8,235 matches
-
sociale este un alt aspect important al acestei tendințe către conștiința europeană. Fiecare țară europeană este caracterizată de o diversitate internă considerabilă din mai multe puncte de vedere. Există o asemănare izbitoare transnațională între aceste diversități intranaționale. Există mai multe asemănări între niște burghezi, unul din Franța, altul din Marea Britanie, decât între un britanic din clasa mijlocie și un muncitor sau decât între un avocat francez și un fermier francez. Există mai multe diferențe sociale în interiorul fiecărei țări decât între țări
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
petrece mare parte a timpului său ocupându-se de propria circumscripție: grădina sa electorală locală. Această responsabilitate locală este din ce în ce mai cronofagă dat fiind că puterea parlamentului a scăzut semnificativ în decursul ultimelor generații. A compara înseamnă a evidenția diferențele și asemănările. Când același fenomen în acest caz, legături puternice la nivel local poate fi observat în multe dintre democrațiile avansate și fără ca acesta să fie rezultatul unei imitări între țări și când acesta apare în fiecare țară într-o manieră persistentă
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
rupt de orice relație cu lucrurile acestei lumi, nemaivorbind de „fronda” pe care o fac aceste spirite bunului-simț curent și acelei „fantome” atât de Îndrăgite și de urmărite de Întreaga omenire, numită fericire?... Din tinerețe, m-a frapat această ciudată „asemănare” a celor pe care-i numim „psihotici”, În gestică, „retragere” din cercul necesităților și al tuturor intereselor și, mai ales, acea concentrare „inumană” asupra unui scop - adeseori „nevăzut” pentru un ochi de bun-simț! -, un fel de maximă economicitate a energiei
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a Românilor - veșnica problemă a specificului național! -, voi trata În paralel „nedumerirea noastră de a fi Români!” cu aceeași veșnică problematizare a aceleiași chestiuni de partea germană cu care, noi, Românii, În ciuda atâtor lucruri „care ne separă”, avem totuși unele asemănări frapante În istoria modernă și recentă - constituirea târzie, foarte târzie Într-un stat unitar și, mai recent, experiența teribilă, ca să zic așa, a unei „catastrofe ideologice”! O „greșeală de diagnostic” asupra situației actuale ne poate costa mult mai scump decât
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o anume prăpastie a mentalităților, care s-a creat doar În cele vreo cinci decenii de separare! Cinci decenii, e drept, ce se adaugă unor secole de existență socială, politică, economică, trăită În ducate, În stătulețe diferite - iată Încă o asemănare cu cele trei provincii românești, unite „peste noapte - În perspectivă istorică!”. Oare să fie adevărat că Unirea, adevărata, profunda, organica noastră „Unire a tuturor Românilor” Încă nu este Încheiată?! Voi cita Încă o dată cruda, paradoxala frază a lui Nietzsche: „Feriți
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
unic, organic și puternic - a lor, ca și a noastră! - (și paradoxul unui stat românesc unitar și puternic la nordul Dunării a fost și mai exploziv, mai „neașteptat”, decât apariția la 1870 a celui german!Ă, s-a adăugat apoi „asemănarea” bizară poate și extrem de dăunătoare a unei dictaturi, a unor dictaturi, În contrast izbitor, strident până la absurd, cu cuceririle democrațiilor ce au urmat și s-au clădit pe principiile Revoluției franceze și americane. Și pentru acest lucru, Spaniolii, Francezii sau
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cele 667 de note plasate la sfârșitul cărții nu trimit toate la texte direct, ci la intermediari, la Clara Dan și nu la Herman Rorschach... Dă atenție criticului Mihai Cimpoi care a scris în "Steaua" (1983, nr. 1) că sunt asemănări tulburătoare între eroul lui Márquez din Un veac de singurătate Melchiade și Dionis din Sărmanul Dionis. Reîntoarcerea operei la personalitate, universul simultan, logosul, "tcheng ming", estetica oglinzii, labirintul de oglinzi, Echo, Hypnos și Thanatos și Archaeus sunt cele nouă cercuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nr. 7, 13 februarie 1986 Artur SILVESTRI Cultură și stil Exegeza subtilă și amănunțită însă riguroasă a lui Theodor Codreanu (Eminescu Dialectica stilului, 1984) îngăduie a se vedea un ibrăilenism structural cu îndrumări de modernitate de negăsit la G. Ibrăileanu. Asemănarea e, de altminteri, numai de fond sufletesc și parțial de expunere a ideilor căci, moldovean de la Huși, Theodor Codreanu vine cu un fel de lentoare epică în expoziție pe care penetrația de idei nu o întrerupe deși îi dă organizări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
înțelesurile primare ale filosofiei. Trecerea lui Eminescu printr-o baie heideggeriană devine imperativă. O mai propusese, înaintea lui Theodor Codreanu, Svetlana Paleologu-Matta în lucrarea sa din 1988 Eminescu și abisul ontologic, prima de acest gen în care se surprinde "uluitoarea asemănare a regândirii ființei la Eminescu și Heidegger, în perspectiva diferenței ontologice" (p. 44). Cartea lui Th. Codreanu este nu numai o prelungire a acestui demers, dar și o certificare, încă una, a celui mai potrivit mod de exegeză eminescian. În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fără știrea lor, în misionari. Săsărman însuși este astăzi un astfel de trimis". Adică, "ciudățenia" varvarienilor se scurge astfel dincolo de hotarele satului, contaminând regiunea, apoi țara, după care vine rândul continentelor, prefăcând lumea într-un sat planetar după chipul și asemănarea Varvarei. Halucinanta "călătorie" din oglinda neagră, care se află în camera unde crește crospecul, îl ajută pe Dimitrie Cristea să afle că " sacrificând mai mulți oameni, Marele-Duh (în oglindă el nu mai este Emar-Hud) e mai puternic (...), cu cât sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
idei. Cel mult, ideile domnului Codreanu au putut să îmbrace nuanțe noi, să se acomodeze realităților vieții, de vreme ce ideile nu sunt decât osatura acesteia, ba chiar niște tipare în care vieții ii place să curgă și să capete chip și asemănare. Orice reflecție e o oglindă. De aceea, nu există maximă care să nu poată fi spartă. Spargerea cugetărilor o face însuși Lamparia, ori direct, prin vocea autorului, dar de data aceasta în comentariul din subsolul paginii. Avem de a face
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
regală" e caricaturizată în O scrisoare pierdută iar capătul de drum al desacralizării îl constituie "onoarea de familist" a lui Jupân Dumitrache sau Zaharia Trahanache (p. 148). Există o matrice estetică în măsură să justifice actele creatoare, să se motiveze asemănările și deosebirile. De la serbările dionisiace și până azi ne aflăm într-un perpetuu mimetism creator. De aceea spunem că Ion Creangă este "un Homer al nostru" (Garabet Ibrăileanu). D-l Codreanu vede la Caragiale un "homerism în oglindă" cu necesara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
eposului eroi-comic. Apropierea se poate face și cu Țiganiada lui I. Budai-Deleanu, dacă avem în vedere "încleștarea" ca mod de existență. Această apropiere este posibilă și prin raportarea la degradarea cuplului regal, Menelaos Elena, Caragiale însuși făcând referire la o asemănare cu poemul lui Homer, citat de autor: "Minunata și frumoasa Elena a trebuit să asculte de porunca zeiței; și-a pierdut mintea, a părăsit tron, bărbat și liniștea, și mărirea, și datoria de cinste" (p. 150). Întrebarea legitimă este însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și cine nu "a sesizat sensul acestei schimbări tematice riscă să rateze înțelesurile abisale ale operei lui Caragiale (p. 154). Și în Năpasta și în O scrisoare pierdută se produce o fisură în "armonia cuplului primordial" și autorul recurge la asemănările de rigoare cu personajele din Iliada lui Homer. Eșecul Năpastei pe scenă demonstrează profunzimea piesei. Ori publicul nu i-a înțeles mesajul. Maiorescu "a intuit ceva" ca și în cazul nuvelei Sărmanul Dionis a lui Eminescu, recunoscând "cea mai puternică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
prelungesc convalescența în cotidian, starea devine lege existențială (p. 160). Fuga dintr-un spațiu exterior într-un spațiu interior și viceversa e des întâlnită. De la făclia lui Zibal se ajunge la scrisoare, simbol caragialian și se caută o explicație a asemănării dintre cea a lui E.A. Poe și cea a lui Caragiale. Dar Poe dezleagă o enigmă, pe când Caragiale încifrează enigma. La Poe, regina are un amant cu care comunică prin scrisoare, ca și Zoe. Traiectoria scrisorii lui Poe e asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Grigore Vieru ne poate apărea ca un Bacovia de semn întors, un Bacovia à rebours, chiar de la nivelul sociologiei succesului. E cel dintâi izbitor contrast dintre cei doi poeți cu o structură antropologică asemănătoare" (sunt niște costelivi și extrem de fragili). Asemănarea duce la aspectele contrastive: Întâietatea în timp fiind de partea lui Bacovia, vom conveni, din acest punct de vedere că Vieru este negativul din oglindă al băcăuanului, iar fiindcă Bacovia este, prin excelență, poetul negativului stilistic, vom constata că basarabeanul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și destul de des, modele medicale) aceste personalități sunt, de regulă, construcții hipersensibile la influențele mediului, puternice și fragile în același timp, entități amorf-cristaline, care, în condiții "favorizante", își află locul în preajma "virajului" spre stări din lumea psihozelor (ori de mare asemănare cu aceasta). Un asemenea tip de personalitate pare să fi fost, de timpuriu, cel care avea să ajungă Mihai Eminescu. Elemente pentru o anamneză târzie se pot aduna și din însemnările celor care l-au cunoscut direct, și din multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
formării unui intelectual român din a doua jumătate a secolului XX". Intelectualul este d-l Theodor Codreanu, iar opul său se intitulează Numere în labirint (Ed. Opera magna, 2007). E o carte căreia cu greu i s-ar putea găsi asemănare, care, pe ici-pe colo, amintește de Jurnalul lui T. Maiorescu. A fost începută nu la 15 ani, ci la 19, dar din același impuls de arhivare a culturii personale. Cu aceasta nu i-am conturat încă specificul. E o carte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mai profundă în studiile închinate lui Eminescu. Critica nu-l mulțumește pe autorul Labirintului... și are mare dreptate când afirmă: Câtă risipă de energie la critici ca să arate cât de puțin au înțeles cutare carte, desfigurând-o după chipul și asemănarea proprie." (1145) Sau "Cum e criticul, așa devine și opera analizată." (1148) Se știe că în literatura română se practică deseori o critică absolut subiectivă cu țintă precisă. Unii din ei au SRL-uri, dar cei mai mulți sunt lipsiți de vocație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
politice", un avatar cultural al marxismului, venind din America, dar având profunde rădăcini europene, care face ravagii în cele mai diverse domenii ale societății contemporane: cultură, educație, politică etc. Un expert militar american, William S. Lind, a remarcat mai multe asemănări frapante ale acestui mutant cu marxismul clasic, de la potrivirea de "principii și valori" comune până la coincidențe terminologice ("societate socialistă multilateral dezvoltată" și "multiculturalism dezvoltat", de-o pildă). "Ambele ideologii sunt totalitare", de un exclusivism și o intransigență la limită cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Codreanu, evidențiază în Oul dogmatic, de Ion Barbu, cu impresionantă bogăție de argumente dinspre "dogma" Creștinismului, tocmai "gordiana" originalitate "transmodernistă" (supra): ""Fenomenologia" barbiană intră în zona eonului dogmatic blagian [...] către eonul transmodernității, pe urmele lui Eminescu [...]. Barbu are geniul distincției / asemănării cu dogma creștină, diferența venind din focalizarea pe condiția kenotică, a lumilor mărunte, deasupra cărora plutește Sfântul Duh: "Om uitător, ireversibil, / Vezi Duhul Sfânt făcut sensibil? / Precum atunci și azi întocma: / Mărunte lumi păstrează dogma. // [...] / Acest ou-simbol ți-l aduc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
activitatea culegerii de date a Germaniei a luat amploare după instaurarea regimului național-socialist și s-a bazat pe experiența acumulată în primul război mondial, pe studiul metodelor utilizate de adversari, la care s-a adăugat o organizare care „nu are asemănare în întreaga lume”, după cum au apreciat analiștii militari români. În concluzie, serviciul de informații/ contrainformații al celui de-al III-lea Reich a primit următoarea calificare: „este cel mai perfecționat și cel mai gigantic organ de informații din toate statele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de posesiune și de unul sau mai multe acte de recunoaștere conforme cu dânsul. Actul recognitiv, în cele două cazuri menționate, nu poate avea nici un efect despre ceea ce cuprinde mai mult decat titlul primordial, sau despre ceea ce nu este în asemănare cu acest titlu. (Cod civil 628, 1188, 1190 și urm., 1846, 1893). 6. Despre actele confirmative Articolul 1190 Actul de confirmare sau ratificarea unei obligații, în contra cărei legea admite acțiunea în nulitate, nu este valabil, decât atunci când cuprinde obiectul, cauza
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
depuse se restituie solicitantului, comunicându-i-se motivul respingerii. ... (7) La primirea aprobării de transcriere, ofițerul de stare civilă întocmește actul și certificatul de stare civilă, procedând în continuare conform art. 123 alin. (3) și (4), care se aplica prin asemănare. ... (8) La dosarul actului transcris se rețin: cererea solicitantului, procura autentică, fotocopia (xerocopia) legalizată și traducerea legalizată. Originalul, pe care se înscrie mențiunea că a fost transcris în registrele de stare civilă română, se restituie solicitantului ("Actul a fost transcris
METODOLOGIE nr. 1 din 13 octombrie 1997 pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116817_a_118146]
-
respectarea regulilor prevăzute în prezenta metodologie. ... (2) Despre actele și faptele de stare civilă înregistrate se va face mențiune și în jurnalul acțiunilor de lupta. ... (3) Dispozițiile art. 38 alin. (1) și (3) referitoare la înregistrarea căsătoriei se aplica prin asemănare. ... (4) Aprobările prevăzute la art. 31 alin. (1), art. 40 lit. b), precum și dovada cerută de art. 53 alin. (2) se dau și, respectiv, se eliberează de către comandantul unității din care face parte ofițerul de stare civilă militar. ... Articolul 115
METODOLOGIE nr. 1 din 13 octombrie 1997 pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116817_a_118146]