7,183 matches
-
mai sunt. Iată partea celor ce ne jupoaie și soarta celor ce ne jefuiesc. $18 1. Vai de tine, țară, în care răsună zăngănit de arme, și care ești dincolo de rîurile Etiopiei! 2. Tu, care trimiți soli pe mare, în corăbii de papură care plutesc pe luciul apelor! Duceți-vă, soli iuți, la neamul acela tare și puternic, la poporul acela înfricoșat de la începutul lui, neam puternic care zdrobește totul, și a cărui țară este tăiată de rîuri. 3. Voi toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
aceea, zice Domnul oștirilor, drugul acela împlîntat într-un loc tare va fi scos, va fi tăiat și va cădea, și povara care era pe el va fi nimicită, căci Domnul a vorbit." $23 1. Proorocie împotriva Tirului. "Bociți-vă, corăbii din Tarsis! Căci Tirul a fost nimicit: nu mai are nici case, nici intrare! Din țara Chitim le-a venit vestea aceasta." 2. Amuțiți de groază, locuitori ai țărmului, pe care o umpleau odată negustorii din Sidon, care străbăteau marea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
acolo nu vei avea odihnă. 13. Iată pe Haldei, care nu erau un popor, locuitorii aceștia ai pustiei cărora Asirianul le-a întemeiat o țară; ei înalță turnuri, surpă casele împărătești ale Tirului, le prefac în dărîmături." 14. "Bociți-vă, corăbii din Tarsis! Căci cetățuia voastră este nimicită." 15. În vremea aceea, Tirul va fi dat uitării șaptezeci de ani, cît ține viața unui împărat, dar după șaptezeci de ani, se va întîmpla Tirului ca și curvei despre care vorbește cîntecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
cărui țăruși nu vor mai fi scoși niciodată, și ale cărui funii nu vor mai fi dezlegate. 21. Da, acolo cu adevărat Domnul este minunat pentru noi: El ne ține loc de rîuri, de pîraie late, unde totuși nu pătrund corăbii cu lopeți, și nu trece nici un vas puternic. 22. Căci Domnul este Judecătorul nostru, Domnul este Legiuitorul nostru, Domnul este Împăratul nostru: El ne mîntuiește! 23. Funiile tale s-au slăbit, așa că nu mai pot strînge piciorul catargului și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și nimeni nu izbăvește din mîna Mea; cînd lucrez Eu, cine se poate împotrivi?" 14. "Așa vorbește Domnul, Răscumpărătorul vostru, Sfîntul lui Israel: Din pricina voastră, trimit pe vrăjmaș împotriva Babilonului, și cobor pe toți fugarii, chiar și pe Haldei, pe corăbiile cu care se făleau. 15. Eu sunt Domnul, Sfîntul vostru, Făcătorul lui Israel, Împăratul vostru." 16. Așa vorbește Domnul, care a croit un drum pe mare, și o cărare pe apele cele puternice, 17. care a scos cară și cai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
pe altarul Meu ca jertfă plăcută Mie, și casa slavei Mele o voi face și mai slăvită. 8. Cine sunt aceia care zboară ca niște nori, ca niște porumbei spre porumbarul lor? 9. Căci pe Mine Mă așteaptă ostroavele, și corăbiile din Tarsis sunt în frunte, ca să aducă înapoi de departe pe copiii tăi, cu argintul și aurul lor, pentru Numele Domnului, Dumnezeului tău, pentru Numele Sfîntului lui Israel, care te proslăvește. 10. Străinii îți vor zidi zidurile, și împărații lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
vis.PRIVATE Doamna Johanson era o femeie ambițioasă și ar fi vrut să-mi arate În cele zece zile tot ce merita văzut În Suedia, tot ce ar fi putut să mă intereseze „ca femeie“. N-a lipsit nici faimoasa corabie Vasa, scoasă din mîl după secole, conservată acum ca o mumie faraonică. Într-o seară, după spectacolul cu Sonata duhurilor de la Teatrul Național, gazda mea m-a condus la bibliotecă. Abia de am reușit să Înfulec un sandviș Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
rase și ale subsuorilor, ca și mirosul de vite, În clipa În care fură așezați toți trei În carul tras de boi, unde erau așternute pielicele de miel. Cu capetele Înălțate pe perne moi, zăceau În car ca-ntr-o corabie, deslușind scîrțîitul molcom al roților amestecat cu cîntări și gemete. Vrînd să-și mijească pleoapele sub care se prefirase lumina, va fi săgetat de o durere precum tăișul lamei de oțel a briciului pe pupilă, după care va privi În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
justificate de o anumită mentali- tate arhaică autohtonă. Astfel, vrând Dumnezeu să „potopească” ome nirea, îl cheamă la el pe „un pui de rumân [sic !], pre numele său Noe” (2, p. 153), și-l învață cum să-și construiască o corabie în care el, toți ai săi și câte o pereche din toate animalele vor fi singurii care vor scăpa de urgia potopului. - Dar eu ce mă fac, Doamne, ca să nu mă ia apa ? - Ia să te sui și tu în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în care el, toți ai săi și câte o pereche din toate animalele vor fi singurii care vor scăpa de urgia potopului. - Dar eu ce mă fac, Doamne, ca să nu mă ia apa ? - Ia să te sui și tu în corabie. - Când ? - Când îi mânca pe masă de fier ! După ce construiește arca, lui Noe i se face foame, dar pentru că începuse să plouă și pe jos era ud, nu știe unde să mănânce. „De aceea înfige o sapă cu coada-n
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se puse să mănânce pe ea. Atunci își aduse aminte că mănâncă pe masă de fier și deci o să fie un potop mare. De grabă își strânse din toate lucrurile de pe pământ și din semințe câte una și intră în corabie” (3, p. 132). Și a fost un potop mare, cum n-o să mai fie „cât o fi lumea și Ardealul”. în căutările mele nu am găsit acest motiv (sau vreunul similar) atestat în legende din afara arealului românesc. Până la proba contrarie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în case zidite, ca într-un mit iranian unde Yima (omul primordial), pentru a supraviețui potopului de zăpadă, își construiește o casă-cetate, numită Vara = „loc înzidit” (12). Mai amintesc doar faptul că, în ambele variante ale legendei babiloniene a potopului, corabia mântuitoare este făcută după dărâmarea casei și, probabil, din materialele ei : „Dărâmă-ți [această] casă, construiește-ți o corabie !” (21, pp. 95 și 166). Arca este mai mult decât o casă. Ea este „casa lui Dumnezeu” (făcută la dorința și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
construiește o casă-cetate, numită Vara = „loc înzidit” (12). Mai amintesc doar faptul că, în ambele variante ale legendei babiloniene a potopului, corabia mântuitoare este făcută după dărâmarea casei și, probabil, din materialele ei : „Dărâmă-ți [această] casă, construiește-ți o corabie !” (21, pp. 95 și 166). Arca este mai mult decât o casă. Ea este „casa lui Dumnezeu” (făcută la dorința și după planurile sale), deci un „templu”. Faptul că în mitul babilonian al potopului este indicat un templu (Apsu, durat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
o prefigurare simbolică a templului creștin (15). Ulterior, ideea va fi vehiculată de diverse interpretări mistico-alegorice medievale (22) și de texte bisericești, inclusiv de un „Molitvelnic, izvodit din slovenie pre limba rumâniască”, tipărit în 1689 : „Doamne dumnezeu, atoatețiitoriule ! tu arătași corabia în chipul besearecii, între [= către] direptul și ugodnicul [= supusul] tău Noe” (16, p. 286). în Biblie, arca lui Noe este desemnată prin cuvântul ebraic tebah = „ladă, cutie”. În limba latină, el a fost tradus prin arca („ladă, sicriu, casetă” etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în Biblie, arca lui Noe este desemnată prin cuvântul ebraic tebah = „ladă, cutie”. În limba latină, el a fost tradus prin arca („ladă, sicriu, casetă” etc.). Cuvântul pare a fi înrudit cu turc. ardja („ladă, cutie”), cu numele grecesc al „corăbiei primordiale” (Argo) din legenda argonauților și cu cuvântul românesc argea - o relicvă lingvistică al cărei polisemantism ne sugerează polisim- bolismul arcei. Argea, printre altele, înseamnă : 1. (Arhitectură navală) părțile laterale ale unei ambarcațiuni. „Plutașii, când fac plute de dulapi, lătunoi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
parte, în majoritatea miturilor diluviene, planurile de construcție ale arcei sunt dictate până la cel mai mic detaliu de zeul cosmocrat : dimensiuni, proporții, materiale, tehnici de execuție etc. Ba chiar, într-o versiune babi- loniană, zeul Ea desenează pe pământ planul corăbiei mântuitoare (21, p. 96), iar într-o variantă românească, Dumnezeu îi indică lui Noe scheletul păsărilor, ca model (3). Arca este un microcosmos care are menirea de a regenera macrocosmosul : pe Oceanul primordial (Haosul acvatic) plutește arca, purtând în pântece
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Prințesa - rămasă grea „dintr-un vântișor” - este lăsată pe Dunăre într- un „boloboc”. În basmul Finul lui Dumnezeu (cules de Dumitru Stăncescu), fata de împărat - fecundată de „o așchie” aruncată de un băiat - este lăsată în voia valurilor, într-o „corabie de sticlă” care se va transforma într-un palat (vezi analogia arcă- palat/templu) (98). Toți acești eroi de mit, legendă sau basm - a căror biografie începe printr-o zămislire miraculoasă sau doar insolită și continuă cu expunerea lor pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să-l tragă de limbă pe acesta. Nevrând să mai scape cineva în urma potopului (regresiunea totală în Haos fiind o dorință firească a unei întrupări a acestuia), Diavolul - după ce află unde și ce face Noe - dezmembrează arca atunci când e gata. „Corabia se desface și lemnele sar în picioare pe la locurile lor, de unde au fost tăiate” (3, p. 128). În timp ce- și deplânge soarta, Noe aude o voce (Dumnezeu sau un înger) care îl învață ce trebuie să facă. Noe se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ce trebuie să facă. Noe se duce la primul copac pe care l-a folosit la construcție (de regulă un paltin), face din el o scândură și două ciocănele și începe a toca la rădăcina lui. „A luat Noe toaca corabiei și a început a toca ; și au început a se aduna lemnele, una câte una, și a se așeza fiecare la locul lor, până ce s-a făcut corabia întreagă, întocmai cum fusese și mai înainte” (3, p. 129). De atunci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ciocănele și începe a toca la rădăcina lui. „A luat Noe toaca corabiei și a început a toca ; și au început a se aduna lemnele, una câte una, și a se așeza fiecare la locul lor, până ce s-a făcut corabia întreagă, întocmai cum fusese și mai înainte” (3, p. 129). De atunci ar fi pe lume toaca, de atunci se face ea din paltin și tot de atunci fuge dracul de ea (vezi apelativul „ucigă-l toaca”) (3, p. 130
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din care ai tăiat cel dintâi lemn, să cazi în genunchi acolo, să te închini și să cetești rugăciuni până la sfârșit. Noe merse la copacul știut și într-atât se rugă încât [...] Dracul se înspăimântă de atâtea rugăciuni, că făcu corabia la loc, întocmai cum fusese la început” (3, p. 126). c) Un alt motiv comun celor două legende este „înfruntarea dintre Dumnezeu și Diavol” (44, p. 38) - în fond, înfruntarea dintre cele două principii, al Cosmosului și al Haosului, pe
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cosmos). Am văzut că, în legendele românești ale potopului, Noe face toaca din primul copac (folosit) sau, mai simplu, lovește cu toporul în primul copac : „Noe, mergând la acel [prim] copac, a bătut cu toporul într-însul și [...] mergând la corabie a văzut-o întreagă” (3, p. 126). Conotațiile magico-simbolice ale primului copac le aflăm din practici arhaice de construcție. În satul Scăieni, din munții Buzăului, una dintre cele mai vechi localități din zonă, primele case au fost durate după un
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
practic toată construcția din lemnul unui singur copac consacrat a dus la o rezolvare simbolică : „lemnul sfânt” (hagia xila - este chiar numele grecesc al toacei) era încorporat în „centrul de greutate” al construcției : vatra satului, talpa casei, altarul bisericii, carena corăbiei etc. „Coloana cerului, fixată în vatra satului - notează Romulus Vulcănescu - hotărnicea în perioada feudală, ca altădată în comuna primitivă, prin așa-zișii «stâlpi sfinți», inima așezării, axele de contact divin-profan dintre lumi” (47, p. 177). Invariabil, în legendele moldovenești, pristolul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
chiar toaca (3). O abordare comparativă a acestor motive mitice universale și practici magico-rituale arhaice ar putea să scoată la lumină pierdute semnificații simbolice. a) Legende grecești. Un gest similar cu cele comentate îl regăsim în legenda edificării unei alte corăbii primordiale. Protectoare a corăbierilor, zeița Atena a împlântat „la jumătatea carenei” navei Argo (117), în „centrul” construcției deci, o bucată din stejarul sacru din dumbrava oracolului lui Zeus de la Dodona (Apollonios din Rhodos, Argonauticele, I ; și Orfeu, Argonauticele ; cf. 105
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
copacului sacru (Odiseea, XXIII, 214-288). în alte episoade ale textului homeric eroul va utiliza două instrumente, confecționate tot din lemn de măslin și tot în vederea răpunerii/organizării Haosului : o armă de răpunere a monstrului și o unealtă de edificare a corăbiei. „O boată verde de măslin” îi va sluji eroului pentru a-l răpune pe monstrul Polifem (Odiseea, IX, 414 și urm.). Și, ceea ce ne interesează în mod deosebit, zeița Calipso îl va înzestra cu o unealtă consacrată, un topor „c-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]