6,038 matches
-
noi doi? Mai mult decât atât: Când ai ticsit-o cu atâtea boarfe, că eu personal nu te-am văzut? Eram sigură că ai dormit tun, întreaga nopticică. Ai de gând să pleci undeva pe furiș? Te-ai scrântit la bătrânețe? Aș fi dispus să-ți povestesc totul cu lux de amănunte, însă, drept să-ți spun, mi-e frică că nu o să mă crezi. Mai bine tac! Spune, dacă ai ceva de spus! Mă faci curioasă... Poate că am să
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
bătrânii înțelepți înainte de a trece în lumea spiritelor, ne-au lăsat aceste semne. Lui Bidaru, până în acel moment, nu-i venea a crede o iotă. Știa precis că părinții, bunicii și străbunicii lui s-au născut, au trăit până la adânci bătrânețe cutreierând toate ținuturile înconjurătoare în căutare de hrană și nu au văzut nimic din ceea ce susțineau acești slăbănogi, cu pielea uscată și fără dinți în gură. Tatăl tatălui său, din spiritul căruia s-a născut el Bidaru, la adânci bătrânețe
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
bătrânețe cutreierând toate ținuturile înconjurătoare în căutare de hrană și nu au văzut nimic din ceea ce susțineau acești slăbănogi, cu pielea uscată și fără dinți în gură. Tatăl tatălui său, din spiritul căruia s-a născut el Bidaru, la adânci bătrânețe, la scurt timp după ce și-a dus femeia, fără suflare, pe brațe, la poalele Muntelui Sacru pentru a se reîncarna, când nici el nu mai putea vâna și devenise o povară pentru ceilalți, s-a lăsat sfâșiat de totemul lui
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
intelectuali, victimele tale. Aici tu ești principalul vinovat, din acest motiv te-am și adus aici! Eu, eschimos din tată în fiu; cum pot fi eu vinovat de soarta lor? Bunicul s-a născut în iglu, a trăit până la adânci bătrânețe și a murit sfâșiat de fiare, tata aproape la fel, iar eu, probabil voi avea aceeași soartă, iar pe acești prăpădiți nici nu-i cunosc și nici nu i-am văzut în viața mea! Eu sunt mai mult ca sigur
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se știe, a fost moașa și vraciul satului. „-I-am moșât pi tăț din satu‟ ista, da‟ șî di pi aiurea, șî i-am cătat șî oblojât di tăti bolili...“, spunea ea, simplu, fără fală. Acum e bătrână... bătrână ca însăși bătrânețea... Dacă o întrebi, câți ani are, ea răspunde cu o sinceritate dezarmantă: „- Nu mai știu, mamî, cî di la o vremi, n-am mai țânut socoteala șî rându‟ lor...!“ ... „Da‟ știu, cî eram fatî, pi vremea când s-o dat
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
ar trăda-o înfățișarea sa. De fapt, dânsa era trecută - precum avea să afle și bărbatul mai târziu - de patruzeci de ani cu mult. Și, dacă, la vârsta tinereții, frumusețea și frăgezimea formelor sunt cu totul firești și comune, spre bătrânețe, acestea apar ca un miracol... În sfârșit, este de prisos a mai descrie ce impresie profundă și neobișnuită făcu femeia lui Victor, în inima căruia începu, chiar din acele clipe, să se cuibărească adânc un amestec închegat de simțăminte, ce
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
la temelia vieții lui (unul dintre aceste răspunsuri fii sigură că se referă și la fericire), atunci când se află în floarea vârstei (cam așa, ca mine), asta ca să poată să își conducă întreaga viață exact așa cum trebuie, și nicidecum la bătrânețe, atunci când, oricum, nu mai poate decât să își constate amărât greșelile vieții, și atâta tot doar. Și astfel, trecându-mi toate aceste nenumărate gânduri prin mintea mea agitată, mi-am zis în cele din urmă: „Hotărât lucru: eu vreau și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
lucru pe care aproape că nu-l afișa în fața soției, se conformase repede și, chiar dacă el nu era împăcat sută la sută cu casa, o cumpărase. O achiziționase de dragul ei. O iubea pe Karin enorm de mult, chiar și la bătrânețe. Cum n-aveau copii, ea ținea pentru el, locul acestora. Îi plăcea s-o răsfețe, s-o necăjească, să se joace cu ea. Se destăinuia tatălui meu adeseori, la un pahar, sau de sărbători. Zicea că nimeni nu a fost
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Parcă și acuma îi văd capotul acela destul de sobru, de mătase, cu flori pe un fond muștar, la mâneci brodat cu gust, și mâinile cu piele încrețită și ușor pătată cu semne de mamă, care apar, așa cum știam eu, la bătrânețe, ca și cum dorul de mamă al bătrânilor, ar fi mult mai ardent sau ca și cum odată cu o vârstă înaintată, tinzi să auzi mai frecvent chemarea mamei. Hainele și mobilele, toate purtau în ele zâmbetul acela numai al ei, cu toată dantura, bonom
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cu găleți de mortar încercând să construiască un horn imens ce ducea spre tavan. În același timp Gerard se vedea dincolo de movila de moloz, trecând treptat cu corpul ca o luntre, dintr-o vârstă într-altă vârstă, de la naștere până la bătrânețe, undeva, parcă dincolo de deal. Persistentă era imaginea lui de bătrân cu barbă albă până la brâu, și gata întins pe masa bibliotecarelor, pregătit de operație ca de cel mai important joc, și invitat să aleagă o carte de tarot. Nu vedea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
fost afemeiat - se miră Gerard puțin reținut. E un adevăr. Părea la un moment dat că se răzbună cumva pe mine, că eu nu eram în stare să-i aduc pe lume un copil. Măi Epa, om înfia unul, la bătrânețe. El zicea: Stai liniștită, regina mea, așa om face. La băi plecam de regulă împreună, dar el mai mergea și singur, după ce ne reîntorceam tot împreună de la o tură de băi. Simțea nevoia și el, ca bărbații, să mai scape
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ce susținea acoperișul tindei, ca să nu-și piardă echilibrul. — I-ai ucis în timp ce dormeau? întrebă. De ce? — Pentru că ei mi-au omorât oaspetele. Făcu o pauză. — Și pentru că erau prea mulți. Dacă unul ar fi dat alarma, ai fi murit de bătrânețe între acești patru pereți... Abdul-el-Kebir îl observă în liniște și încuviință cu o mișcare a capului, ca și cum ar fi înțeles ceva ce la început i se păruse neclar. — Acum îmi amintesc de tine, spuse. Ești targuí-ul care ne-a oferit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cățeluș lângă picioarele ei, îi citea poezioare. Și ce-o mai săruta... Romantic: îi trimitea bezele; ca-n Romeo și Julieta... Suzana: "Așa-i, cum am auzit?"... Așa-i. E groasă rău... Doamne, Dumnezeul meu, un copil am, acum, spre bătrânețe, și... Eu invoc fatalitatea, destinul și toate celelalte nenorociri care nu țin de puterea omenească... Și stau mereu aproape, ca marca de plic, așa cum zice lumea?... N-o pot contrazice. Confirm și parcă mai adaug ceva, din priviri... Poveștile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mângâiam cu dor. Te-am iubit sub clar de lună, Am dus traiul împreună, De-a fost ploaie, de-a fost vânt, Te-am iubit pe-acest pământ. S-au dus nopțile de vară, Am ajuns in prag de seară. Bătrânețea ne-a cuprins, Dragostea încet s-a stins.
Tinere?e by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83188_a_84513]
-
fiarele pămîntului vor fi în pace cu tine. 24. Vei avea fericire în cortul tău, îți vei găsi turmele întregi, 25. îți vei vedea sămînța crescînd și odraslele înmulțindu-se ca iarba de pe cîmp. 26. Vei intra în mormînt la bătrînețe, ca snopul strîns la vremea lui. 27. Iată ce am cercetat, și așa este! Ascultă, că sunt spre folosul tău!" $6 1. Iov a luat cuvîntul și a zis: 2. "Oh! de ar fi cu putință să mi se cîntărească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
celor mai tineri decît mine, pe ai căror părinți nu-i socoteam vrednici să-i pun printre cîinii turmei mele. 2. Dar la ce mi-ar fi folosit puterea mîinilor lor cînd ei nu erau în stare să ajungă la bătrînețe? 3. Sfrijiți de sărăcie și foame, fug în locuri uscate, de multă vreme părăsite și pustii. 4. Smulg ierburile sălbatice de lîngă copăcei și n-au ca pîine decît rădăcina de bucsau. 5. Sunt izgoniți din mijlocul oamenilor, strigă lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Și Elihu, fiul lui Baracheel din Buz, a luat cuvîntul, și a zis: "Eu sunt tînăr, și voi sunteți bătrîni: de aceea m-am temut și m-am ferit să vă arăt gîndul meu. 7. Eu îmi ziceam: "Să vorbească bătrînețea, marele număr de ani să învețe pe alții înțelepciunea." 8. Dar, de fapt în om, duhul, suflarea Celui Atotputernic, dă priceperea. 9. Nu vîrsta aduce înțelepciunea, nu bătrînețea te face în stare să judeci. 10. Iată de ce zic: "Ascultați-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
ferit să vă arăt gîndul meu. 7. Eu îmi ziceam: "Să vorbească bătrînețea, marele număr de ani să învețe pe alții înțelepciunea." 8. Dar, de fapt în om, duhul, suflarea Celui Atotputernic, dă priceperea. 9. Nu vîrsta aduce înțelepciunea, nu bătrînețea te face în stare să judeci. 10. Iată de ce zic: "Ascultați-mă! Îmi voi spune și eu părerea. 11. Am așteptat sfîrșitul cuvîntărilor voastre, v-am urmărit dovezile, cercetarea pe care ați făcut-o cuvintelor lui Iov. 12. V-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
să-ți ridici sfârla de nu mai ajungi la ea nici cu prăștina. Așa că prefer să tac”. “Gura păcătosului adevăr grăiește. Răspunsul tău m-a liniștit. Începi și tu să pricepi cum stau lucrurile. Mai ai vreme, vere. Până la adânci bătrâneți, ai să vezi dincotro bate vântul”... Cu aceste vorbe, gândul de veghe și-a încheiat turuiala. Între timp, se înserase de-a binelea. Și de altfel începuse a se adeveri din nou zicala care spune că goliciunea înconjoară, dar foamea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu firea. Să dovedim că suntem ce-am fost și până acum. Da, ai dreptate. Să ne simțim frumoși, și răzbătători, prin necazurile și nenorocirile vieții, ca doi brazi: deși atât de în etate, totuși, să rămânem neînduplecați, în fața crivățului bătrâneții. Așa-așa. Se despart. Fostul rege pornește către pupitru, bunicul Vovriev, către primul rând de fotolii, din fața acestuia. E privit cu surprindere, cu mirare, dar, nu îndrăznește nimeni să-l tulbure. Își ia nepotul între genunchi. Se așează. Manifestarea începe
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
În secolul nostru, până acum am cheltuit mai multă energie decât în cei 2000 de ani dinainte și savanții calculează că aceste cheltuieli cresc în proporție geometrică. Consumul nostru se dublează la fiecare cincisprezece ani. Dacă eu o să mor de bătrânețe, la acea dată societatea noastră va produce de treizeci și două de ori mai mult decât produce azi. Va fi nevoie de atâta energie și de atâtea materii prime, încât aceste selve și toți copacii sau minereurile pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
au, încă o mașină în plus, mereu tot mai multă mîncare, mereu ocazii de a înmulți banii pe care deja îi au... niciodată nu e îndeajuns, nici măcar pentru aceia care întîlnesc iubirea vieții lor și trăiesc “fericiți pînă la adînci bătrîneți”, deși poate pentru aceia a apărut răspunsul... ar fi astfel, cîteva rare cazuri în care se poate întîlni o fericire durabilă, chiar în această lume. Dar numai pentru că intervine adevărul iubirii, mai puternic decît materia: iubirea luminează și înalță totul
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
intervine adevărul iubirii, mai puternic decît materia: iubirea luminează și înalță totul, schimbă și aduce totul la infinit... Numai așa se poate explica fericirea găsită... Însă e foarte rar. Cîte persoane cunoști tu care “au trăit fericiți pînă la adînci bătrîneți”? Aici intervine și ideea că perechea nu e una singură pentru mai toți oamenii, din cauză că toți se schimbă mereu și potrivirea inițială poate să nu dureze prea mult. Ai văzut cîtă nefericire există în lume? Din diverse motive, naturale sau
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
era rupt de realitatea din jurul său și indiferent la foiala leneșă a animalelor de curte. Fiu unic la părinți, Ionel preluase cîrma gospodăriei situate pe dealul Galata și conviețuia în liniște și pace cu bătrînii săi părinți. Făcut mai spre bătrînețe, Ionel a fost lăsat să facă tot ce vroia și nu i s-a impus nici o regulă. Crescuse într-o libertate excesivă și nu dădea socoteală nimănui de faptele sale. Cu toată această libertate pe care a avut-o tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la studente. Pe la ora șapte Gheorghe sună la intrarea din vila profesorului. Răcoarea dimineții i-a ascuțit simțurile și avea o stare excelentă pentru discuții elevate. Așa de dimineață, mormăie profesorul a reproș. Dumneavoastră ați fixat ora. A, da. Uitasem. Bătrînețea, bat-o vina. Așteaptă în bibliotecă pînă termin și eu tabietul de dimineață. Pe hol Lupașcu observă niște ghetuțe pentru femei. Remarcă mai ales o cataramă din alamă care, împreună cu o curelușă erau absolut inutile. Are o pițipoancă, ghiujul. Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]