7,252 matches
-
explică atunci autorul acestor ciudate afirmații sutele de mențiuni ale „românilor” (exact în această formă, nu ardeleni, valahi, munteni sau moldoveni, denumiri care au circulat și ele, datorită orizontului local îngust pe care îl presupunea civilizația evului mediu) în scrierile cronicarilor, chiar ale celor din Țara Moldovei, în relatările călătorilor străini trecători pe aceste meleaguri, în însemnările de pe hărți, toate mai vechi cu cel puțin trei secole decât apariția statului România. Și din nou autorul basarabean, într-o rătăcire logică aberantă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de Ștefan al III-lea cel Mare, domnul Moldovei (?!!!! n.n.). Cunoscutul istoric român Petre P. Panaitescu l-a numit pe Vlad Țepeș „tiran, un degenerat mintal”. În cinstea acestui degenerat mintal valah primăria chișnăuană a rebotezat o stradă a orașului. Cronicarul valah Radu Popescu constată că Mihai Viteazul „a supus domnia lui pă turci, pă moldoveni, pă unguri de-i avea ca pe niște măgari pe toți”. În cinstea acestui cuceritor valah sângeros, care a scăldat în sânge pământul Moldovei, primăria
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
sau eludarea unor lucrări științifice serioase (sunt amintiți frecvent savanții sovietici, dar aproape în totalitate ignorați cei români); citarea intensă a unor autori străini ce au elemente de natură a favoriza teoria moldovenismului; preluarea trunchiată a unor fragmente din scrierile cronicarilor și a oamenilor de cultură din Evul Mediu. Una dintre primele lucrări cu vădite accente antiromânești apărută după evenimentele din 1989-1991 este cea a lui Petre P. Moldovan, Moldovenii în istorie, la vremea sa aspru combătută și criticată. Autorul pornește
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
măcar susținerea existenței unui popor). În diferite momente, numele de „moldoveni” a fost folosit de românii de pe ambele maluri ale Prutului. Chiar vechile cronici românești se refereau la moldoveni, dar o făceau într-un sens geografic și nu etnic. Aceiași cronicari, dar și istorici străini, afirmă mereu identitatea locuitorilor din Moldova, Țara Românească și Transilvania și folosesc alternativ, în același text, denumirile de „moldoveni” și „români” și cele de „limba moldovenească” și „limba românească”. Mărturii în această privință apar încă din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
lor de vorbă, cu toate că acest neam este despărțit în două principate, în Moldova și Istria, sau Valahia Transalpină sau Montană”. De unitatea de limbă și de origine a locuitorilor din Țara Românească și din Moldova erau conștienți și cronicarii polonezi. Ioachim Bielski stăruie asupra unității de neam a muntenilor și moldovenilor: „Românii se împart azi în două, au doi voievozi, cel muntenesc și cel moldovenesc, dar înainte a fost unul singur care se numea sau muntenesc sau moldovenesc, căci
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
asupra unității de neam a muntenilor și moldovenilor: „Românii se împart azi în două, au doi voievozi, cel muntenesc și cel moldovenesc, dar înainte a fost unul singur care se numea sau muntenesc sau moldovenesc, căci nu era nici o deosebire”. Cronicarul Jan Długosz afirma în 1476 că moldovenii și valahii „au aceleași limbă și obiceiuri”. În documentele de cancelarie termenul român, cu sens etnic, apare într-un document al lui Ștefan cel Mare, din 1489, când se delimitează moșia ce-i
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
hărțile sale redă tot teritoriul locuit de români. Descendența romană a moldovenilor, unitatea de limbă, origine și cultură a moldovenilor cu românii din întreg spațiul românesc, identitatea dintre „moldovean” și „român”, „limba moldovenească” și „limba română” este susținută și de cronicarii români din secolul al XVI-lea, precum și de urmașii lor. Este cu adevărat de mirare cum apologeții moldovenismului reușesc să pervertească în asemenea măsură textele de mare claritate ale cronicarilor, atunci când vine vorba de limba și apartenența etnică a locuitorilor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
român”, „limba moldovenească” și „limba română” este susținută și de cronicarii români din secolul al XVI-lea, precum și de urmașii lor. Este cu adevărat de mirare cum apologeții moldovenismului reușesc să pervertească în asemenea măsură textele de mare claritate ale cronicarilor, atunci când vine vorba de limba și apartenența etnică a locuitorilor Țării Moldovei, încât să îi facă responsabili de consemnarea existenței națiunii moldovenești încă din secolele XIV-XVI. Astfel, Grigore Ureche observa în Letopisețul Țării Moldovei: „Românii câți se află lăcuitori în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
existenței națiunii moldovenești încă din secolele XIV-XVI. Astfel, Grigore Ureche observa în Letopisețul Țării Moldovei: „Românii câți se află lăcuitori în Țara Ungurească și Ardeal și la Maramoroșu, de la un loc sântu cu moldovenii și toți de la Râm să trag”. Cronicarul constată că în Transilvania locuiesc „și români peste tot locul, de multu-i țara lățită de români decât de unguri”. Referindu-se la originea denumirii de Valahia, cronicarul face o nouă remarcă despre unitatea de origine a moldovenilor cu muntenii: „Letopisețele
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Maramoroșu, de la un loc sântu cu moldovenii și toți de la Râm să trag”. Cronicarul constată că în Transilvania locuiesc „și români peste tot locul, de multu-i țara lățită de români decât de unguri”. Referindu-se la originea denumirii de Valahia, cronicarul face o nouă remarcă despre unitatea de origine a moldovenilor cu muntenii: „Letopisețele latinești” scriu despre Moldova și Muntenia că „au fost un loc și o țară”, la care cronicarul afirmă că Muntenia „mai întâi” s-a descălecat, „măcară că
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
decât de unguri”. Referindu-se la originea denumirii de Valahia, cronicarul face o nouă remarcă despre unitatea de origine a moldovenilor cu muntenii: „Letopisețele latinești” scriu despre Moldova și Muntenia că „au fost un loc și o țară”, la care cronicarul afirmă că Muntenia „mai întâi” s-a descălecat, „măcară că s-au tras de la un izvod, muntenii întâi, moldovenii mai pre urmă” Miron Costin realizează, la câteva decenii după Grigore Ureche, prima sinteză a conștiinței autohtone a romanității și unității
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
tot critică. Atât și nimic mai mult. Această mentalitate strict actualistă a fost (să zicem că a fost) întreținută și chiar intens cultivată de scriitorii care au deținut importante poziții culturale și editoriale sub vechiul regim. Ce trebuia să scrie cronicarul literar? Despre ei. în primul rând despre ei. Sintezele erau, de facto, respinse, depreciate, deoarece ele introduc în mod inevitabil o altă ierarhie, care mai totdeauna nu-i avantajează. Aceleași cercuri au împiedicat, și din aceleași motive, mult timp, reeditarea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
totul ocazional cursuri universitare de teoria literaturii, catedrele de teoria literaturii au lipsit, pentru ca în ultimele decenii aceste 244 Adrian Marino discipline să fie complet absente, paralizate sau socializate, unde să se formeze viitorii cercetători în acest domeniu? Iar cum cronicarii literari cu studii universitare n-au primit în nici un fel o astfel de informație și formație, nu poate fi de mirare foarte slabul ecou, în publicistică, al lucrărilor de teorie literară, îndeosebi românească. De fapt, primul estetician literar român notabil
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și... cinism obligat. Epoca a fost plină de contradicții de acest gen și nu numai în perioada proletcultistă. Analizăm doar un simplu comportament și un context cultural și nu facem polemică ieftină și în definitiv facilă. Iată, de pildă, cazul cronicarului literar, care are o opinie personală și perfect legitimă (negativă), într-o săptămână și apoi este efectiv obligat să se dezmintă și să scrie săptămâna viitoare, în sens exact contrar, despre același autor. Și nu o dată. Dar marele vinovat este
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
enorm de noile media. Pluralismul opiniilor devine o realitate obiectivă, o necesitate și un stil publicistic inevitabil. Autoritatea unică a dispărut. Și este bine că a dispărut. Și, apoi, despre ce autoritate critică mai poate fi vorba în cazul unui cronicar literar, urmărit, să presupunem, cu generozitate, de o mie-două de cititori fideli, când o discuție la TV, despre aceeași carte recenzată anterior este urmărită de cel puțin două-trei milioane de spectatori? Iar caracterizarea televizată este mai totdeauna diferită sau diametral
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
spectatori? Iar caracterizarea televizată este mai totdeauna diferită sau diametral opusă? Azi, reputațiile nu se mai fac numai în redacții (unde succesul de stimă încă n-a dispărut), ci la radio și mai ales la TV. în orice caz, mitul cronicarului ce pretinde a fi singurul abilitat să enunțe judecăți absolute și definitive, să fixeze singur valoarea literară, a apus definitiv. Noile condiții ale vieții și publicității literare reclamă un alt gen de cronică: informativă și, în sens bun, publicitară. Din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai adevărat. Dar o anume infatuare și morgă publicistică, atunci când pretinde că doar ea, mai ales, în ipoteza comentatorului politic, ar deține singură adevărul, se cere corectată și adusă, pe cât posibil, pe o linie mediană, acceptabilă, de echilibru. De cazul cronicarului literar (pe care nu-l mai citește, azi, de fapt mai nimeni), adept al mitului, cu totul perimat, că doar el singur stabilește valoarea unei opere literare, am mai amintit. O astfel de mentalitate a fost propagată, în perioada dictatorială
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ultima mea carte. Restul ar avea extrem de mică importanță. Un izvor mai îndepărtat și mult mai stimabil a fost și mentalitatea strict actualistă a lui E. Lovinescu. Acesta (cum s-a și observat de altfel) are de la început mentalitatea unui cronicar și a creat cronicari (G. Călinescu). Specie utilă, repetăm, în limitele sale specifice, dar, în nici un caz, supremul ideal critic. Necesitățile economice moderne (repetăm) transformă tot mai mult cronica în informație și publicitate, la cel mai înalt nivel posibil. Altfel
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ar avea extrem de mică importanță. Un izvor mai îndepărtat și mult mai stimabil a fost și mentalitatea strict actualistă a lui E. Lovinescu. Acesta (cum s-a și observat de altfel) are de la început mentalitatea unui cronicar și a creat cronicari (G. Călinescu). Specie utilă, repetăm, în limitele sale specifice, dar, în nici un caz, supremul ideal critic. Necesitățile economice moderne (repetăm) transformă tot mai mult cronica în informație și publicitate, la cel mai înalt nivel posibil. Altfel spus, să dea cititorilor
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
XVI-lea, modelul turc impune structuri în care conceptualizarea se realizează prin unități complexe. Termeni (astăzi arhaici) de origine latină apar în număr mai redus: a noțiunea de "a conduce" - fundamentală după 1900 în domeniul managementului - era redată în operele cronicarilor moldoveni, prin forme precum: "a ținrea" (cf. lat. tenēo, -ere), "a despunre" (cf. lat. punire), "dux" (cf. lat. dux), concurate de turcisme, elemente neogrecești, bulgare, polone: "a chivernisi" (cf. ngr. kivérnisa) cu varianta "a schivernisi", precum și "a isprăvnici" (cf. bg
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
purtătoriul", "socotitoriul" (de sursă populară), iar pentru "adjunct", "locțiitor" se utilizau: "naméstnic" (cf. sl. naměstnikŭ), "caimacam" (cf. tc. kazmakam). Necesitatea acceptării neologismelor, revendicată de evoluția culturii și a științei a fost formulată de Simion Ștefan, mitropolit de Bălgrad. Pe lângă neologisme, cronicarii moldoveni și munteni (Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin) introduc în Cronicile lor numeroși termeni, fără a realiza delimitările/ teoretizările necesare. Tot în acestă perioadă sunt alcătuite glosarele bilingve slavo-române. Perioada premodernă (1640-1780) care "încheie perioada veche a Românei literare
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
doar câteva exemple. Denominarea unor noțiuni și fenomene privind taxele se realiza prin unități terminologice de tipul: "mucarerul mare" și "hiuc-firmamul" sau "mucarerul mic" (idem). Așa cum s-a mai menționat, unul dintre cele mai active fenomene lingvistice întâlnite în glosarele cronicarilor ca și în scrierile lui D. Cantemir este coexistența împrumuturilor de termeni de diferite origini. În Transilvania, relațiile economice cu Ungaria au contribuit la fenomenul împrumutului termenilor de origine maghiară: vamă (cf. ung. vám); vameș (cf. ung. vámos) etc. Comerțul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a o aplica limbilor populare. Oarecum blocate pînă atunci de dominația limbii latine, acestea vor cunoaște curînd o dezvoltare rapidă. O limbă specific italiană se născuse deja cu florentinul Dante (1265-1321), autorul Divinei comedii, epopee a Occidentului creștin. De asemenea, cronicarii Froissart și Jean le Bel în Franța, sau povestitorul Chaucer în Anglia, apar ca rezultate "naționale" ale acestui prim umanism. Astfel, pe ruinele unei lumi medievale pe cale de descompunere, Europa secolelor XIV și XV pune bazele unui nou univers. Criza
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Istoria Europei,I (ed. a 2-a) 28. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei,.II (ed. a 2-a) În pregătire: Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice Format 1/16(54x84) Bun de tipar: 1998; Apărut: 1998 INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 C.P. 161 • cod 700198 Tel. Difuzare: 032/233731 • Fax: 032/230197 euroedit@hotmail.com • http://www.euroinst.ro * Camera în care papa semna bulele pontificale. (n.trad.) Regiune din vechea Franță, în departamentul Vaucluse, care a aparținut
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
f?cute ?i pentru noi (despre sociologia rom�neasc? de la �nceputurile ei ?i p�n? �n 1990 autorii nu scriu dec�ț c�teva propozi?îi). ?i la noi, traiectoria de la social la sociologia rom�neasc? a fost marcat de �cronicari�, �c?rturari�, scriitori, istorici, filosofi, juri?ți ?.a., ca ?i de proverbe, �zic?tori� sau de �con?tiin?a practic?� a oamenilor despre via?a lor sociouman? cotidian?. Am putea face un inventar al ideilor, al teoriilor, orient?rilor ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]