6,287 matches
-
O. Iosif Veghează-n colț a cadelei lumină, Învăluind icoana-n raze pale: Isus, copil, la sânul Maicii sale; Păstorii se miră, magi i se înclină. Un zâmbet liniștit, blând, fără vină, Și totuși nu știu ce ascunsă jale, Ce presimțiri de chinuri ideale Umbresc în toată fața lui divină. Știai de-atunci, Isuse, tu, c-odată, Iubind prea mult pe oameni, drept răsplată, Vei îndura batjocura și-amarul, Și-ncununat cu spini, urcând Calvarul, Pe umăr crucea singur ți-o vei duce Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
aceste feluri de sublim zguduitoare și copleșitoare, sub a căror uriașă putere negativă ne simțim parcă striviți, își au corespondențele în Biblie și în viața religioasă. Gândiți-vă, bunăoară, la potop, la prăbușirea Sodomei și Gomorei, la aparițiile diavolului, la chinurile în mii de chipuri ale martirilor, la descrierile și reprezentările iconografice ale iadului, la unele viziuni apocaliptice, la istoria lui Iov și la nenumărata ei iranspunere în artă, la plăgile Egiptului, la distrugerea catedralelor sub bolșevism, la profanarea și arderea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
asceză și numai prin pocăință, lumea nu poate fi biruită, păcatul și întunericul nu pot fi mistuite în flacără, fără urmă”. Dacă odinioară asceza unui Isaac Șirul era un act revoluționar de eroism dinamic, supraomenesc, opus naturii, astăzi, în fața noului chin al omului, ea nu pare altceva decât o „slăbire a vieții”. Astfel, sfințenia trebuie întregită cu genialitatea în năzuința comună de a birui lumea. „Voința de genialitate, zice Berdiaev, e cu putință, fiindcă genialitatea e înainte de toate voință, pasionată voință
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
unui mod superior și desăvârșit, conceput în antinomie cu cel de acum și de aici. Nostalgia paradisului e astfel sentimentul antinomiei noastre existențiale, de făpturi libere în spirit, dar contrazise de limitele ce ne par fatale; de făpturi sfâșiate de chin, dar care concepem o liniște cerească; de făpturi menite morții, dar care ne cugetăm în nemurire; de făpturi nefericite, dar care ardem de setea fericirii absolute. însuși termenul de nostalgie cuprinde în înțelesul lui această nemărginită și contradictorie distanță afectivă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de a nu iubi. Durerea de a nu mai putea iubi e tortura sufletului în veșnicie, când orice putință de reparație este exclusă. Dacă iadul ar fi foc fizic, pedeapsa n-ar fi atât de mare față de focul spiritual al chinului fără leac din mustrarea eternă. în contrast cu flăcările acestui chin se desemnează armonia iubirii cosmice. Când spun: „Eu sunt și iubesc” totdeodată, aceasta înseamnă că ființa și iubirea sunt unul și același lucru, identitate care exclude spărtura dintre cugetare și viață
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
putea iubi e tortura sufletului în veșnicie, când orice putință de reparație este exclusă. Dacă iadul ar fi foc fizic, pedeapsa n-ar fi atât de mare față de focul spiritual al chinului fără leac din mustrarea eternă. în contrast cu flăcările acestui chin se desemnează armonia iubirii cosmice. Când spun: „Eu sunt și iubesc” totdeodată, aceasta înseamnă că ființa și iubirea sunt unul și același lucru, identitate care exclude spărtura dintre cugetare și viață, subordonând-o pe cea din urmă capriciului și imperfecțiunii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
împietrită a lumii și pentru a incendia din nou inima cu focul ceresc al iubirii. Ca un „nebun mistic”, cum zice singur, el se substituie personajelor, pe care le plăsmuiește pentru a prooroci prin cuvintele de aur ale gurii lor chinul sublim ce-l torturează. Nu există paradisul pe pământ? Atunci să-i căutăm măcar urmele, fărâmele de candoare, care au mai rămas în valea plângerii. „Multe lucruri ne sunt ascunse în această lume zice starețul Zosima, care personifică doctrina ortodoxă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îi descoperă gloriosul destin, ce avea să vină, al neamului latin. E greu de spus care dintre aceste două planuri de dincolo de lumea reală aduce cu paradisul creștin. Hadesul e lumea inferioară a umbrelor, unde merg deopotrivă și cei osândiți chinurilor ca Sisif și Tantal, dar și eroii. El are ceva din iad și ceva din rai. Virgiliu îl descrie zguduitor ca pe o mlaștină pestilențială, plină de hățișuri apocaliptice și de beznă. Dar nici în partea mai luminată a câmpului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
atunci cu toții (bis) Ne vom bucura (bis) Căpitanul Mai lasă-te de haiducie, c-ai să mori în pușcărie, mai lasă-te de furat c-ai să mori și spânzurat, mai lasă-te de rele c-ai să mori în chinuri grele! Vino cu mine la domnie să-ți dau bani, avere și moșie, să-ți mai dau și un palat să te văd dracului, bogat. Bujor Nu ma las de haiducie, pot să mor și-n pușcărie, nu mă las
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și un palat să te văd dracului, bogat. Bujor Nu ma las de haiducie, pot să mor și-n pușcărie, nu mă las de furat pot să mor și spânzurat, nu mă las de rele pot să mor și-n chinuri grele, că-s deprins de mic cu ele! Cu banii și cu averea ta n-am ce bea, nici ce mânca, nici ție ce-ți rămânea, cât muncești tu, într-o vară, n-am ce bea cu armata mea într-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Iova, o goni pe Maica Domnului din casă, spunându-i că bărbatul ei, Crăciun, e om rău la inimă, că nu suferă în casa lui oameni străini și, când va veni cu oile de la pășune, are să fie foc și pară, chin și vai de dânșii. Ce să facă sfânta Fecioară? Ceasul nașterii Mântuitorului lumii se apropia. În culmea durerilor, ea se furișă într-o iesle de boi din staulul păstorului. Seara târziu, pe la vreme de noapte, Crăciun, doinind din fluier, își
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
O. Iosif Veghează-n colț a cadelei lumină, Învăluind icoana-n raze pale: Isus, copil, la sânul Maicii sale; Păstorii se miră, magi i se înclină. Un zâmbet liniștit, blând, fără vină, Și totuși nu știu ce ascunsă jale, Ce presimțiri de chinuri ideale Umbresc în toată fața lui divină. Știai de-atunci, Isuse, tu, c-odată, Iubind prea mult pe oameni, drept răsplată, Vei îndura batjocura și-amarul, Și-ncununat cu spini, urcând Calvarul, Pe umăr crucea singur ți-o vei duce Și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ai ajuns. Spune-mi dar doamna mea adevărat cum te afli? cum ai suferit sila morții? cum ai trecut demonii cei răi din văzduh? cum ai scăpat de răutatea lor cea măiastră?". Despărțirea sufletului de trup este înfricoșătoare, plină de chin și durere, timp în care demonii în mare gîlceavă și turbare veghează spre a-l lua în primire. Dar spaima și chinul îi sînt domolite cînd apar doi tineri strălucitori, în fapt îngerii păzitori. În timp ce îngerii temperau demonii sosi și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
din văzduh? cum ai scăpat de răutatea lor cea măiastră?". Despărțirea sufletului de trup este înfricoșătoare, plină de chin și durere, timp în care demonii în mare gîlceavă și turbare veghează spre a-l lua în primire. Dar spaima și chinul îi sînt domolite cînd apar doi tineri strălucitori, în fapt îngerii păzitori. În timp ce îngerii temperau demonii sosi și moartea, "a venit și aceea fără de veste, și era fața ei, cînd ca a unui leu speriat, cînd ca a unui tînăr
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
violenții împotriva lui Dumnezeu (nelegiuiții), în contra naturii (sodomiții) și a nevoilor umane (cămătarii). A opta bolgie, Malebolge, desfășurată pe un podiș cu înclinare descendentă, cu zece văi ce se opresc într-un enorm puț străjuit de giganți. Aici sînt supuși chinurilor iadului toți cei care au comis păcate profitînd de credulitatea omului: seducătorii, simoniacii, ghicitorii, delapidatorii, ipocriții, hoții, sfătuitorii întru păcat, intriganții, falsificatorii. Al nouălea cerc cuprinde trădătorii, de la cei ai rudelor la trădătorii patriei, ai oaspeților, ai binefăcătorilor. În centru
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
foc este o decizie individuală. Plăcerea nu vine din afară, plăcerea este opera curajului de a te jertfi pe rug" (E.S.). Iubirea este pentru poet o stare permanentă de criză, de jalnice oh-uri, și îndelungă mucenicie și salturi între chin și leșin. Eseistul citează spre exemplificare, des ridiculizatele versuri: Cînd nu te văz am chinuri/ Și cînd te văz, leșinuri". Aflăm la Alecu și anumite exigențe stîngaci filosofice asupra erosului, ca în Foarte multă văz plăcere: " Cînd voi zice frumusețe
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a te jertfi pe rug" (E.S.). Iubirea este pentru poet o stare permanentă de criză, de jalnice oh-uri, și îndelungă mucenicie și salturi între chin și leșin. Eseistul citează spre exemplificare, des ridiculizatele versuri: Cînd nu te văz am chinuri/ Și cînd te văz, leșinuri". Aflăm la Alecu și anumite exigențe stîngaci filosofice asupra erosului, ca în Foarte multă văz plăcere: " Cînd voi zice frumusețe,/ Voi și suflet cu blîndețe,/ Cu simțiri, cu isteciune,/ Depărtat de-nșelăciune.// Și un nu știu ce
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prin Grigore Alexandrescu, cel din Umbra lui Mircea. La Cozia, cu ale sale înălțimi stîncoase și aspre priveliști montane, este introdus, cum remarcă Eugen Simion, peisajul alpin în poezia română. În lirica erotică este un romantic exaltat și își rezolvă chinul produs de femeia care este un înger, prin apel la prieteșug, bună cale de potolire a pasiunilor. "Cu productivul, inegalul D. Bolintineanu, poezia română se deplasează spre sud, spre zona orientalo-mediteraneană, acolo unde se amestecă miturile. Florile Bosforului, Macedonele, puternicul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Moldove. Ultimul dintre cei mari, George Enescu, e pe moarte. In curînd va risca același lucru întreaga Românie, care după Cioran, unul dintre spiritele românești actualmente cele mai simptomatice, și-a ratat destinul istoric. Este vorba, în sfîrșit, despre Europa: chinurile pe care le suferă primitivul ghemuit în coliba sa lacustră se raportează în cel mai frapant mod la omul secolului douăzeci. Fenomenul Bacovia constă tocmai în contemporaneitatea sa naturală cu Occidentul, fără decalaj, ținînd cont de faptul că Moldova a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să ții ochii deschiși, ceea ce te va face să lăcrimezi abundent. Dar nu este permis, pentru că ești în live. Așadar, blenda reprezintă o necesitate, dar și un instrument de tortură pentru reporterul spre care este îndreptată. Nu poți scăpa de chinul provocat de blendă. Dar există câteva detalii care îți pot face misiunea mai ușoară și care îți vor îmbunătăți prestația. În primul rând, după ce operatorul face probele și stabilește unde trebuie să stea asistentul cu blenda pentru ca lumina să cadă
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
să fie întârziată față de anunțul din cască al producătorului și atunci reporterul va intra în ferestre cu jumătate de față neagră, pentru ca imediat acea jumătate să se lumineze. Telespectatorul va remarca și va fi surprins în mod neplăcut. Așadar, suportă chinul câteva secunde în plus și intră cu blenda pe față încă de când auzi capul video în IFB. În al doilea rând, dă-ți silința să nu strângi ochii. Chiar dacă e dificil, nu uita că un reporter care intră cu fața
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
intră cu fața schimonosită nu dă bine pe post, indiferent cât de obiectiv este motivul pentru care se strâmbă. Fă efortul de a-ți relaxa cât mai mult fața, fără să închizi ochii, astfel încât privitorii să nu știe prin ce chinuri treci. 4.5. Iar la final, să facem albul la cameră Stai să fac și eu un alb! poate fi una dintre replicile pe care le vei auzi cel mai des în cariera de reporter de direct. Înainte să înceapă
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
ziua de 10 octombrie 1918 la recomandarea savantului ieșean Petru Poni, Ion Inculeț și-a făcut intrarea cu un discurs intitulat Spațiul și timpul în noua lumină științifică. În anul 1940, după pactul Ribbentrop-Molotov, toți fruntașii politici basarabeni au încercat chinurile purgatoriului comunist. Retras cu familia la București, Ion Inculeț a murit de inimă rea, la 18 noiembrie 1940 și a fost înmormântat la cimitirul Bellu. Academicianul Gheorghe Ionescu-Șișești, aflat la catafalcul colegului său, a spus: „Inculeț a fost în Academia Română
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Între noi, ne luminează mintea noastră, umbrită de păcat, cu cereasca Sa Învățătură ne conduce pașii pe calea mântuirii și, mai mult, ne dă hrană chiar Trupul Său și băutură, Însuși Sângele Său. Iar noi, prin Liturghie, luăm parte la chinurile calvarului său, bucurându-ne apoi tot Împreună cu El de mărita-I Înviere. Și pentru ca această reactualizare a lui Hristos să fie mai sensibilă și mai inteligibilă, a fost nevoie de folosirea În ritul liturgic a sensurilor simbolico- istorice și mistico-divine
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
întoarcă la baștină, mulți au iubit ,,robia străină” mai mult decît libertatea din propria patrie și așa sărmanii au stat de izbeliște la poftele atîtor urîcioși. Asta nu prea sună a robie babiloniană care a durat 70 de anișori de chin și prigoniri cum meșteșugit ne cîntă ei! Menționez că regii asirieni îi obligau pe cuceriți să le venereze zeii - statuile lui Așur și Astarte. Ivriții nu au pomenit în scrierile lor de asemenea practici și nici de birurile plătite cotropitorilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]