosfera este animată de veselie. Anul Nou chinezesc este sărbătorit de comunitatea chineză prin ample festivități din care nu lipsește dansul dragonului, piese de teatru, petreceri și multă veselie. Fiesta Coifurilor, amintind alegoric istoria centurionului roman Longinus, convertit la creștinism, are loc pe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
să reprezinte o sinteză perfectă a doctrinei morale, De ordine morali a fost abandonat pentru că nu era intenția Papei și a părinților conciliari să alcătuiască un document de acest gen asupra conștiinței creștine și asupra diviziunilor succesive. Exigența care îi animă pe părinții conciliari, adică dialogul cu lumea, determină o schimbare de direcție: se trece de la schematismul teoretic și apoi practic la atenția față de semnele timpurilor și la experiența umană. Astfel se ajunge la numărul 16 din Gaudium et spes, care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
individuum. Confruntarea cu Iulian din Eclan evidențiază poziția lui Augustin asupra raportului natură - persoană, în care Augustin încearcă să definească voința omului în relație cu natura umană transmisă de Adam după păcat. Pentru Augustin, voința (voluntas) este un apetitus sau animi motus în linia dorinței, care poate să se refere doar la natură și depinde doar de rațiune să dea sau nu consensul dorinței. Adversarul său, Iulian din Eclan, susținea că voința ca alegere (proairesis) este o operație rațională care presupune
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
și al înfruntării ei de către omul obișnuit. Polemist acerb, F. a combătut sub flamurile gazetelor „Săptămâna” și „Luceafărul”. Puține dintre articolele adunate în Falsificatorii de imagini se situează, cum s-ar crede, pe platforma „protocronismului”. Cel mai adesea polemistul e animat de resentimente personale, de nemulțumirile scriitorului în fața criticii, acuzată, partizan și nedrept, de narcisism, de formalism, de subiectivitate, ori în fața unor colegi supraapreciați („oniriștii”). Actuale sunt doar pledoariile în favoarea lui G. Călinescu ori a lui Mihail Sadoveanu, care fuseseră acuzați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
Este cazul lui Louis Lazare, redactorul-șef al publicației Revue municipale; acesta regreta abandonul vechii precauții care consta în a veghea asupra amestecului "celor de vază" cu cei "de rând", pentru ca cei mai bine dotați să tempereze pasiunile care-i animă pe cei supuși tuturor încercărilor grele ale vieții. Amestecul populațiilor nu era cerut în numele democrației, ci în perspectiva amenințărilor pe care aceasta le provoacă. Astfel, A. Corbon, în cartea sa Le secret de la population de Paris (1865), scria: Nu este
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
reglementativ și de controlul amănunțit, care erau practici ale Ministerului Construcțiilor. El este reprezentantul unei ideologii pe care încearcă să o prezinte ca fiind o nouă politică urbană și preconizează o transformare a acțiunii statului. Administrația trebuie descentralizată, trebuie să anime mai mult decât să controleze, "să facă să se facă" mai mult decât să facă ea însăși, să atribuie responsabilități cetățenilor și puterilor publice și să întărească rolul colectivităților locale. Urbanismul nu este apanajul tehnicienilor statului, ci o operă colectivă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
datoria ca grupurile lor să nu se închidă în ghetouri, delimitate de preocupări specifice. Această formă de cooperare nu există încă decât sub formă de încercări timide și neclare. Intoleranța grupurilor supraviețuiește în tolerantul nostru secol 253". A dota și anima viața socială" era apelul prin care se concretiza ideologia modernistă a Planului. Pentru a reacționa la civilizația "gadget"-ului, nu se putea concepe dotarea fără animație. "O politică a dotărilor sociale și culturale poate avea sens dacă nu este expresia
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane 259. Animarea urbană și modernizarea vieții politice locale Vestitorii Educației populare nu văd profesionalizarea în domeniu ca pe ceva făcut la repezeală. Scopul animatorilor profesioniști era acela de a favoriza emergența unei elite în cadrul populației noi a marilor ansambluri, animând localul în același timp cu construcția imobilelor și a locuințelor. Acești profesioniști trebuiau să învețe locuitorii să-și exprime nevoile. Din momentul în care locuitorii se arătau capabili să-și ia în mâini propriul destin, apărea și spiritul local, iar
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
bună reprezentativitate a guvernării orașului și o mai mare transparență a acțiunilor sale. Această poziție nu înseamnă nici a lua în râs statul puternic, nici a ține doliu după el. Democrația locală are nevoie de un stat puternic, capabil să anime politici de anvergură națională. Acestea, dacă se dovedesc capabile să-și adapteze obiectivele la diversitatea situațiilor teritoriale, vor putea stimula dezbaterea politică locală și vor oferi puncte de rezistență în calea acaparării guvernării orașului de către noi notabili. Această configurație cere
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
J.P. Gaudin, op. cit., 1993. 5 Acest organism ad hoc compus din membri DATAR și DAFU (Direcția de Amenajare Funciară și de Urbanism) are ca misie, în afară de asistența tehnică acordată comunelor, asigurarea legăturilor necesare cu diferitele administrații implicate. 1 GIOM este animat de DATAR. 2 Philippe Lerustre, op. cit., 1975, p.18. 3 Convorbire între Philippe Lerustre și R. Sennellart, primarul din Saint-Omer, din 9 iunie 1975, citată în Philippe Lerustre, op. cit., 1975, p. 42. 4 Roland Drago, prefață la lucrarea lui Françoise
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
François Dubet, Marie Duru-Bellat, L'hypocrisie scolaire, Paris, Seuil, 2000. 509 Vezi Georges Felouzis, "La ségrégation ethnique au collège et ses conséquences", în Revue française de sociologie, 44-3, 2003, pp. 413-447. 510 ENA, Promoția 2002-2004, "Léopold Sédar Senghor", grupa 5, animată de Emmanuele Jeandet-Mengal, Inégalités de santé, iulie 2003. 511 L. Davezies, art. citat, 2001. 512 Vezi François Baroze și Emmanuel Négrier (ed.), L'Invention politique de l'agglo-meration, Paris, L'Harmattan, 2001. 513 Daniel Cohen, La mondialisation et ses ennemis
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
evenimentele vieții omenești apăreau mici pînă la dispariție. Era oferit astfel un fundal intelectual ce făcea cu putință un humor de un alt timbru decît cel socratic. Platon era însă atît de preocupat de elaborarea acestui fundal și atît de animat de el, încît nu-i mai rămînea timp și putere pentru a pune integral în drepturi legătura psihică dintre acest fundal și trăirile din lumea empirică. Lipsea, înafară de asta, relația pozitivă dintre categoria invariabilului și cea a variabilului, pe
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
scaun îl legați. Nemernice, vedea-vei... (Regan îi smulge barbă) GLOUCESTER: Pe bunii zei, sfruntat e de ignobil Barbă să-mi smulgi! REGAN: Ce albă și ce trădător! GLOUCESTER: Infama doamna, Aceste fire ce din barbă-mi smulgi S-or anima să te acuze. Gazdă vi-s. Cu mîini de hoți favoarea-mi primitoare Să n-o loviți așa! Ce-aveți de gînd? CORNWALL: Șir, ce scrisori din Franța-ai mai primit? REGAN: Răspunde simplu, că-adevăru-l știm. CORNWALL: Ce legătură ai
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
placă metalică încărcată pzitiv și apoi sunt accelerați prin conducerea lor printre două serii de electrozi între care se aplică diferențe de potențial foarte mari. La ieșirea din câmpul de accelerație, energiile cinetice ale tuturor ionilor sunt egale, ionii fiind animați de o mișcare rectilinie uniformă, dar vitezele lor diferă în funcție de masa lor (m) și de sarcina lor (z). DETECȚIA Pentru detecția ionilor formați în camera de ionizare, accelerați și îndepărtați din această cameră, se utilizează diferite tipuri de detectoare. Aceste
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
pe alții i-am dăruit cu totul uitării? De ce am lăsat să se aștearnă pulbere mai grea decât plumbul peste opere valoroase ale multora dintre scriitorii care au viețuit și au scris înainte de 1916? Și de ce dintre scriitorii care au animat literatura noastră între cele două războaie mondiale am scos la iveală numai două-trei numere? Judecând după planurile de perspectivă cu privire la valorificarea moștenirii noastre, am impresia că atât Editura de Stat pentru Literatură și Artă cât și Editura Tineretului continuă să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și-au schimbat instituțiile politice ca urmare a revendicărilor pentru cuprinderea mai largă a poporului și participarea efectivă la guvernare și la viața politică. Deși cei care încercau cu secole în urmă să obțină cuprinderea și participarea nu erau neapărat animați de idei democratice, începînd de prin secolul al XVIII-lea tindeau să-și justifice revendicările apelînd la idei democratice și republicane. Ce instituții politice căutau și care din ele au fost cu adevărat adoptate în aceste țări? În al doilea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]