6,739 matches
-
vor fi mană cerească pentru veverițe. De altfel ele își strâng câte ceva pentru iarnă, dar una-i să primească o alună din mâna ta și alta-i să scormonească în omăt pentru a da de locul unde și-au ascuns comoara... Acum însă ar cam trebui să pornim către casă, fiindcă noaptea abia își ține zăvozii în lanțuri, care stau gata să se năpustească asupra firii... Am pornit pe cărarea care încet-încet se pierde în lărgimea poienii și apoi în întunecimea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ta! După această apreciere, bătrânul și-a plecat ușor capul, și-a dus mâinile la spate și a continuat să lipăiască pe cărare grăbit. Așa-i el. Nu-i plac laudele... Ajunși la chilie, a deschis portița: Poftește, căutătorule de comori! Mă înalți prea sus, sfințite. Sunt și eu un biet scormonitor printre filele minunatelor cărți ale distinsului profesor universitar Ioan Caproșu. Dacă mă pot lăuda cu ceva, aceea este curiozitatea. Și... atât. O curiozitate creativă, dragule, fiindcă există și o
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
totul deosebit în viața bătrânei cetăți a Iașilor. Puține mănăstiri au lăsat o asemenea zestre cum a lăsat Spiridonia. Dacă te-aș contrazice nu aș face altceva decât să neg niște adevăruri evidente. Mai cuminte e să umblăm în cele comori de cărți și să încercăm a scoate la lumină faptele cele mai de preț țesute între zidurile mănăstirii Sfântul Spiridon. Eu aș preciza, sfințite, că în cutia memoriei mele se găsește câte ceva din acea neprețuită serie de „Documente privitoare la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
militare de rang unional. În stânga Nistrului se mai acumulase și o cantitate inimaginabilă de armament: arsenalul celei mai mari armate a Uniuni Sovietice. Plus munițiile evacuate, după 1989, din țările pactului de la Varșovia. După prăbușirea Imperiului, în august 1991, neprețuita comoară rămânea pe teritoriul unei enclave separatiste. Cine o recunoștea, cine o controla de fapt? Un clan ”al directorilor roșii” de la Tiraspol? ”Îngerii roșii”, democrați și liberali de la Kremlinul lui Elțin? Era imposibil de evaluat exact. Conflictul de interese și-a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
lui Elțin? Era imposibil de evaluat exact. Conflictul de interese și-a atins apogeul în vara lui 1992, din cauza traficanților de armament, care urmau să-și împartă o sumă uriașă de bani. Conform celor mai modeste evaluări ale experților ruși, comoara ar fi costat peste patru miliarde de dolari. La 25 iunie 1992, la Tiraspol, chiar în toiul luptelor de la Dubăsari, Cocieri și Tighina, începuseră negocierile între conducerea Armatei a 14-a (trecută deja sub jurisdicția Rusiei) și Igor Smirnov. Ce
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Rusie. „Astăzi e simplu să vorbești despre unire, dar atunci eram considerat trădător” - Și cu arsenalul ce s-a întâmplat? - Cunoștințele mele în materie de armament și muniții sunt nule. Mă bazez doar pe constatările experților ruși. Investigațiile acestora confirmă: ”comoara” nu a mai rămas în stânga Nistrului. Cea mai mare parte a armamentului se afla în depozitele din care, anterior, fuseseră evacuate focoasele nucleare. Depozitele încă mai ”țiuiau”, contaminând radioactiv miile de arme automate, mitraliere și pistoale. Și această marfă prețioasă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
înțelege un cămin fără un document cât de neînsemnat că era ginerele unui artist așa de mare ca Simion. Îi "smulse" câteva tablouri, pe care apoi le aruncă în pod, cerând însă cele trebuitoare mobilării unei săli vrednice de aceste comori. Aglae le dădu tot ce putu. Soții Rațiu, nepăsători acum de posibilele reacțiuni ale lui Simion, veneau cu îndrăzneală, aproape în fiecare zi, și se invitau la masă. În astfel de împrejurări, copilul, numai de două luni, fu cu totul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Simioane! se auzi glasul ascuțit al Aglaei. - Ssst! făcu Simion către Felix, cu degetul la gură. Să neferim de dușmani. Pentru opera noastră, avem nevoie de capitaluri mari, ca să învingem orice rezistență. Însă am! Acolo, în grădină, am ascuns o comoară grozavă. Mi-e frică să nu mi-o scoată pomul. Dacă vrei bani, îți dau câți vrei! Și Simion se scotoci prin buzunar, lăsând să-i cadă caietul jos. Strigătele Aglaei se auziră din nou. - Du-te, zise energic Felix
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
înnoda părul în jurul capului. Pieptul și spatele rămăsese goale, viguroase. Stănică, într-un elan de sentimentalism, veni tiptil și o sărută apăsat pe umăr. - Ah, protestă Olimpia, lasă-mă, sunt foarte obosită.Stănică, contrariat, dădu altă ieșire sentimentelor lui. - Olimpia, comoara mea, poate nu mă mai iubești.( Olimpia își aruncă ghetele din picioare, după ce desfăcuse nasturii cu un ac de cap.) E perfect explicabil. Ce sunt eu? Un nimic, un ratat! Ce ți-am adus eu? Nimic. Tinerețea ta, frumusețea ta
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sau se procopsește? În locul dumitale, eu aș pipăi terenul, aș trage-o de limbă (am văzut că Marina ține la dumneata), să văd ce bani are. Dumneata ai putea s-o iei foarte bine, ca student ai în ea o comoară, fără nici un ban, pentru puțină țuică. Și pe urmă, șmechere, rămâi cu banii. Dar e vorba, are, sau nu are? Dumneata ce zici? - Niciodată, răspunse Felix, nu m-am gândit la asta, șichestia mi se pare inactuală, bineînțeles pentru cel
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de un grad cercul brațelor și sărută pe Olimpia pe lobul unei urechi. - Și, barem sunt proaspete prăjiturile? Că de obicei le iei stătute! observă ea, fără schimbarea glasului. - Îmi pare rău. Le-am comandat special pentru tine. Numaipentru tine, comoară scumpă. Uite, ți-am cumpărat de la anticar patru cești de cafea antice, notează bine, de-ale strămoșilor, pe care am pus de mult ochii. Vreau să strângem de pe acum lucruri de preț pentru căminul nostru cel nou. Când Stănică vru
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
acesta ne va oferi enorme provocări și oportunități...” The Wall Street Journal VIITORUL EXTREM Principalele tendințe care vor remodela lumea în următorii 5, 10 și 20 de ani James Canton, doctor în filosofie Pentru Mariah, Sofia și Trevor, cele trei comori ale mele CUPRINS INTRODUCERE: Casa Albă CAPITOLUL 1 Bun venit în Viitorul Extrem CAPITOLUL 2 Asigurarea cu energie a viitorului CAPITOLUL 3 Descoperirea secretului prosperității: economia inovațiilor CAPITOLUL 4 Se solicită ajutor: viitorul forței de muncă CAPITOLUL 5 Cum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
chinui să-mi țin zîmbetul lipit de față și am sentimentul cumplit că, din clipă În clipă, m-aș putea trezi că țip „Pantaloni !“ sau ceva de genul ăsta. — Poftim, Artemis, spun și Îi pun broșura pe birou. — Ești o comoară, spune Artemis. Ochii ei Îi Întîlnesc pe ai mei și Îmi dau brusc seama că și ea joacă teatru la greu. Își lasă o mînă peste a mea, apoi Îmi face cu ochiul. Nu știu ce m-aș fi făcut fără tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
din nou mîna pe ușă, cu ușoară teamă. De data asta, ușa nu mai scoate nici un sunet. — OK, zice. Poți să vii. — Uau, rostim amîndouă simultan În clipa În care deschide larg ușa. Garderoba Jemimei e ca o peșteră a comorilor. E ca un munte de daruri de Crăciun. SÎnt numai haine noi, strălucitoare și absolut splendide, fiecare dintre ele perfect Împachetate și aranjate pe umerașe parfumate, ca Într-un magazin. Fiecare pereche de pantofi e pusă În cutia ei, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Ana, spera s-o facă să se inițieze în literatură, cînd el vine acasă cu vreo nouă carte cumpărată, să n-o mai audă: "ăsta cine mai e?" Veșnicul motiv al lipsei de timp!... Da, așa-i! Lipsește timpul liber, "comoara cea mai de preț a omului", vorba lui Marx. Și totuși, cine vrea... Dar el e aproape bătrîn de-acum. 40 de ani acuși! S-au dus entuziasmele juvenile! Sau i se pare lui, azi, cînd, obosit, cu o durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
iaz niște pleavă de grîu și că nu se pescuiește în locurile furajate. Mihai arată spre punga de plastic, umplută cu apă, din mîna Cristinei, în care se zbenguie cei cîțiva peștișori, pe care fetița îi ține ca pe o comoară: Dacă vreți, plătesc la preț de restaurant peștele prins. Dar nu renunț la plăcerea de-a pescui. Inginera mai vrea să spună ceva; o voce severă, înclinată spre poruncă, trădînd o atitudine de vechil. Doamnă... se uită Mihai la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
îndelung. Știe unghiul în care să se așeze spre a contempla, tot așa cum constructorii bisericilor ortodoxe, privindu-și opera dintr-o anume parte, trăiau senzația că se află în fața unei nave pornite să navigheze pe oceanul istoriei, ducînd cu ea comorile spiritului. Zorii îl găsesc analizînd încă o dată punctul de concurență a liniilor esențiale ale construcției. Își dă seama că nu poate începe ultimul capitol... Mai trebuie scris încă unul, ca un preludiu; o reluare în registru grav a temei dominante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
brațul strîns cu putere. Ochii lui Mihai se reped cu violență în ai femeii, cutremurîndu-se vizibil expresia ei l-a trimis cu ani mulți în urmă, pe străzile pustii din Sinaia, cînd, noaptea tîrziu, ducea de braț, ca pe o comoară fragilă, pe femeia aceea atît de dezinvoltă în gestul cu care îi dăduse jumătate din semințele din pumn și pe care el n-a avut curajul s-o sărute decît la despărțire, pe obraz, pentru că o ghicise pradă unei depresii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
a uitat chiar în începutul dramaturgiei sale calea de-a se face conductor și actorului. Daca i-ar succede încercărei de față să întemeieze o cunoștință (Bewusstsein) mai adâncă asupra unei arte care e chemată să sensibilizeze cele mai nalte comori spirituale ale popoarelor în forma cea mai nobilă și să influințeze astfel asupra a mii de oameni, într-un mod (vivificător) regenerator (befruchtend) și liberat de 315 r sarcina vieței de toată ziua; daca i-ar succede să brazde pământul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
indulgentă a unor amici răbdători, ci se adresă lumei întregi sub pretențiunea de a-i oferi poezie? Și asta numai din cauză că speția asta de poezie, ca espresiunea simțământului, are mai puțin neîncungiarabila cerință de dominare a unei materii coprinzătoare. Printre comorile de imagini superbe deja lucrate de creatorii limbei poetice, în plenitudinea gândirilor profunde ce îngreună cum am [zis] toată atmosfera spirituală, subiectul nu are-n urmă decât a prinde cu mâna și adesea nu esercită altă activitate decât reenumeră piesele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și idealitate a intuițiunii tuturor lucrurilor asupra cărora el vorbește. Maturitatea culturei publice a spiritului poporal se manifestă cu deosebire în limba sa, și între culții unui popor se numără numai aceea cari-au suit înălțimea și domină terenul întreg. Comoara și puterea limbistică, felul stilului și a expresiunii la un popor se reflectă și se manifestează în literatura sa națională; ea este izvorul din care are să ia fiecare. Cu acest nume se înseamnă foarte corect toate ramurile acelea ale literaturii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și indiferența oficialităților față de obiectivele de patrimoniu. Astfel, în multe cazuri sunt permise construcții inadecvate prin stil și funcționalitate în apropierea unor obiective culturale de mare interes, nu este asigurată paza siturilor istorice ce ajung, frecvent, la voia căutătorilor de comori, nu se conservă și nu se restaurează importantele edificii ale patrimoniu național, sunt promovate distorsionat creațiile autentice de etnografie și folclor ș.a.. Aceste probleme se reduc, în fapt, la o problemă de atitudine personală și de gestiune locală și națională
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Art Pepper, Tom Neal, Barbara Payton, Gail Russell. Articole intacte din Hush-Hush: „Legăturile Mafiei cu Vaticanul!!!“, „Liturghie cu levănțică: să fie «Rock» Hudson o «Rockette»?“, „Alertă la lăcuste: feriți-vă de bebelușii-plic de la Hollywood!“. Dosare complete, prea cuminți ca să fie comoara tainică a lui Hudgens: comuniști, poponari, lesbiene, drogați, satiri, nimfomane, misogini, politicieni vînduți Mafiei. Nimic despre sergentul Jack Vincennes. Nimic despre Badge of Honor - o idee fixă de-a lui Hudgens -, deși știa că Sid are un dosar despre Brett
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
bani gheață și praf alb. Grămezi peste grămezi peste grămezi - apoi nimic, doar o gaură neagră și adîncă. Ud fleașcă, Începu să facă naveta Între piscină și mașina lui, cu soarele bătîndu-l În creștet. CÎnd a terminat de cărat toată comoara, aproape că i se uscaseră hainele. O ultimă cursă, În caz că EL se afla ACOLO: pastile luate În căușul palmei de la fund de tot. *** Climatizorul mașinii Îl mai Încălzi. Conduse pînă la școala lui Dieterling și sări gardul. Liniște - sîmbăta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
băiatul acesta cu privirea ațintită niciunde, cu mersul obosit și cu umerii puțin curbați, își punea hainele de gală, apăsa pe butonul secret și, lăsând în urmă deghizajul inaparenței, intra cu pas semeț în palatul lui, în peștera lui cu comori. Toată ființa lui fusese retrasă strategic din lume în vederea scrisului. Senzația pe care ți-o lăsa, când mâna cu mișcări ușoare venea să-și ia revanșa pedepsitoare asupra încăpățînării buzelor, era de orgie a verbului. La Sorin, scrisul a devenit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]