6,908 matches
-
C. Hunt, L. Lampe, A. Page, notabilități australiene în domeniu, care la capătul unei experiențe ce însumează trei decenii, au publicat o lucrare, tradusă și la noi (în 2007) și care se instituie ca un prețios îndreptar, limpede, sintetic și consistent, având prin urmare și o remarcabilă tentă pragmatică, lucrativă. Ceea ce poate fi apreciat în mod particular este efortul autorilor respectivi de a oferi, pentru fiecare tulburare psihiatrică vizată (inclusiv pentru PTSD) un ghid bifocal, unul ce țintește practicienii, altul care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
într o depresie majoră, cu întregul ei spectru de ramificații, dar și într-o sterilitate secundară, nu mai puțin traumatizantă. Efectele se amplifică atunci când potențiala mamă are informații cu privire la existența unui psihism prenatal. Există filme documentare cu un suport științific consistent, puse în circulație pe diverse canale de televiziune etc. și care prezintă scena terifiantă când trupul copilului condamnat la moarte, e sfâșiat în bucăți de o chiuretă nemiloasă, în timp ce micuțul încearcă să se ferească din calea agresorului, scoțând strigăte disperate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
recurge la tentative suicidare fantasmatice sau chiar reale. Manifestă o ardentă ostilitate față de părinți, sau diverse alte autorități (care în fond reprezintă substitutele simbolice ale figurilor parentale). Deși adeseori sunt dotați cu o inteligență superior calibrată și au dobândit o consistentă formație profesională, nu tind spre performanțe înalte, complăcându-se în apele călduțe ale mediocrității. Mai apoi, mulți dintre cei amenințați cu avortul manifestă o atracție particulară față de activități (profesii) temerare, cu un mare coeficient de risc. Această caracteristică nu trebuie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
extrem de expresivă: „fiecare celulă din corpul nostru ne spionează gândurile”. Rezultă că starea mentală și afectivă a unei persoane este importantă datorită reverberațiilor pe care le exercită asupra corpului energetic, care la rândul lui influențează sistemul imunitar. Este o idee consistent validată astăzi de psihoneuroimunologie, dar și de către descoperirile realizate de dr. Emoto Masaru (2006), care a demonstrat, prin probe infailibile, forța uluitoare a gândurilor, sentimentelor și a cuvintelor noastre asupra cristalelor de apă, adică a elementului care ne populează cel
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o asemenea instituție, constituie o strategie salutară. Se insistă apoi ca numărul salariaților să fie suficient de îndestulător, așa încât, în timpul concediului de odihnă să nu apară sincope nedorite. Referitor la calificarea personalului, autorii citați accentuează asupra exigenței ca în afara unei consistente formări de specialitate, să existe și o inițiere în domeniul psihotraumatologiei. Cu acest prilej este momentul să amintim că frecventarea unui grup de suport (mai ales de tip Balint), constituie o soluție prețioasă în prevenția sau terapia fenomenului burnout. Dat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și NDE -uri negative, cu o evidentă funcție expiatoare, proiectează o lumină nefavorabilă asupra acestor ipoteze. Motivațiile socioculturale care se pot invoca în același scop, deplasează centrul explicativ în altă direcție, și anume aceea care atribuie producerea lor unei religiozități consistente și active. Faptul că și persoanele atee pot traversa asemenea experiențe, detonează supoziția respectivă. în ultimele decenii, o serie de cercetări științifice laborioase a făcut posibilă consolidarea acelei idei revoluționare, avansate încă de Sir John Carew Eccels, în anul 1978
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
abilitatea de a mobiliza suportul social la nevoie, dar și abilitatea de relaxare) O atitudine încrezătoare, optimistă, față de viață (sensul coerentei) Comportamente specifice atașamentului securizant Talente, înclinații, interese, hobby-uri. Factori prezenți în instituția educațională Reguli și structuri clare, transparente, consistente Climat apreciativ (afectuos, promovând respectul față de copil și acceptarea lui) Standarde înalte, dar rezonabile (putând fi realizate de către copil) și încurajarea pozitivă a intențiilor copilului de a depune efort Relații constructive cu colegii și prietenii Promovarea competențelor fundamentale (cele din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mecanismele defensive sunt elemente fundamentale ale sănătății mentale a individului. Nu se poate spune cu precizie dacă sunt înnăscute sau învățate, dar, ținând seama de universalitatea lor, se poate presupune că au o componentă înnăscută, destinată confruntării cu adversitățile. O consistentă contribuție la înțelegerea modalităților de manifestare ale mecanismelor de apărare o face Vaillant (1994). El se ocupă de 18 mecanisme de apărare și prezintă aceste mecanisme la mai multe nivele. Consideră că nivelul IV al mecanismelor apare mai târziu, după
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
expuse masiv stresului. Cu cât vor fi mai bine dezvăluiți factorii protectivi în situațiile recunoscute ca având potențial major de risc sau ca fiind adversități pentru dezvoltarea și buna funcționare a ființei umane, cu atât se vor putea dezvolta practici consistente de asistare a rezilienței indivizilor de diferite vârste. în general, se consideră că un succes, într-un anumit domeniu al vieții, poate conduce, printr un mecanism de compensare, la remedierea sau depășirea slăbiciunii din alte domenii. Factorul ce mediază în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
poate fi caracterizată prin geografia și istoria pe care le deține în acel moment, prin structurile economice (industrie, agricultură, păduri), prin organizații administrative sau umanitare, prin limbă, obiceiuri, clase sociale, etnii. 3. Procesele de comunicare 3.1. Claritate Mesaje clare, consistente, congruente (cuvânt și acțiune) Clarificarea informațiilor ambigue: caută adevărul, vorbește adevărul 3.2. împărtășirea emoțiilor împărtășirea unei varietăți a trăirilor (bucurie, durere, speranțe, teamă) Empatie reciprocă, tolerarea diferențelor Asumarea propriilor trăiri și comportamente (nu dă vina pe alții) Interacțiuni plăcute
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
G. Sion, "Prefață", în D. Bolintineanu, Opere, I, Socec, București, 1872, p. VIII. 133 Odobescu, "V. Cârlova", p. 41. 134 Despre mitul lui Alecsandri și despre rezistența lui până la începutul secolului al XX-lea există articolul mai vechi dar foarte consistent al lui Paul Cornea, " Originea și funcționarea unui mit literar: cazul V. Alecsandri", în Regula jocului. Versantul colectiv al literaturii, pp. 153-173. 135 Mihai Zamfir, " Constituirea mitului eminescian: glose pentru un mit modern", în Din secolul romantic, Cartea Românească, București
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
semn că, probabil, populația augmentată a numeroaselor universități din țară s-a lăsat pătrunsă de conștiința de sine și, însuflețită de exemplul lui Kingsley Amis, Malcolm Bradbury și, mai ales, David Lodge, s-a decis să pună în practică un consistent savoar teoretic, risipit până atunci în puzderia de cursuri și seminarii de literatură. În plus, este și un semn al faptului că spațiul academic românesc s-a fixat în stratificarea lui, resemnându-se într-o tipologie nu întotdeauna dătătoare de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
având de multe ori un grad ridicat de subiectivism) se află în strâns raport cu realitatea vremurilor, cu spiritul epocii, cu intrigile și problemele specifice timpurilor respective; de aceea, informațiile prezentate (coroborate cu alte surse istorice) pot oferi cercetătorului o consistentă bază științifică. Fiind o "invenție" a modernității, presa măsoară nivelul cultural al unei țări, precum și gradul de dezvoltare pe care aceasta l-a atins. Autoritatea papalității aflată la apogeul său s-a datorat existenței unui cler european cunoscător de limbă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
zi a dezbaterilor interne pentru un timp destul de îndelungat. După anul 1990, subiectele de istorie ecleziastică au fost abordate, dar secvențial; cercetătorii care le-au dezbătut nu au reușit să epuizeze această temă13. În ultimii ani au apărut lucrări mai consistente sub raportul documentării și al problemelor abordate, fără a se obține nici de această dată o analiză exhaustivă. Studiile menționate anterior nu fac referire în mod direct la presa romano-catolică din diecezele Iași și București sau din România și doar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
erau: lipsa unor specialiști în domeniul presei care să se ocupe doar de acest lucru, incapacitatea de colaborare eficientă între toate ordinele religioase, etniile și riturile catolice pentru realizarea unor scopuri comune. Mizele presei catolice din România (sprijinită activ și consistent de Vatican), au fost realizarea unității catolicismului din țara noastră și crearea unui cotidian reprezentativ în capitală, care să exprime poziția Bisericii Catolice și care să informeze Statul Papal despre realitățile din societatea românescă (nu doar din punct de vedere
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ori, având un grad ridicat de subiectivism, ea avea un raport strâns cu realitatea acelor vremuri, cu spiritul epocii, cu intrigile și problemele specifice timpurilor respective, iar informațiile oferite (coroborate cu alte surse istorice) pot oferi cercetătorului o bază științifică consistentă. Fiind o "invenție" a modernității, presa măsoară și nivelul cultural al unei țări, precum și gradul de dezvoltare pe care aceasta l-a atins. Presa minorităților naționale catolice (mai ales cea maghiară din Transilvania) a cunoscut o răspândire și o dezvoltare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
bunăvoința și din toate puterile. Revista și-a făcut acum un nume foarte bun și nici nu are nevoie de sprijin financiar, ci stă pe picioarele proprii"369. Revista Catolică ajunsese, așadar, într-o perioadă scurtă de timp, o publicație consistentă și de calitate, lucru ce a dus la recunoașterea ei în societate (fapt ce a asigurat finanțarea din resurse proprii). O contribuție aparte la apariția Revistei Catolice a avut-o Kiril Karalevskij de la Roma (un apropiat al arhiepiscopului Netzhammer). Acesta
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Istoria Bisericii din România, cele mai multe fiind dedicate Istoriei Catolicismului din Moldova: "Martiri dobrogeni"379, "Începutul Episcopatului de Bacău"380, "Episcopia Milcovului"381, "Episcopia catolică a Severinului"382 etc. Articolele au fost redactate într-o manieră științifică, pe baza unei documentații consistente. În cei cinci ani de apariție, publicația a adunat în paginile sale studii științifice importante; a inițiat și o mișcare culturală în cadrul Bisericii Catolice din România, impunând un model care a fost preluat apoi și de reprezentanții Școlii Române de la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apoi iar sistată până în 1924, când s-a publicat din nou 440. Ulterior, au mai existat două perioade de apariție a acestei tipărituri 441. Știrile din dieceza de București ca și cele din întreaga "lume catolică" au ocupat un spațiu consistent în paginile publicației, iar dintre acestea, pe primul loc se aflau anunțurile privitoare la Asociațiile catolice 442. Un astfel de anunț a fost lansat în data de 23 noiembrie 1913 și se referea la constituirea unei "Asociații a Catolicilor din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ales că "cea mai mare parte a enoriașilor era compusă din occidentali"720. Apariția Curierului în orașul Galați unde majoritatea populației catolice era de altă naționalitate (în general cu situații financiare bune) a fost posibilă datorită susținerii revistei cu sume consistente de către locuitori. În "Crezul Curierului" s-a specificat că această publicație nu urmărea să fie un organ politic al țării, dar nici al străinătății. Redactorul a afirmat: "Curierul nu face și nici nu va face politică, căci el nu aparține
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
secretar al episcopului de Iași, Alexandru Theodor Cisar. A fost numit din nou paroh la Horlești de data aceasta, în iunie 1922. În această perioadă a deținut și funcția de capelan la Mănăstirea "Notre Dame de Sion" din Iași, colaborând consistent și la revista Lumina creștinului 748. A fost numit episcop de Iași de către papa Pius XI la 5 iulie 1925, iar la 20 septembrie, același an, a fost consacrat în capela "Notre Dame de Sion" din Iași de episcopul Alexandru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la Fribourg). Între anii 1907 și 1937 a fost profesor de limbă germană la Constanța, ulterior la Școala Superioară de Comerț din Iași. În perioada 1937-1938 a fost redactor la revista Lumina creștinului. Colaborarea la această publicație a fost una consistentă; a realizat articole bine documentate și de un real folos pentru cititori,fie ei preoți sau laici. În anul 1938 s-a retras în parohia Valea Seacă, unde a activat până la sfârșitul lui 1942; în luna ianuarie a anului următor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
deși a beneficiat de numeroase donații. Cea mai mare întrerupere a fost din anul 1927 până în anul 1938 cauzată de problemele financiare, dar și de lipsa de colaboratori 791. Publicațiile din București au avut parte de o susținere financiară mai consistentă, deoarece s-a considerat că apariția unor reviste catolice în capitala țării era un lucru important și necesar pentru comunitatea catolică din România, care trebuia să-și facă auzită vocea cu privire la toate aspectele vieții și la evoluția societății în ansamblul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a celor două rituri, a ordinelor misionare și a catolicilor de diverse etnii existente în România. Deși au existat numeroase inițiative și încercări de reprezentare unitară a catolicilor din țara noastră, acestea nu s-au materializat, ori nu au fost consistente și viabile, deși cei care se ocupau de presă au conștientizat nevoia unității și creării unui ziar puternic reprezentativ la București. Rolul acestuia consta în abordarea unei tematici variate, inclusiv subiecte politice interne și externe lucru ce nu era posibil
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ci din inițiativele personale (care au primit aprobarea și încurajările episcopilor) ale unor preoți și după un model importat din Occident. Însă spre deosebire de țările catolice de aici unde în procesul de dezvoltare a presei religioase (care a avut și o consistentă componentă politică ce a lipsit în România) au fost implicați și intelectuali laici care au susținut politica Bisericii în spațiul românesc, demersul de presă a aparținut aproape în totalitate clerului (nu a existat o inițiativă laică). Existența celor două rituri
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]