5,639 matches
-
toate cazurile, cu precizarea dreptului ce se înfățișează sub această modalitate, în timp ce utilizarea termenului de devălmășie fără alte precizări socotim că este indicată în toate cazurile pentru desemnarea dreptului de proprietate comună în devălmășie. În lumina celor arătate, se poate concluziona că dreptul de proprietate comună în devălmășie nu se identifică cu comunitatea de bunuri a soților. Dreptul de proprietate comună în devălmășie face parte din conținutul comunității de bunuri, alături de alte drepturi reale și de creanță ale soților. Raportul între
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai chinuitoare. C]utând, apoi, forța deosebit] pe care o posed] „imperiosul cuvânt datorie” (Darwin, 1859, p. 92), el a recurs la ciocnirea dintre aceste atașamente sociale și motivele puternice, dar temporare care li se opun adesea. Ființele inteligente, a concluzionat el, ar încerca, în mod natural, s] creeze reguli care s] protejeze prioritatea primului grup. Drept urmare, s-a gândit c] este extrem de probabil că „orice animal, înzestrat cu instincte sociale bine conturate, s] dobândeasc], inevitabil, un simț moral sau conștiinț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exemplu, capitolul 40, „Prescriptivismul universal” scris de Hâre.) Toți acești autori cred c] scopul ultim al moralei este de a crește fericirea uman] prin oferirea de metode raționale de rezolvare a disputelor. Deși au fost elaborate și alte poziții, putem concluziona c] teoriile utilitariste au dominat etică anglo-american] în anii ’60. iii. Noi direcții În opoziție cu lungă tradiție a gândirii utilitariste, teorile kantiene au fost recent repuse în discuție. Opera lui John Rawls este de important] maxim] în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
d]cinile conceptului de „drepturi ale omului” se afl] în doctrina dreptului natural. Grecii, în special filosofii stoici, recunoșteau posibilitatea că legile umane efective s] fie nedrepte. Ei au constatat c] legile variau de la o regiune la alta și au concluzionat c] astfel de legi existente - legi ale convenției - ar putea fi puse în opoziție cu o lege a naturii care nu este variabil] sau relativ] în acest sens, o lege la care toat] lumea s] aib] acces prin intermediul conștiinței individuale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dar acesta nu este inc] o ființ] rațional] conștient] de sine, capabil] de iubire, grij] și reciprocitate moral]. Aceste argumente susțin punctul de vedere conform c]ruia nici avorturile târzii nu pot fi considerate omucideri. Pe aceast] bâz] am putea concluziona în mod rezonabil c] avortarea unui f]ț care deține anumite facult]ți poate fi justificat] în unele cazuri de motive care nu ar motiva omorârea unei persoane. Spre exemplu, un avort târziu poate fi îndrept]țiț de o anormalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rând, chiar atunci când sexul f]r] dragoste conduce la fragmentare existențial], nu înseamn] c] interacțiunile sexuale ar fi inacceptabile din punct de vedere moral. Exceptând cazul în care ni se impune moral un comportament care s] faciliteze integritatea existenței, putem concluziona cel mult c] sexul f]r] dragoste, în aceste cazuri, este o strategie nes]n]toas] și imprudent]. Sfera „moralului” nu este coextensiv] (nu se suprapune în totalitate) cu sfera a ceea ce este în propriul meu interes. Această înseamn] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pozițiile pe care le dețin nu au de înfruntat discrimin]ri rasiale, sexuale și stereotipuri. Se poate considera c] aceast] dificultate apare în momentul în care presupunem c] rașele și sexele au aceleași abilit]ți. Datorit] acestei presupuneri se poate concluziona c], într-o lume f]r] discriminare rasial] sau sexual], rașele și sexele vor fi reprezentate în cadrul pozițiilor dorite direct proporțional cu num]rul acestora, iar negrii și femeile care beneficiaz] de tratament preferențial pentru ocuparea locurilor și pozițiilor dorite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru pare imposibil, cu excepția cazului în care se manifest] o melancolie dus] la extrem. Acceptarea subiectivismului etic presupune absența sentimentelor de acest gen asociate cu p]reri morale? Nu. De aceea, nu înseamn] c], dac] accepți subiectivismul etic, trebuie s] concluzionezi c] „nimic nu este bine sau r]u”. Ai putea, de fapt, s] ai exact aceleași p]reri morale pe care le-ai avea dac] nu ai fi subiectivist. A fi subiectivist înseamn] doar c] înțelegi în mod diferit din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
iraționaliste. Dup] respingerea p]rerii potrivit c]reia judec]țile morale sunt echivalente cu afirmații ale faptelor nemorale (naturalism) și a p]rerii c] acestea sunt sui-generis afirmații despre fapte morale perceptibile prin intuiție sau apel la convingeri (intuiționism), au concluzionat pripit c] cineva nu poate medita asupra problemelor morale; judec]țile morale sunt expresiile atitudinilor iraționale sau cel puțin neraționale de aprobare sau dezaprobare. Au ajuns la aceast] concluzie deoarece au ad]ugat o premis] fals], si anume c] singurele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestea. Deși intuițiile obținute joac] roluri diferite în teoriile fundaționaliste și cele coerentiste, utilizarea exemplelor este specific] ambelor. Cred c] limit]rile acestei interpret]ri nu au fost destul de bine evaluate. Pentru a vedea de ce aceast] interpretare este problematic], voi concluziona cu o scurt] discuție despre rolul exemplelor în filosofia moral]. iv. Rolul exemplelor În filosofia moral], exemplele sunt folosite pentru mai multe scopuri. Kant, în lucrarea Groundwork, folosește o serie de exemple pentru a ne ar]ta cum multiplele formul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scop, el își propune s] controleze leg]tură dintre voia lui Dumnezeu și bine întemeind-o pe presupunerea c] Dumnezeu ne iubește. În timp ce el o accept] că pe o posibilitate logic] c] Dumnezeu ar putea porunci cruzimea, Adams evit] s] concluzioneze c] aceast] cruzime în sine ar fi, din acest motiv, bun] sau permis]. Dac] Dumnezeu ar porunci cruzimea, atunci nu ar fi adev]rât c] El ne iubește; dar f]r] presupunerea c] Dumnezeu ne iubește, explic] Adams, conceptele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
identități colective (identitate etnică, identitate culturală, identitate de gen, identitate de clasă ș.a. așadar indiferent de sistemul lor de referință) sunt identități socioculturale. Cu alte cuvinte, anulăm din start ideea identităților multiple și afirmăm în schimb referențialul unic, dar multidimensional. Concluzionăm în acest capitol, pe baza analizelor anterioare, că problema recunoașterii realității, unicității, stabilității și eficacității identității se pune în registrul actualizării sau producerii și reproducerii sale (adică al identificării) prin trăire (emoții, atitudini ș.a.), cogniție, reprezentare sau acțiune socială (fie
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
esențialistă. (vezi Cerulo, 1997:391-2). Altfel spus, realitățile sociale sau categoriile sociale, chiar dacă sunt construite, și maleabile, au la rândul lor esențe, în virtutea reificării sau a faptului că oamenii le consideră esențiale. (vezi și Berger și Luckmann, 1966). Așadar putem concluziona că identitatea colectivă se formează de sus în jos, prin internalizare, dar și de jos în sus, prin normare sau acțiune individuală și comună; prin definire externă și internă pe baza unor criterii "obiective" sau "subiective" și prin negocierea acestor
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
lui este cea care contează. Este aceeași navă deoarece așa spun sau cred oamenii atenienii -, iar una din primele reguli ale cercetătorului socialului este să nu neglijeze niciodată ceea ce spun oamenii, pentru că de fapt asta îl și interesează. Deci, putem concluziona din acest exemplu că nu logica formală 5, ci logica socialului este cea care ne permite utilizarea conceptului identității și studiul schimbării ei totodată. Văzută din alt unghi, ideea că toate construcțiile categoriale sunt esențiale e susținută și de Allport
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
întâmpinarea perspectivelor esențialiste, "locul" de întâlnire fiind proiecțiile și simțirile actorului social. Cu alte cuvinte, am constatat, cel puțin, că axa afectivitate-cogniție nu divide, ci unește, părând a fi în momentul de față cea mai promițătoare pentru dezvoltarea teoretică. Am concluzionat pe baza acestor analize că identitatea colectivă este o chestiune ce ține de cogniție, percepție sau reprezentare, este supusă schimbării, este o construcție, dar în același timp este trăită, simțită și considerată în consecință ca fiind extrem de reală și plină
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
a fost "Care este profilul identitar al tinerilor din România?". Nu am investigat identitatea socioculturală sub toate aspectele sale, ci doar dimensiunile axiologică și etnospirituală, la care am adăugat nivelul reprezentărilor sociale asupra identificărilor socioculturale. În planul reprezentărilor sociale, am concluzionat, sub rezerva puținelor datelor disponibile, că întoarcerea către tradiționalism sau conservatorism a tinerilor din rural e reflectată și în reprezentările pe care aceștia le au despre ei înșiși. Rezultatele acestea vin în întâmpinarea celor obținute în urma studiului identificărilor pe dimensiunea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în nas lui Y (celebru). Și Iașii cunoșteau fenomenul. Pe-atunci, Casa Universitarilor era emblemată de figura pitorescului erudit Fănică Cuciureanu, maratonist păstorelian al paharelor fără număr și al improvizatelor paradigme neolatine. Dar și de alți atleți ai licorilor, unii concluzionînd pugilistic. Luxul de azi al localului anulează chiar și cea mai redutabilă aducere aminte. Literele și artele se răsfățau cot la cot în birturile (în care numai muștele nu erau prevăzute cu microfoane). Cheful de viață și de improvizație era
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în maniera cartesiană și existența exterioară sieși? Descartes făcea un ocol, cum bine știm, pentru a ajunge la certitudinea existenței lumii, prin existența divină, pe care o accepta pe baza unui argument al cărui temei îl constituia tocmai existența "mea", concluzionând, esențial, nu doar asupra existenței divine și, mai departe, asupra existenței lumii, ci asupra preeminenței existenței divine. Kant recurge la un alt procedeu argumentativ pentru a institui conștiința existenței lucrurilor din afara subiectului: circularitatea dovezii. Pe de o parte, conștiința determinată
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
la estimare. La stabilirea PEC, trebuie utilizat modelul cel mai adecvat ținând cont de evoluția și comportamentul produsului biocid în mediu. 80. Pentru orice compartiment de mediu, dacă raportul PEC/PNEC este egal cu sau mai mic decât 1, se concluzionează, la caracterizarea riscurilor, că nu sunt necesare informații și/sau teste suplimentare. Dacă raportul PEC/PNEC este mai mare decât 1, autoritatea competentă judecă, pe baza valorii raportului respectiv și a altor factori relevanți, dacă sunt necesare informații și/sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187169_a_188498]
-
la estimare. La stabilirea PEC, trebuie utilizat modelul cel mai adecvat ținând cont de evoluția și comportamentul produsului biocid în mediu. 80. Pentru orice compartiment de mediu, dacă raportul PEC/PNEC este egal cu sau mai mic decât 1, se concluzionează, la caracterizarea riscurilor, că nu sunt necesare informații și/sau teste suplimentare. Dacă raportul PEC/PNEC este mai mare decât 1, autoritatea competentă judecă, pe baza valorii raportului respectiv și a altor factori relevanți, dacă sunt necesare informații și/sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187168_a_188497]
-
cheltuielilor și mai puțin sunt preocupați de bunăstarea cetățenilor săi. Toate acestea în condițiile în care finalitatea măsurilor anticriză din S.U.A. și țările U.E. o reprezintă cetățenii, asigurarea bunăstării lor, a stabilității sociale și a asistenței sociale 64. Se poate concluziona că nu s-a făcut nimic concret pentru redresarea economiei, au fost luate măsuri cu impact economic foarte slab, singura măsură cu impact a fost cea a șomajului tehnic. „Stimulii” incluși în programul cu fonduri de 13 miliarde euro anunțate
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
din fumul de Ńigară în patogenia bolilor multifactoriale, plurietiologice; evaluarea diverselor produse pe bază de tutun privind mecanismele particulare, individuale de injurie. Raportul Institute of Medicine din Statele Unite ale Americii, intitulat strategic: “Finalizând problema fumatului: o schiŃă pentru naŃiune”, a concluzionat că scopul final este “de a reduce fumatul atât de eficient, astfel încât acesta să nu mai reprezinte o problemă de sănătate publică” (368). În acest context, a fost lansată provocarea privind importanŃa crucială a renunŃării la fumat asupra sănătăŃii populaŃiei
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
10% din forța de muncă), Statele Unite ale Americii deține ciudata distincție de a avea cel mai mare raport dintre cele mai avansate optsprezece națiuni. Analizând toate aceste numere, Lawrence Mishel, Jared Bernstein și Heather Boushey, de la Economic Policy Institute, au concluzionat că „mobilitatea ascendentă din punct de vedere al venitului pare a fi mai mică În Statele Unite ale Americii decât În celelalte țări din OECD (Organizația pentru cooperare economică și dezvoltare)”11. Se pare că America este țara tuturor posibilităților pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
vârstă. Există de asemenea și zone semnificative de rezistență la un spațiu politic transnațional. Totuși, se simte că europenii sunt conștienți de faptul că ei crează ceva nou și Îndrăzneț și că Întreaga lume este cu ochii pe ei. Ca să concluzionez, aș spune că Europa a devenit un uriaș laborator experimental pentru a regândi condiția umană și a reconfigura instituțiile umane În era globală. Mulți observatori - În special americani - văd aceste dezvoltări În Europa cu umor negru, cu dispreț sau, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acru din același pământ În proprietate comună și necultivat și vom vedea că Îmbunătățirea care rezultă prin cultivare este partea cea mai mare a valorii lui18. Locke, Întotdeauna pragmatic, a crezut că „negarea naturii este drumul către fericire”19. El concluziona că, atât timp cât ființele umane rămân vulnerabile În față forțelor naturii, siguranța nu poate fi asigurată. Adevărata siguranță pentru Locke și alți gânditori iluminiști, poate fi obținută numai dacă „omul se emancipează față de limitele impuse de natură”20. Cheia pentru emanciparea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]