6,861 matches
-
Mulțumesc pentru invitația la „colocviul” edițiilor critice. Nu am nici un material și apoi... ce să spun... Un articol în care priveam destul de aspru ediția cărții încercări filosofice de Blaga zace la Luceafărul de vreo șase luni, împreună cu altul despre școala ardeleană. Probabil sînt prea critice. îmi face impresia că mereu discutăm probleme ce rămîn neschimbate, cu toate observațiile ce se fac, fie în virtutea inerției, fie din pricină că nu-i cine să le facă mai bine. Să nu uit: am la d-voastră
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
atunci le era permis alogenilor de la noi să fie naționaliști dar autohtonilor li se pusese căluș În direcția asta, erau strict interzise manifestările de acest gen chiar dacă nu fusese vorba decât despre un cântec popular din epoca marelui revoluționar român ardelean. Petrache Necula, care avea o adevărată predilecție pentru ciuntiri de tot soiul, a băgat În seamă ceva mai mult un articol „...dedicat Împlinirii centenarului lui Avram Iancu” numit „<<Craiul munților>> În creația și imaginația populară”. Făcând portretul acestui adevărat erou
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
13 iulie 2002 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -LUTIC, MARCEL, In memoriam. Gheorghe Bodor (19292002) - o viață închinată muzeului, Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei, Iași, 2002, p.345-346. -ARHIP, ION și LUTIC, MARCEL, Un ardelean cu inimă de moldovean. In memoriam Gheorghe Bodor (1929-2002). Complexul Muzeal Național Moldova Iași , Muzeul Etnografic al Moldovei, Iași, 2003 BOIȘTEANU, IOAN (1924-1993) MEDIC VETERINAR Reputat fiziolog, profesor universitar doctor Ioan Boișteanu a fost o distinsă personalitate ce a desfășurat
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
fi neprieteni. Au rămas prieteniile vechi din anii tineri ai școlarității mele, dar vremea a vremuit și au rămas tot mai puțini la număr. Ici-colo mai am doar trei colegi și prieteni și încă o prietenie deosebită legată de micuțul ardelean din Cârțișoara. Micuțul meu prieten de atunci s-a dovedit un suflet cald și ales, cu o minte ageră și pătrunzătoare. A terminat Școala Normală spre sfârșitul războiului, trecând direct de pe băncile școlii în viața de militar, participând din septembrie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
principiile de existență a Cercului Literar, autonomia esteticului, subliniind evoluția în paralel cu generația cri- terionistă, naționalist- ortodoxistă pe linia Vulcănescu - Crainic - Eliade - Noica. Diferența este una de asumare a unei tradiții culturale, în cazul cerchiștilor fiind vorba de Școala ardeleană - Maiorescu - Eugen Lovinescu. În Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Augustin‑Doinaș , Virgil Nemoianu observa și el calitatea specială a estetismului cerchist care tinde către edificarea unui model social posibil, diferit de estetismul radical al decadenților, refractar
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
confruntă cu amoralismul munte- nesc desfășurat pe o arie largă, decelabil în acțiunile per- sonajelor caragialești : cinism, superficialitate, tendință odioasă spre moft și zeflemea, „un împrumut caracteriologic adus din Levant”, adică din Balcania în contradicție cu seriozitatea aproape victoriană a ardelenilor, cu purita- nismul lor inervat patriotic. „Primele lecturi din opera lui Caragiale murdăreau imaginea ideală pe care mi-o forma- sem asupra poporului român. Amoralismul și imoralitatea personajelor caragialești transformau aria acțiunilor lor într-un infern de superficialitate și cinism
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
forma- sem asupra poporului român. Amoralismul și imoralitatea personajelor caragialești transformau aria acțiunilor lor într-un infern de superficialitate și cinism, care nu putea să se împace, în gândul meu, cu spațiul spiritual româ- nesc.” Educația de reflex puritanist a ardeleanului intră numaidecât în scenă, astfel că bunul ardelean este enervat de „râsul în orice moment, râsul cu orice preț, râsul de dragul râsului” . Pentru a ieși din dilemă, Caragiale era socotit, de fapt, un scriitor „ne-realist”, un caricaturist, a cărui
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
personajelor caragialești transformau aria acțiunilor lor într-un infern de superficialitate și cinism, care nu putea să se împace, în gândul meu, cu spațiul spiritual româ- nesc.” Educația de reflex puritanist a ardeleanului intră numaidecât în scenă, astfel că bunul ardelean este enervat de „râsul în orice moment, râsul cu orice preț, râsul de dragul râsului” . Pentru a ieși din dilemă, Caragiale era socotit, de fapt, un scriitor „ne-realist”, un caricaturist, a cărui operă era lipsită de valoare artistică. Viziunea organi-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
sub semnul improvizației. Pălimari sunt fetele preotului care-l secondează în timpul slujbei aprinzând cădelnița, dându-i tămâia și răspunsurile în timpul slujbei. Apostolul a fost citit de bătrânul George Uscățescu și corul obișnuit erau cele două fete și încă doi ardeleni de-ai părintelui, secondați de cei ce-și mai aduceau aminte de pe acasă cântările bisericești. Capela a fost plină. Mai mulți bărbați, de diferite vârste, în orice caz, veniți pentru a munci, dar cinstit, cu frica lui Dumnezeu și cu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de Independență, care au contribuit la formarea României moderne. Împrejurările vieții l-au făcut să cunoască încă de tânăr cele mai importante probleme politice și culturale ale Munteniei și Moldovei și să se intereseze îndeaproape de operele literare ale Școlii Ardelene. Datorită destoiniciei și culturii sale alese, Iosif Naniescu urcă treptele ierarhiei bisericești. După 1849 a servit ca ieromonah, protosinghel și arhimandrit la mănăstirile Șerbănești - Morunglavu din județul Vâlcea (18501857ă, apoi la mănăstirea Găiseni, din județul Dâmbovița (1857-1862ă și la mănăstirea
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
tocmai trecea, să fi fost oare premoniția viitoarei mele transmutări peste ocean? Tatăl meu și plimbarea cu birja Unchiul Mihai, fratele tatei, era foarte apropiat de Iuliu Maniu și, dacă nu mă Înșel, fusese ministru În guvernul lui. Era un ardelean dintr-o bucată, demn și capabil de o mare bunătate, În ciuda educației austriece pe care o primise. Tatăl meu, Gheorghe (deși el preferă „George“, căci Îi sună mai dulce la ureche), se trăgea dintr-o familie de români nobili din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
păcate, și În mine. Între ramura greacă și cea ardeleană, petrecându-mi vacanțele jumătate la Tulcea (ca să mă apropii de colonia și de mentalitatea tipic fanariote), jumătate la Cluj (unde erau verii mei și unde trebuia să Învăț să fiu ardelean), nu mai știam prea bine unde mă aflu și care Îmi era identitatea. Deși cu timpul am reușit să Înțeleg puțin cum operează În mine temperamente și influențe atât de contradictorii, totuși „lupta internă“ dintre greci și ardeleni continuă până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
să fiu ardelean), nu mai știam prea bine unde mă aflu și care Îmi era identitatea. Deși cu timpul am reușit să Înțeleg puțin cum operează În mine temperamente și influențe atât de contradictorii, totuși „lupta internă“ dintre greci și ardeleni continuă până azi. Faptul că părinții mei au divorțat pe când eu aveam doar nouă ani, deși au rămas prieteni, arată cât de dificil era acest amestec, mai cu seamă proiectat pe fondul sumbru, dur și Închistat al anilor ’50. Oglinda
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
pentru ca albumele sale de fotografii remarcabile cu Viena, București și Muzeul Satului să vadă lumina tiparului, el care fugea după autobuz mai iute ca mine și arăta cu douăzeci de ani mai tânăr, deodată a clacat. Ce umilitor pentru un ardelean mândru, educat după manierele cele mai formale ale vechii civilizații europene, să ajungă imobilizat la pat și să trăiască lucid toată oroarea neputinței de a nu avea control asupra trupului său. Deși l-am vizitat des În timpul bolii, destinul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
deasupra capului meu, dar parcă undeva departe; exista, însă oarecum în paralel cu existența mea, mi se părea că nu mă putea atinge, că nu mă privea în mod direct și aceasta nu numai că, născut la Arad, mă consideram ardelean, ci și pentru că* niciodată nu m-am temut de ceea ce trebuia să mă tem, de ceea ce se temeau ceilalți, mai degrabă dintr-un fel de inconștiență decât din cine știe ce curaj; și, mai probabil, pentru că spaimele obștești găseau locul ocupat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
s-a izbit însă, ca de o stâncă, de rezistența criticului literar, decis să întruchipeze, în acea dispută, înalta imputare, plină de o nobilă amărăciune: „ - Pe Slavici, domnu’ Preda?! Adică, să-l bagi la închisoare pe însuși Slavici, părintele prozei ardelene, una din temeliile literaturii române moderne? - Da, domnule, pe Slavici... A meritat-o!...” Montându-se, Marin Preda se supăra din ce în ce mai tare pe Slavici, justificând nemiloasa sentință. Dar nici Raicu nu se lăsa, rostindu-și, la intervale bine măsurate, de efect
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Donului până în Carpații Orientali. În intervalul de la 23 august până la 14 septembrie 1944, când a fost semnat armistițiul, a scăpat cu greu de ducerea în robie ca prizonier. Se afla ca sublocotenent în Ardeal, și într-un sat un român ardelean l-a îmbrăcat în costum ardelenesc și l-a prezentat ca cioban la oile sale. Acolo a trăit drama viitoarei sale soții, în munții Apuseni. După stabilirea unei oarecari liniști în țară, s-a întors la Iași, a fost angajat
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
slab. Într-o duminică am primit ordin să sap amplasament pentru mitralieră în mijlocul șoselei. Am muncit până seara și când era aproape gata, am primit ordin să ne deplasăm pe altă poziție. Atunci am văzut, și am auzit drama românului ardelean care fugea de unguri cu copiii și cu puține lucruri din gospodărie îngrămădite în căruța trasă de doi boi. După trei săptămâni de zbucium și istovire, am intrat în linia I-a a frontului. Era după 10 septembrie, o toamnă
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să nu disper și să merg înainte cu clasa mea, a I-a C, și așa am făcut. Peste o săptămână directorul școlii a fost chemat la telefon, la primărie, de către Ion Moldoveanu, revizorul școlar al județului Ismail, un ardelean înzestrat cu alese sentimente, care a întrebat: Unde este băiatul? La școală, i-a răspuns directorul după ce s-a lămurit despre ce este vorba. Păi nu i-ai desființat clasa? Nu. De ce? M-am gândit că poate n-o să-l
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
că nu observă nimic, se comportau normal de parcă n-aș fi stat la ei pe bani ci așa, ca o rudă venită în vacanță. Oameni. La câteva zile, nu știu cum și nu știu unde, mă întâlnesc cu directorul școlii mixte, învățătorul ardelean Roman Vasile. - Ce faci, domnișoară? Te uiți la soare să-ți cureți ochii cu lacrimi? - Nu, domnule director, caut un nor să-mi spânzur de el părerea de rău. - Mda. Am aflat că te-a debarcat madam Cetvericov. - Da. Abia
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
poruncit să-ți dau în primire clasa a II-a iar dacă refuz, adio conducerea școlii! Îmi venea să-l sărut, dar nu se cădea. Sigur că, în bunătatatea lui, fiindu-i milă, a vorbit cu revizorul șef Ion Moldoveanu, ardelean și el, și a reușit să-mi ofere postul și bucuria. Aici aveam copii puțini, doar 37, știau binișor românește, ce mai, totul se schimbase din rău în foarte bine. și mai trec două săptămâni și mă oprește aceeași doamnă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
-i rostească și să-i pomenească numele. Mda. Soarta. Revizori, revizori Am lucrat la revizoratul școlar mulți ani, dar nu mulți tare. Trei înainte de armată și unul după. Am avut șefi de toate felurile și de toate partidele. Ion Moldoveanu, ardelean din Dej, licențiat în drept, plus facultatea de litere și filozofie. Fără partid, revizor școlar inamovabil. Când a apărut în orașul Ismail, îmbrăcat ca-n occident, lumea se uia la el ca după urs. Purta un sacou cadrilat, cămașă cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
aici utilă. N-am să uit de tânărul preot Dumitru Mereț. Avea o fetiță Mariana și-mi tot spunea că nu mă lasă să mai plec din Bichigi până n-o să-i pun tocul în mână fetiței sale. Deși era ardelean get-beget, pare-mi-se din Bod, de lângă Brașov, avea o constituție fizică fragilă. Nu pretindea bani de la enoriași, nu lua de la colivar, din ofrandele aduse. Se mulțumea cu puțin încercând, la rândul său, să fie de firesc sprijin atâtor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
dar tot ortodoxismul a delimitat și locul românilor pe continent. Elementul cultural creștin a fost mai trainic decât cel rasial sau geografic și afilierea unor români la Roma catolică a modernizat mijloacele rezistenței culturale și etnice mai Întâi prin Școala Ardeleană, consecință imediată a legăturii lor latine. Dealtfel ideea latinității la români reprezintă substanța orientării spre occident ca singura alternativă de a ieși de sub oblăduirile Înrobitoare imperiale. După Înlăturarea domniilor fanariote numai În perioada 1821-1828, cum spunea Alecu Russo „mai mult
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
pentru toți românii de la nord și sud de Dunăre. Cronicarii români, atât din Muntenia cât și din Moldova, Îndeosebi Dimitrie Cantemir, aveau convingerea unității românilor, fiind deopotrivă descendenții romanității orientale. Argumentele științifice În acest sens au fost aduse de școala ardeleană cea Moscopoliană și de numeroșii cercetători germani cehi si sârbi. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, cercetătorii germani, răspunzând unor interese politice, formulează teoria emigraționistă, o teză neștiințifică și falsificată, după care românii din spațiul carpatic nu sunt autohtoni, continuatori
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]