7,041 matches
-
din Turnu Măgurele, Petre Silion din Iași, Mircea Magearu din Buzău ș.a.m.d..” Promovarea artei naive în țara noastră s-a făcut prin intermediul expozițiilor de artă ale artiștilor plastici amatori, ce activau ca membri la diferite așezăminte culturale precum: cenacluri artistice, cercuri de pictură, cămine culturale, diferite cluburi în marile întreprinderi și combinate, case de cultură din diferite orașe, iar în marile orașe un rol important l-au avut Centrele de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de Artă Naivă Ediția a II-a 1993 Pictură Premiul I - Petru Vintilă Premiul II - Despina Mitrofan Premiul III - Mircea Cojocaru Sculptură Premiul I - Gheorghe Ciobanu Premiul II - Nicolae Man Premiul III - Toader Popa Premiul special - Gheorghe Opriș Premiul UAP - cenaclul de artă naivă Reșița Rodica Nicodim Premiul Ethnos - Nicolae Suciu, Cincu, Brașov Salonul Național de Artă Naivă, Ediția a III-a, 1995 Marele Premiu - Nicolae Burcă, Pitești Premiul Special - Paula Iacob, Vaslui Premiul I - Mihai Vintilă, Reșița Alexandru Perța Cuza
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Expoziții Naționale de Artă Naivă cuprinsă în programul unei ample manifestări culturale „7 zile, 7 arte” din Reșița. De remarcat că la Reșița s-a înființat o mică școală a artei naive. Doctorul veterinar Mihai Vintilă înființează în anul 1983 Cenaclul Arplana, ca mai târziu să-l transforme în Fundația Vintilă-Arplana (Artiști plastici naivi) dumnealui fiind și președinte. Mihai Vintilă, fiind un pătimaș al artei naive publică în anul 2002, la Editura InterGraf, Reșița, volumul intitulat „Colivia cu naivi”, volum în
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
din Iași în anul 1973; Școala Populară de Artă din Iași, clasa profesoarei Gabriela Agafiței. Pasiunea și seriozitatea cu care lucrează au contribuit la obținerea titlului de cercetător științific principal gradul II și a doctoratului în psihologie. Membru fondator al cenaclului „N.N. Tonitza”, Iași; membru fondator și din 1997 președinte al Asociației Artiștilor Plastici din Iași. Debut artistic - 1972 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Cenaclul Th. Palade, Iași, 1989, pag. 4; Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara, 1999; Mihai Vintilă, Dicționarul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
obținerea titlului de cercetător științific principal gradul II și a doctoratului în psihologie. Membru fondator al cenaclului „N.N. Tonitza”, Iași; membru fondator și din 1997 președinte al Asociației Artiștilor Plastici din Iași. Debut artistic - 1972 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Cenaclul Th. Palade, Iași, 1989, pag. 4; Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara, 1999; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 17, 18, 25; Const. Toni Dârțu, Personalități Române și faptele lor 1950 - 2000, vol. IX
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Boancă, născut la 12 noiembrie 1948 în comuna Țibănești, jud. Iași. Studii: Școala Populară de Artă din Iași, clasa profesoarei Gabriela Agafiței, Liceul de Artă „Octav Băncilă” din Iași, cursul seral, promoția 1983. Debut: 1976 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Cenaclul Th. Palade, Iași, 1989, pag. 8; Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara, 1998, pag. 11, 12; Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara, 1999; 2002; Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara, 2002, pag. 8, 9; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Pitești. Chirilă Alina Pictor Localitatea: Chitila, județul Ilfov Chirilă Măndița 1949 Pictor Născută la 15 septembrie 1949 în localitatea Ștefan cel Mare, jud. Vaslui. Studii: Liceul Economic; Școala Populară de Artă Iași. Debut artistic - 1987 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Cenaclul Th. Palade, Iași, 1989, 13; Albumul, Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 1999; Albumul, Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 2000. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești. Chițigoi Constantin 1949 Sculptor Născut la data
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Hurezean, Mesagerul transilvan, 6 dec. 1994) Diaconescu Mihai 1932 Pictor Născut în anul 1932 în Iași Studii: Inginer Debut artistic - 1974 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 80, 82, 122; Albumul Cenaclul Th. Palade, Iași, 1989, pag. 8 „El aspiră către o pictură cât mai apropiată de academism și dacă n-ar dezvolta o anecdotică plină de fantezie și de asociații surprinzătoare, arta lui ar fi întocmită din locuri comune în ce privește desenul
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
București-Noi”, București, 1971. Ghemeș Jana 1930 Pictor Născută la 23 august 1930 în Iași. Studii: Facultatea de Științe Economice la Universitatea din București; Școala Populară de Artă, Iași, clasa prof. Tatianei Gânju. Debut artistic - 1987 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Cenaclul Th. Palade, Iași, 1989, pag. 12; Gheorghe Bălăceanu - Să ne cunoaștem artiștii în viață, Ed. Timpul, Iași, 2001, pag. 84 - 88; Gheorghe Bălăceanu - Pagini de artă naivă ieșeană, Naive art pages from Iași, Ed. Pim, Iași, 2003, pag. 59 - 64
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
optimiste îmi aduce liniștea sufletească, lăsând în urma lor doar bucurie și lumină.” Născută la 8 februarie 1958, comuna Mușenița, jud. Suceava. Studii: Școala Populară de Artă, Iași, 1985, clasa prof. Leonard Ghiță. Debut artistic - 1982 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Cenaclul Th. Palade, Iași, 1989, pag. 18; Albumul Să ne cunoaștem artiștii în viață - Gh. Bălăceanu, Ed. Timpul, Iași, 2001, pag. 133 - ; Fragmente de suflet pentru suflet - Gh. Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2005, pag. 86 - 88. „Simplă, directă și nonconformistă, așa cum
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și n-am putut sau ceea ce mi-ar fi plăcut să văd ce fac alții.” Născută la data de 30 august 1925 în comuna Rânceni, jud. Fălciu (actualmente comuna Berezeni, jud. Vaslui). Debut artistic - 1987 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Cenaclul Th. Palade, Iași, 1989, pag. 7; Albumul Artă Naivă, realizat de Centru Național al Creației Populare, Ed. Top Print&Paper, București, 1997, pag. 41; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 93; Die Naïve Kunst
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
31 octombrie 1932 în comuna Marginea, jud. Suceava. Studii: Școala de Ofițeri; Școala Populară de Artă din Iași, 1979, clasa prof. Lucreția Filioreanu Dumitrașcu. Debut artistic - 1976 Bibliografie și reprezentare grafică: Emil Satco Arta în Bucovina, Ed. Tipografică, Suceava; Albumul Cenaclul Th. Palade, Iași, 1989, pag. 15; Iulia Dinu - Soli locuri, Ed. Noel, Iași, 1998; Gheorghe Bălăceanu - Să ne cunoaștem artiștii în viață, Ed. Timpul, Iași, 2001, pag. 13 - 18; Gheorghe Bălăceanu, Fragmente de suflet pentru suflet, Ed. Pim, Iași, 2005
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ce mă înconjoară.” Născut la 6 martie 1939, în comuna Tutova, jud. Vaslui. Studii: Liceul „Roșca Codreanu”, Bârlad; Școala Tehnico - Sanitară, Iași; Școala Populară de Artă, Iași, clasa prof. Lucreția Filioreanu Dumitrașcu. Debut artistic - 1982 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Cenaclul Th. Palade, Iași, 1989, 15; Gheorghe Bălăceanu - Să ne cunoaștem artiștii în viață, Ed. Timpul, Iași, 2001, pag. 106 - 110; Gheorghe Bălăceanu - Pagini de artă naivă ieșeană, Naive art pages from Iași, Ed. Pim, Iași, 2003, pag. 73 - 78; Gheorghe
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Debut artistic - 1976 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 113, 126. Arta plastică de amatori și arta populară, Ed. Meridiane, București, 1983; Albumul Cenaclul Th. Palade, Iași, 1989, pag. 15; Simionescu Haralambie 1907 - 1986 Pictor Născut în anul 1907, în satul Popești, comuna Farcașa, jud. Neamț. Studii: Economist Debut artistic - 1971 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și șezători literare, inițiază Expoziția de Cărți Românești din Timișoara (1933), participă la înființarea Societății Scriitorilor Români din Banat (1934), al cărei prim președinte este. După 1945 se stabilește la Arad, unde activează în Cercul Literar „Al. Sahia” și în Cenaclul „Lucian Blaga”, sprijinind cu deosebire tinerii scriitori. A mai semnat V. Poiană și Volbură Poiană. Deși activitatea literară a lui V.P.-N. însumează un număr mare de volume, autorul lor rămâne mereu egal cu sine. Tributar liniei naționaliste susținute de
VOLBURA POIANA-NASTURAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290638_a_291967]
-
al Femeilor Române, a făcut parte din comitetul de conducere al „Revistei scriitoarelor și scriitorilor români” din 1929, devenind directoarea publicației în 1931. Debutează editorial în 1923 cu romanul Rătăcire și frecventează, în deceniul al treilea, cu o oarecare constanță, cenaclul Sburătorul, unde citește nuvele, însemnări de călătorie și fragmente în proză. Impresia lăsată asupra confraților prezenți și asupra amfitrionului, consemnată de E. Lovinescu în Agende, nu e tocmai măgulitoare: „Aida Vrioni cu romanul Rătăcire: groaznic pas bleu, de o rară
VRIONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290659_a_291988]
-
prozator. Este fiul Minodorei Vișniec (n. Prelipcean), învățătoare, și al lui Ioan Vișniec, funcționar. Urmează școala primară și liceul în orașul natal (1963-1975) și Facultatea de Filosofie și Istorie a Universității din București (1976-1980). Este unul din membrii fondatori ai Cenaclului de Luni, condus de Nicolae Manolescu. După absolvire lucrează ca profesor de istorie și geografie în comuna Plătărești, județul Călărași (1980-1987). În 1987 la Teatrul Nottara piesa Caii la fereastră îi este interzisă cu doar o zi înainte de premieră. Drept urmare
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
Scriitorilor (1984, 1992, 1996, 1998), Premiul UNITER (1991), Marele Premiu de teatru radiofonic al Societății Autorilor și Compozitorilor Dramatici din Franța (1994), Premiul Academiei Române (1998), Premiul Național de dramaturgie, acordat de Ministerul Culturii (2002). Deși V. se numără printre fondatorii Cenaclului de Luni, poezia sa e departe de a face corp comun cu direcția „lunedistă” a generației ’80. Căci, dacă majoritatea congenerilor se îndreaptă către un realism echivalent cu o catagrafie a cotidianului, el se concentrează asupra unui suprarealism care ambiționează
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
Christian Andersen” (1988), Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (pentru Albinuța, ediția 1994), Premiul „Lucian Blaga” (1994); de asemenea, i se acordă înalte distincții de stat. V. s-a impus ca o personalitate artistică încă din studenție, când frecventa cenaclul universitar, iar mai târziu ca un talent literar de excepție și un spirit civic angajat, ca promotor consecvent al idealurilor naționale ale românilor din stânga Prutului în cele mai importante manifestări culturale, sociale și politice ale intelectualilor basarabeni, luptând pentru oficializarea
VIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
I se editează la Milano un volum de versuri în traducerea unor nume de răsunet ale vieții literare italiene (Tachicardia di Atlante, 1971). În ultimul deceniu de viață animează o serie de activități culturale în județul natal, unde a fondat cenaclul literar Casa de sub Pădure, pus sub președinția de onoare a lui Eugenio Montale. A fost o prezență statornică în emisiunile culturale ale Radiodifuziunii, mai ales după 1960 (debutase în publicistica radiofonică în 1934, susținând conferința Poezia și meditațiile lui Leopardi
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
Petre Andrei (1981). Un timp a fost învățător în câteva sate din județul Cluj (1956-1962), instructor al UTC (1962-1964) și la Comitetul Județean PCR (1972-1980) din Cluj. În perioada studenției conduce subredacția clujeană a revistei „Viața studențească” (1967-1969) și ulterior Cenaclul de estetică Diotima (1970-1974). După licență e asistent (1969), lector (1974), conferențiar (1990) la Catedra de filosofie a facultății absolvite. Din 1990 intră și în viața politică, fiind președinte al organizației județene Cluj și membru în conducerea națională a Partidului
ZANC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290702_a_292031]
-
interzicându-ne să folosim interviul. După plecarea lui, o parte din echipa română mi-a reproșat că am vrut să îl transform pe Adrian Păunescu într-un țap ispășitor, dând la o parte rolul lui pozitiv din anii ‘70, meritele Cenaclului Flacăra etc. După atâția ani, găsesc argumentul acesta fals: filmul nu era un proces al respectivului domn, ci povestea felului în care a fost construit cultul personalității. În această poveste, domnul Păunescu a avut un rol. Cel pe care încercam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
vechilor societăți culturale albaneze care au funcționat între 1880-1953 (vezi Ibid, p. 146) 86 D. Barbu, op. cit., pp. 93-106. 87 Constituit în 1984, la București și Târgoviște, acest partid declară că a funcționat sub diferite nume "Societatea Profesorilor Disciplinelor Artistice", "Cenaclul Artelor", "Noua Ordine Democratică și Progresistă"; scopul său ar fi fost "reunirea tuturor forțelor active din domeniul culturii și al artelor și ...pentru instaurarea unei adevărate democrații și drepturile omuli în România".Grupurile organizate înante de 1989 se definesc după
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
să le cunoască și să le înțeleagă viața. Această atitudine, de apropiere de cei aflați în dificultate, nu de favorizații soartei, va rămîne o componentă esențială a personalității eroului, care, prin intermediul cercurilor de elevi pe care le frecventa sau al cenaclului de liceeni, iar mai apoi al cercurilor revoluționare, se va apropia de curentul ce domina intelighenția rusă a timpului. Revoltatul din naștere împotriva nedreptăților are acum ocazia de a-și fundamenta atitudinea prin documentare foarte serioasă, dar și prin raportare
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
fel de rezistență; nu contra „conducătorului”, cum au făcut Goma și Tudoran, riscând să fie izolați și expulzați, ci contra sistemului, așa cum i-am sfătuit eu În câteva rânduri pe unii dintre „corifeii” momentului cultural. După ce i s-a desființat cenaclul, zis „de luni” - de fapt i s-a interzis accesul la una dintre sălile de la etaj ale Casei Studenților -, l-am sfătuit pe prietenul meu apropiat de atunci, Nicolae Manolescu, să mute acest cenaclu la el acasă; nu la mine
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]