6,333 matches
-
care materia ei îl presupune, dar care nu e el însuși material. Opera pare făcută din orez, din zahăr, din sare; le putem cântări, fără însă să știm totul despre ea. Rămâne mereu o cămară goală, în care e mai cuminte să nu intrăm. Să fie scientiștii atât de înțelepți încât să refuze să creadă chiar și în existența ei, ca să se apere de riscuri? Să se mărginească la a cântări orezul, zahărul și sarea? În ce mă privește, trebuie să
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ascuțită, trimetea până În depărtare tânguiase și prelungi glasuri de orgă... Din toate părțile tăcere solemnă, de pretutindeni liniște sfântă. E așa de ușor să fii fericit!.... cu condiția numai, ca să nu schimbi Înțeleapta ta nebunie pe nebuna Înțelepciune a celor cuminți! Seara, În lumina unui fascinant apus de soare ecuatorial, așteptăm venirea nopții, pentru a ne delecta cu un spectacol de sunet și lumini Cântecele Mării interpretat de cele 19 fântâni muzicale, ale căror jeturi de apă pot atinge 20 m
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
lăcrimând și visând să-și dea nemurirea pentru o clipă de tandrețe umană. Singura lui consolare este aceea că doar zeii Își mai pot cățăra sufletele pe el, căci oamenii nu au ce căuta aici! Cu toate acestea, enigmatic și cuminte, Yeti, „Omul Zăpezilor” se Încăpăținează să rămână ascuns ca demon În misterul munților de credințe populare ale oamenilor locului, așteptând să se descotorosească de aura de legendă doar atunci când el va simți că omenirea e În impas. Așadar, cartea de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
A. Demidoff apărut la Paris, cu titlul „Voyage dans la Russie meridionale et Crimee par la Horgrie”. Dominanta literaturii este romantică, pentru că scriitorii și-au luat dreptul de a exprima o sensibilitate nouă printr-o formă artistică inedită.Un romantism cuminte, social și umanitar, cu o statornică tendință, prin apolonizarea dionisiacului, de supunere a patosului violent la exigențele măsurii, cu preocupare pentru limpezirea imaginii și controlului expresiei.Literatura își transformă, așadar, odată cu dezvoltarea socială, în același ritm,aproape, conținutul, formele de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
meu) naș (tânăr) n-aș (dori) al (său) a-l (întreba) ați (întâlnit) a-ți (cere) căi (ferate) că-i (bine) cam (atât) c-am (plâns) car (cu fân) / car (lemne) c-ar (merge) caș(dulce) c-aș (avea) cea (cuminte) / cea Roibule! ce-a (făcut) cei (patru) ce-i (pasă ?) cel (mic) ce-l (doare ?) cor (de copii ) c-or (veni) (să) dea (mâna) de-a (noastră) om (laș) l-aș (ruga) mai (repede) / (luna) mai m-ai (strigat ?) mia
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
NAE: Electrică ploieșteancă! Ei, și? MIȚA: Nu m-a primit... NAE: Pentru ce? MIȚA: Zice că n-am Încă vârsta... (Didina coboară) NAE: Vezi! Apoi nu e mai bun Crăcănel, că nu mai Întreabă de vârstă? ’Aide, ’aide! Fiți fete cuminte, că pe urmă mă supăr pe amândouă...”. Mai interesat dintre toți de conservarea situației e, cu siguranță, Nae. Preferă rolul de Don Juan celui de Încornorat. Zoe e o variantă evoluată a Miței; la fel de voluntară ca Mița, fixată social și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
De ce oare? De ce, de nece - nu trebuie să ne batem mereu capul să filozofăm, să tot căutăm cauză la orșice...” (Repausul dominical); „«Nu trebuie, domnul meu, să aibă omul judecăți extreme, fiindcă lumea trăiește din pornire, nu prin judecată. Omul cuminte, mai cu seamă având norocul să fie sus-pus, este totdeauna Îngăduitor cu lumea lui; de aceea avem și vorba veche foarte Înțeleaptă: lumea n-o putem Îndrepta cu umărul... ».” (Greu, de azi pe mâine... sau Unchiul și nepotul). Se Înțelege
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
rând, româna verifică în mod direct generalizarea din (24), admițând în mod liber atât propoziții VSO (25), cât și propoziții VOS18 (26): (25) a. Așteaptă Ion trenul. (VSO) b. Le-a văzut Ion pe fete. (26) a. Primesc daruri copiii cuminți. (VOS) b. Va rezolva problema Ion. În al doilea rând, structurile sintactice din (22) și (23) fac predicții cu totul diferite privitoare la relațiile sintactice în care se poate angaja obiectul deplasat la stânga subiectului: în structura din (22) obiectul c-
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
religioase. Editate în marea lor majoritate extrem de precar (fotocopiate xerox și legate artizanal) de către persoane particulare sau de mănăstiri, sunt greu de găsit în altă parte, din cauza distribuției lor inexistente. Foi volante, broșuri efemere, cărți de rugăciuni, toate stau așezate cuminți în așteptarea cumpărătorilor. Peisajul publicistic este însă dominat de volumele dedicate Părintelui Arsenie Boca și de cele ale actorului, conferențiarului, predicatorului ad-hoc Dan Puric. În multe cazuri, am putut observa cum cele două cărți ale sale, „Cine suntem ?” și „Omul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de departe, efectul vizual este copleșitor. În timpul ulti melor stații, chiar înainte de sosirea la raclă, starea de nervozitate și nerăbdarea este maximă. Grupurile devin din ce în ce mai compacte, înghesuiala este mare. „Oameni buni, de ce împingeți așa, că doar ați fost atât de cuminți până acum”, spune un jandarm care încearcă să pară calm. O doamnă care distribuie colivă în pahare de plastic spune că are „prieteni preoți care sunt chiar acum de serviciu la raclă. Nici ei nu mai rezistă, săracii, sunt epuizați
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
toată lumea, dar cum au ieșit de aici, cum se fac iarăși de râs”. Întâlnesc în discursul său același amestec de autoritate și urme dintr-o teologie populară a pelerinajului mediatizată de Biserică în spațiul public. Vorbește apoi despre „virtutea așteptării, cuminte și în liniște”, despre rândul care construiește pelerinul, de-a lungul timpului petrecut cu ceilalți, în mulțime. La final, mă întreabă de ce nu am rămas în Jandarmerie (am apucat să-i spun că mi-am îndeplinit serviciul militar obligatoriu în cadrul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pentru Realitatea TV sau ProTV, alta pentru un ziar din Vaslui. Într-un fel se gândește jurnalul de la ora 17.00, mai mult fapt divers, altceva este prime-time-ul de la ora 19.00. Noi aici în provincie suntem mai liniștiți, mai cuminți, suntem oarecum și obligați să o facem”. Mai apuc să întreb „de către cine sunteți obligați”, dar este deja prea târziu pentru a mai primi un răspuns, reporterul a dispărut în mulțimea din jur. Vânzătorul de scaune pliante. Este vorba de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de un interviu realizat anul trecut cu un tânăr student teolog din Iași, care-mi mărturisea, timid, cu ochii-n jos, ca la spovedanie, că unii dintre colegii săi aleg să stea la rând pentru că acolo pot întâlni „fete bune, cuminți, creștine”. Ceea ce, la urma urmei, nu este complet lipsit de adevăr. Lângă clopotnița construită de Constantin Brâncoveanu staționează mai multe grupuri de pelerini. Sunt calmi, liniștiți, mănâncă - cu alte cuvinte, se vede că „au trecut pe la moaște”, fiind în stare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lumina galben-intensă a iluminatului stradal, confirmă faptul că „tinerii din găștile de cartier venite acum la pelerinaj sunt cam aceiași care merg și pe stadion. Pe unii chiar cred că-i recunosc, după figură. Numai că acum sunt muuult mai cuminți decât de obicei, pentru că simt și ei că aicea este așa, cum să zic, un fel de spirit care... care-i sperie ! Nu știți dumneavoastră ce fac ăștia pe stadion și cum se comportă acolo, le dai gaz lacrimogen cu
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu bani și influență în mediul bisericesc, vorbește cu un alt preot, foarte tânăr, la început de carieră. Protejatul său, fără nicio îndoială. Tânărul este grăsuț, roșu la față, poartă o barbă blondă și rară, însoțit fiind de o soție „cuminte”, îmbrăcată regulamentar, fustă lungă, batic de culoare închisă și un copilaș de patru-cinci ani sugrumat într-un costum miniatural, făcut la comandă. „Hai să-ți fac un bine, finule, acum cât pot”, spune purtătorul de brâu roșu. Finul mimează smerenia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și negri sunt luminați discret de flacăra lumânărilor. Doi fotoreporteri, doi vulpoi de presă, au simțit și ei „prada” ; îi văd cum schimbă rapid obiectivele de pe aparatele foto, încep să tragă cadru după cadru cu copila ce continua să aranjeze cuminte și nepăsătoare nisipul, lumânările, să strângă resturile de ceară moartă. La sfârșitul click-urilor și zoom-urilor repetate, cei doi bărbați își arată unul altuia fotografiile furate de la distanță. Par a fi satisfăcuți, ba mai mult, unul scoate telefonul mobil și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
membru activ și marcant al ASCOR Iași, este însoțit la sărbătoarea hramului de soție și de cei trei copii ai lor, cu vârste cuprinse între doi și șase ani. Cel mai mic este urcat pe umeri, ceilalți doi se țin cuminți, la propriu, de fustele mamei, fostă membră ASCOR și ea, îmbrăcată decent, sobru. Remarc rapid faptul că anul acesta a fost prezentă mai puțină lume la Iași decât în 2009 și 2010, chiar dacă mass-media și cei intervievați au tendința de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din toată țara, din cauza asta se văd mai puțin. Dar aici, la Suceava, ei vin în număr mare, și sunt singurii”. Oricum, eu nu-mi pot șterge de pe retină imaginea unei Românii sărace, paupere, prost îmbrăcate și fără speranță, încolonată cuminte la rând, aici la Suceava, în data de 23 iunie 2012, la ora 06.30 dimineața. Cu toate că rândul și evenimentul sunt extrem de liniștite, de ordonate, jandarmii sunt prezenți peste tot. Mai mult, este singurul pele rinaj la care am participat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
găsit repede o denumire noii alcătuiri urbanistice, La Cavouri”, spunea râzând subțire doamna învățătoare. Discuție cu un agent al poliției locale, bărbat apropiat de pensie, care-i mustră părintește pe rromii cu baloane ce-l ascultau ca pe Dumnezeu, dând cuminți din cap că nu mai fac. Întreb de când datează „Sărbătorile Sucevei”, agentul răspunde prompt : „De sute de ani ! Ei, nu cele legate de Sfântul Ioan, spun eu, ci astea noi, cu Alex Velea și concertele pentru tineret”. Omul se scarpină
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
bucuria familiei și a noastră, a celorlalți, care știm cât prețuiți. 186 În cursul zilei de azi am făcut o vizită familiei Cojocaru; am găsit acasă pe D na Aurora 249 și pe soțul D-sale. Studiau ca doi elevi cuminți, pentru examenul ce se apropie. Săptămâna viitoare vor fi la Iași. Mi-au arătat lucrările scrise (o monografie și un studiu de psihologie a copilului), pe care le-am admirat pentru ținuta lor științifică. De la fiica Dv. am aflat că
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cu fiecare cuvânt că nu știe să piardă. Chiar de la naștere soarta i-a fost favorabilă: o familie plasată lângă puterea de atunci (esența puterii e aceeași, indiferent de regimul politic), acces la bunuri inaccesibile și la școli, altfel copil cuminte, harnic la învățătură, fără veleități de vedetă, tip Serghei, Nicușor, Mădălin și alții, dar distanțat și de cei cu cheia de gât, crescând distant, încrezut, vanitos, ironic, cinic, ilustrând perfect zicala „bogatul nu crede la cel sărac”. Păcat de calitățile
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
urma după aceea, iar gogorița cu băgatul P.D.L ă iștilor în opoziție era destinată celor care aveau o undă de îndoială în legătură cu viabilitatea programului de 15% și 25%, așa că i-a băgat puțin în sperieți, drept care s-au aliniat cuminți în spatele șefului. 15 iunie 2010 Trei ghionți de la răsărit Motto: lat. „Ad augusta per angusta” „La rezultate strălucite se ajunge pe căi înguste” Parcă e un făcut! În timp ce la București fierbeau asumările de răspunderi, moțiunile de cenzură, protestele de stradă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în altă parte. Când e vorba de pomeni, lumea se bucură, dă năvală, simte că este parte a UE la drepturi, că la îndatoriri și obligații (ce-s alea?) n-am văzut pe nimeni stând la coadă. În paralel, opoziția, cuminte, fără declarații belicoase și fără mișcări sociale, dă semne că nu știe ce să facă: să-i lase la guvernare până vor fi nevoiți să se lase singuri (dacă-i așa, slabă speranță), sau să se pună în mișcare, să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
vot la prezidențialele din 2009. Mă îndoiesc că acum FMI și Banca Mondială, care au pus bine hamul pe România lui Băsescu și Boc, vor lăsa prada din mână, fiindcă nu găsești la tot pasul chilipirul de a fi ascultat cuminte, cu căciula în mână și cu spinarea încovoiată. Ați văzut? Dacă s-a dat ordin să se voteze legea pensiilor, s-a votat și gata, nu contează că nu se potrivește cu situația României, că e o făcătură de imitație
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lui ce te învăluia ca o lumină sfântă, gestul lui de dăruire a cărțuliilor devenea sacru: „Gustă și vezi ce bun este Dumnezeu”. Era de un calm, de o liniște sufletească și un fel de a se mișca așa de cuminte, încât ți se părea că te afli în fața unui Sfânt uitat de Dumnezeu pe pământ pentru a te binecuvânta în numele Său. De câte ori îl vedeam, plângeam, fără să știu de ce. De sfiiciune, de bucurie, de dragostea cu care mă învăluia în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]