6,479 matches
-
apoi. Localitatea din care fugiseră era Cahul. Verii noștri au ajuns în Kazahstan, nu mai știu românește. După ’90, am luat legătura cu ei, am schimbat câteva scrisori, dar scrisorile sunt în limba rusă, pentru că ei și-au pierdut cu desăvârșire limba. Asta este : oamenii au fost proiectați în afara spațiului european pentru totdeauna. V.A. : Târziu aveați să aflați istoria acestei familii ? A.M.P. : Nu, nu, am aflat destul de devreme multe lucruri. Bunica mea era foarte pasionată de istoria basarabeană și
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
numele lui te întâmpină de cum intri în clădirea unde funcțio‑ nează azi Curtea de Apel București. Meritul lui ? Sub el a fost obținută clădirea unde fusese, cred, sediul Securității externe a lui Ceaușescu. A.M.P. : Îmi amintesc că era cu desăvârșire neputincios, pentru că i-am făcut o vizită ca să îi atragem atenția asupra unor dosare care erau gata și blocate de ani de zile - de exemplu, dosarul lui Vadim Tudor. El ne-a spus net că, deși la dosarele alea era
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
vede în procentele lui electorale. Rolul lui a fost de demolator, de exemplu, de a face din Doina Cornea un personaj odios ș.a.m.d. Acolo i-au adus ei, extremiștii, mari servicii lui Iliescu. Revenind, Iliescu a ratat cu desăvârșire momentul acesta cu Republica Moldova. Dar, având în vedere ce se pregă‑ tea în Transnistria și în GĂgăuzia, aș zice că s-a compor‑ tat astfel tocmai pentru că știa natura acaparatoare a Rusiei ; a fost foarte temător să nu strice ceva
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
parte, domnul Coposu mi s-a plâns. Și atunci eu am înțeles că, în ciuda faptului că el era o persoană de o asemenea integritate și probitate, partidul nu va evolua sub el, pen‑ tru că, practic, el a refuzat cu desăvârșire să discute pe fond, să-mi spună de ce mă înșel, că ce susțin sunt pros‑ tii ; acesta ar fi fost un fel de a discuta. Singurul lui interes era ca eu, în calitate de redactor-șef al revistei Expres, care era influentă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
aici și nu înțelegea ce e admi‑ nistrația și statul. (Asta e problema generală a comuniș‑ tilor, că nu înțeleg cum e cu statul. Ghiță Ionescu, pro fesorul meu, obișnuia să facă glume pe seama lui Lenin pentru că acesta ocultase cu desăvârșire faptul că statul trebuie să fie extraordinar de puternic ca să reali‑ zeze toate politicile închipuite de el, iar Lenin nu spune două vorbe despre stat.) La nivel local, toate comisiile de restituire, în loc să fie arbitri imparțiali, au devenit actori : toți
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
mai scump. V.A. : Și, în general, lucrul Ăsta îl poți face cu statul. A.M.P. : Evident. Îl poți face dacă manipulezi prin influ‑ ență, dacă ai putere asupra altora. Deci puterea care se amestecă pe piață o viciază cu desăvârșire. Noi nu ne-am dat seama de asta : capitalismul nu începe de a doua zi numai pentru că ai anulat comunismul. Nu începe fărĂ să ai egalitatea oamenilor în fața legii, fărĂ să ai instanțe judecătorești care să trateze pe toată lumea egal
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
TĂrâță, acești domni celebri, pe care Roman nu a fost în stare sau nu a vrut să-i împingă în afara sistemului... V.A. : N-a vrut, că avea relații pe sub masă cu ei... A.M.P. : Partidul Democrat a blocat cu desăvârșire reforma. Conflictul dintre BĂsescu și Ciorbea, care putea fi mediat într-o formă sau alta, n-a vrut să-l medieze. PD-ul a vrut să arunce guvernul în aer și asta ne-a adus costuri. PNȚCD era slab, dar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
însă ele nu se mai vindeau în tiraje mari. Hai să zicem că ne-a strâns de gât FSN-ul sau nu știu cine cu tirajele, cu distribuția, dar asta era adevărat pentru acum 20 de ani. Acum internetul a distrus cu desăvârșire presa scrisă, televiziunile sunt exagerat de multe, piața de reclamă din România este mică. Deci, pe scurt : la numărul de cititori sau de advertiser-i, de publi‑ citari, care sunt în România, nu se creează ceea ce eco‑ nomiștii numesc „economie de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Această scriere care a apărut la 18 ianuarie 1837 la Berlin în limba germană, în traducerea în limba română, a fost cea dintâi care a dat străinătății niște lămuriri interesante asupra limbii române și literaturii noastre - până atunci aproape cu desăvârșire necunoscute încă celorlalte popoare.” ” O conferință despre cauza română se publică în nr.6, anul XI din „Bulletin mensual de la Sociète d'etudes philosophiques et sociales” - în rezumat o conferință ce a ținut-o dl. G. Ocășianu la 8 mai
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
legii și al stabilității temeliilor sale constituționale; suntem un popor needucat în disciplina muncii și cu ierarhia valorilor morale; suntem o națiune anemiată în energii și paralizată în avânturile noastre sufletești; suntem o colectivitate haotizată și văduvită de conștiința unei desăvârșiri morale, suntem un organism bolnav și pe cale de descompunere”... ...” După 13 ani de la „unire”, întemeiată exclusiv pe expresia voinței și drepturilor noastre autodeterminatoare, suntem siliți să constatăm că pentru noi, cei din Bucovina, atmosfera a ajuns înăbușitoare, chiar mai mult
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu lămuriri asupra originii răzeșilor și îndemnuri de a se emancipa de influența ruteană, pentru că: „satele din nordul Bucovinei, dincolo de Prut, sufăr cel mai rău de influența ruteană. Pentru înlesnire luptei revistei acolo, unde limba română e uitată aproape cu desăvârșire, vom publica cărticica de față și în traducere ruteană. Deși sunt sate răzășești cu populație curat românească ca Ropcea, Igești, Broscăuții-vechi, Budeniț, altele mixte Mihalcea, Tureni, Gogolin și Călineștii lui Cuparencu, broșura a folosit și celor aproape total înstrăinați - de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
-i lași să moară Căci moartea e menirea lor.” Din numărul doi, iunie-iulie 1992, editat în colaborare cu Editura „Licurici” din Suceava, am reținut tableta „Românul se trezește”, de Dimitrie Covalciuc, din care cităm: „Sentimentul fricii l-a părăsit cu desăvârșire și în sufletul lui s-a sădit demnitatea... S-ar putea, cu adevărat, ca descălecătorul întregirii să fie și el, românul din nordul peste care mai bântuie crivățul înstrăinării. Căci în el s-a descolăcit voința, s-a descătușat memoria
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Vasile Vitencu - își dă seama câtă pagubă națională au pricinuit românismului de la Nord-Estul Țării cei 25 de ani de târguială politică internă”. „După Unire, ar fi fost logic și necesar ca - G.M. și R. - să reapară pentru a contribui la desăvârșirea unirii fiilor înstrăinați ai țării cu frații dezrobitori. Dar chestia națională a răzeșilor nu mai avea în cale organizarea ucrainenilor bătăioși favorizată de o autoritate de stat și școala românească introdusă peste tot urma să arate chiar celor conștient înstrăinați
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
editorul lucrării, publicată postum, a lui Cristoph Steding, membru al aceluiași institut: Das Reich und die Krankheit der europäischen Völker, lucrare a cărei popularitate capătă în acei ani funcția unui manifest propagandistic. „Iar dacă vom reuși să combinăm profunzimea și desăvârșirea metodei germane de studiu cu puterea sclipitoare a voinței politice, atunci profeția lui Cristoph Steding, care spunea că noua știință a politicii apărută în cadrul Reichului german îi va impune acestuia rolul conducător în întreg spațiul intelectual al Europei, se va
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
așteptat, exprimă poziția oamenilor muncii, lupta lor împotriva burgheziei, pentru punerea bazelor unui stat nou, socialist, pentru apărarea păcii în întreaga lume. Condamnă presa de dreapta și ideile vehiculate de ea, presă care, se știe, după 1947 va dispărea cu desăvîrșire. Și ni se prezintă un exemplu elocvent: "Astfel, curînd după apariția fabulelor lui M. Breslașu, în presa de dreapta a fost publicată o cronică (autor: Șerban Cioculescu) în care se afirma verde că poetul, preocupîndu-se de probleme politico-sociale, își trădează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
alături de cele ale condeierilor. Pentru că poporul există și pentru că arta nu are altă rațiune decît de a fi adusă la cunoștința acestuia, aspectul activ al conexiunii inverse este subliniat cu obstinație: opera nu este niciodată decît un proiect întrerupt, la desăvîrșirea căruia trebuie și este îndreptățit să participe, creativ, celălalt pol al situației semiotice, adică poporul. Astfel, munca literară, ca orice altă muncă, nu se poate sustrage controlului obștesc" (E.I.). Aici decelează autorul volumului Evadați din Zoorlanda un alt postulat, al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Iuda. Celui care ne-a creat după chipul și asemănarea Sa îi plătim cu aceeași monedă, închipuindu-ni-L după chipul și asemănarea noastră: atît de răi și neiertători încît nu ne vine a crede că Dumnezeu poate ierta cu desăvîrșire orice. Nu! Nu putem gîndi o putere, oricît de atotputernică în domeniul fizic (minunile materiale cele mai fantastice le admitem), în stare să facă lucrul acesta de neconceput: să ierte. Pe de altă parte, întocmai ca domnul Perrichon (poartă pică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
2006 a Președintelui României, este introducerea unei legislații care să permită tribunalelor să judece și să condamne crimele comunismului și să acorde compensații victimelor acestora. Numărul condamnărilor celor vinovați de crimele comunismului este sublim vorba lui Caragiale, dar lipsește cu desăvîrșire. L-a supărat cineva pe un Nicolski, pe un Drăghici sau pe un temnicer ca Ciolpan?! După cum merg toate, se vor stinge unul după altul liniștiți, în paturile lor, în timp ce zecile de mii de victime, multe de cîteva decenii sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
memorabil. În spatele fiecărui ropot de aplauze de câteva minute se ascundea o muncă imensă, pe care publicul nici n-ar fi putut s-o bănu- iască, fiecare gest și fiecare notă falsată care păreau atât de normale erau duse la desăvârșire în fața oglinzilor și în miile de ore de repetiții și studiu continuu : Nu poți realiza lucruri de excepție dacă nu ajungi la acea simplitate fascinantă în măsură să emoționeze. Să emoționezi prin sinceritate și firesc. Să pășești în scenă ca
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
tare de ea, până la obsesie și înapoi. Pentru acestea a plecat Cristi în toamna lui 1937 în Orașul Luminilor. Pentru un artist, contactul cu marile centre ale lumii, acelea care dau tonul în materie de artă, este foarte important în desăvârșirea carierei lui. Modelul meu a fost cântecul francez, pe care am vrut să-l cunosc de la sursă. Pentru aceasta am plecat la Paris într-o scurtă călătorie, aș spune de studii. Deși avea aproape zece ani de carieră, zece ani
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
teren liber de manifestare, dată fiind sărăcia izvoarelor privitoare la spațiul nord-dunărean de-a lungul mileniului care separă retragerea stăpânirii romane la anul 271 de Întemeierea statelor românești În secolul al XIV-lea. Este așa-numitul „mileniu Întunecat“. Lipsesc cu desăvârșire izvoarele scrise interne. Dar nici izvoarele externe nu spun mai nimic, sau nimic sigur, despre români (până la Gesta Hungarorum, cronica notarului anonim — Anonymus — al regelui Ungariei Béla III, scrisă spre sfârșitul secolului al XII-lea, care menționează Într-adevăr prezența
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și crearea României Mari Așa cum se Întâmplă Îndeobște cu evenimentele istorice, participarea României la Primul Război Mondial a căpătat În memoria românilor contururi mult mai simple decât a avut În realitate. Ar fi existat o opțiune cvasiunanimă a românilor pentru desăvârșirea unității naționale prin dezrobirea Transilvaniei. În fapt, lucrurile au fost ceva mai complicate. Până la 1914, unirea Transilvaniei nu intra În categoria proiectelor realiste. Românii revendicau egalitatea În drepturi cu maghiarii (cu puțin timp Înainte de izbucnirea războiului, au avut loc chiar
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
viața ei s-au spus multe, greu de adeverit sau de dezmințit. Nu și-a ascuns niciodată atracția față de anumite persoane. O asemenea franchețe era rară, iar, pe la 1900, morala victoriană (simbolizată de propria bunică a Mariei!) o excludea cu desăvârșire, cu atât mai mult Într-o familie regală. Se crede că cel puțin unul dintre copiii Mariei, principesa Ileana, nu ar fi fost rodul căsătoriei cu Ferdinand, ci al legăturii cu prințul Barbu Știrbei (indiscutabil, un prieten și un sfătuitor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
mai mult un imens șantier. Se construiește și se reconstruiește enorm la Berlin. Nemții vor să-și transforme capitala recuperată într-o mare metropolă și vor reuși, evident. După îndelungi rătăciri, această națiune își îndreaptă tonusul vital spre interior, spre desăvârșirea propriei existențe și a propriului habitat... Vom petrece în Berlin ultimele zile ale periplului nostru literar - între 14 și 17 iulie -, și vom putea vedea destule lucruri interesante. Până atunci, ne pregătim să intrăm în Polonia, după lungi ore de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
avea nevoie de cadre tinere și competente care să „amortizeze” integrarea. Cele două ore, cât ține drumul nostru spre Zelazowa Wola, se scurg într-un schimb de informații și de experiențe de viață diferite, pe care îl facem ignorând cu desăvârșire peisajul industrial de dincolo de geam. Diana are toată simpatia pentru Moldova (o atitudine circumstanțială, firește, pentru a-mi face plăcere) și ar vrea să cunoască mai bine literatura română (aici nu exclud din partea ei o fărâmă de interes autentic). Îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]