5,759 matches
-
1) Certificatele de calificare profesională sau de absolvire cu recunoaștere națională se eliberează însoțite de o anexă denumită "Supliment descriptiv al certificatului", în care se precizează competențele profesionale dobândite. ... (2) Modelele certificatelor de calificare și de absolvire, precum și al suplimentului descriptiv al certificatului sunt prevăzute în anexele nr. 4, 5 și 6 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 ... privind formarea profesională a adulților, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 522/2003 , cu modificările și completările ulterioare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153414_a_154743]
-
din ORDINUL nr. 3.327 din 23 februarie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 444 din 25 mai 2005. Articolul 4 (1) Certificatele de calificare profesională sau de absolvire cu recunoaștere națională se eliberează însoțite de o anexă denumită "Supliment descriptiv al certificatului", în care se precizează competențele profesionale dobândite. ... (2) Modelele certificatelor de calificare și de absolvire, precum și al suplimentului descriptiv al certificatului sunt prevăzute în anexele nr. 4, 5 și 6 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153420_a_154749]
-
1) Certificatele de calificare profesională sau de absolvire cu recunoaștere națională se eliberează însoțite de o anexă denumită "Supliment descriptiv al certificatului", în care se precizează competențele profesionale dobândite. ... (2) Modelele certificatelor de calificare și de absolvire, precum și al suplimentului descriptiv al certificatului sunt prevăzute în anexele nr. 4, 5 și 6 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 129/2000 ... privind formarea profesională a adulților, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 522/2003 , cu modificările și completările ulterioare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153420_a_154749]
-
și ale celor "marginale" sau hibride. În vara aceluiași an, Asociația pentru literatură generală și comparată din România a organizat la Alba-Iulia un colocviu în jurul noțiunii de "istorie literară", pornind, cu siguranță, și de la valul istoriilor locale ale literaturii − prescriptive, descriptive, contestate sau aclamate, parcelare sau generale, oricum ar fi ele − din ultimii ani. O încercare de a realiza un bilanț local, după 20 de ani? O reevaluare a "ramei" în care pânza care se țese nu pare a fi cea
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și consacrat, prin "teorie" și prin aplicații, mai cu seamă de către Husserl și Heidegger. Motivul cel mai puternic pentru această non-identitate este faptul că cele două reducții ce urmează a fi operate dar numai după o pregătire a condițiilor lor "descriptive" de posibilitate nu reduc, propriu-zis, ceva la altceva, acest altceva fiind "subiectivitatea transcendentală" sau un "element a priori" al acesteia, cogito-ul unei cogitații, "noema și noesa" unui act intențional etc. Reducțiile readuc faptele gândirii, rostirii și făptuirii, "formate" judicativ, la
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vizat, fără rezerve, tocmai faptul de a fi al "obiectului" și, desigur, al "subiectului", acesta din urmă constituindu-l pe cel dintâi. Din astfel de tematizări decurg anumite preocupări metodologice strâns legate de convențiile ontologiei, cum sunt psihologia descriptiv-fenomenologică, fenomenologia descriptivă, fenomenologia constitutivă, ontologia critică (de sorginte neokantiană), ontologia fundamentală, hermeneutica etc. Din perspectivă filosofică, relația dintre subiect și obiect este tematizată: a) fie direct, ceea ce înseamnă că ea primește de la bun început o "interpretare", adică o contextualizare (epistemică, practică etc.
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
continuă a necunoașterii sale". E drept, ceea ce spun acum despre aceste două concepte se află în limitele constrângătoare ale gândirii autorizate, formale, autonome. Aceste două "reguli de definire" ale gândirii vor funcționa, totuși, de aici încolo, cel puțin în pregătirea "descriptivă" a operării primei reducții, cea judicativă a dictaturii judicativului, precum și în operarea ca atare a acesteia. Îndreptățirea lor va fi căpătată ca pentru tot ce servește drept element prim al unei rostiri, potrivit regulilor judicative prin ceea ce decurge în mod
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
el este refăcută și multiplicată structura logică (judicativă) originară S P. Gândirea nu este o funcție pură sau o formă aparentă, ci ea este o funcție ce se exersează exclusiv intențional, cum pe bună dreptate se socotește și se probează, "descriptiv", în mediile fenomenologice, și este o formă pentru ceva, acest ceva devenind obiectul său: cum ar fi, în vorbele fenomenologilor, cogitatum-ul pentru cogito. Altfel spus, ea are întotdeauna un obiect (pe care ea însăși, în calitatea sa de conștiință constitutivă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul doar prin raportare la timp; așa stând lucrurile, judecata, reprezentând veritabilul act constitutiv, și timpul, corelatul său "obiectual", vor putea fi recunoscute în orice fapt de gândire, rostire, făptuire. Desigur, trebuie înființate două orizonturi principale de lucru: cel propriu-zis descriptiv, în care capătă rost de simplă prezență într-o structură fiecare element al dictaturii judicativului, orizont deschis deja, și orizontul în care se produce "reducția" fiecărui element judicativ la timp, orizont ce stă să se deschidă, și în interiorul căruia dictatura
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vor muta într-un alt "atelier" decât cel al judecății, fără ca aceasta din urmă să-și piardă orice sens. Trebuie admis că experimentele filosofice din ultimele decenii, propuse și de pe pozițiile "tehnice" ale filosofiei analitice și de pe cele "istorice" sau "descriptive" ale filosofiei continentale, au condus către stabilizarea unei atitudini de forțare a granițelor dictaturii judicativului, prin dezvăluirea unor aporii consubstanțiale unor modele de filosofare mai vechi sau mai noi, prin retematizarea unor probleme care deseori, în istoria filosofiei, au fost
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
asigură, formal, judecata. În această direcție, a răspunsului la întrebarea tocmai formulată, există o lungă tradiție filosofică modernă, în genere, de gândire, care începe cu empiriștii englezi, în special Locke și Hume, și care prinde o semnificație fenomenologică în "psihologia descriptivă" a lui Franz Brentano și în psihologia fenomenologică a lui Husserl și Merleau-Ponty. Neurmând îndeaproape, în acest discurs, linia modelului empirist sau logica "tare" a tehnicii fenomenologice, trebuie regândită această problemă în funcție de rezultatele reducției judicative a dictaturii judicativului formulate în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o astfel de declarație, cerințele de mai sus referitoare la formularele complementare se aplică în mod similar și acestor liste. Se completează, prin înscrierea în cifre a numărului total al paginilor din care sunt formate listele de încărcătură sau listele descriptive de natură comercială a mărfurilor, autorizate de autoritățile competente, atunci când este permisă utilizarea acestora, în locul formularelor complementare, de către autoritatea vamală. CASETA 4 - "ARTICOLE" Se înscrie numărul total de poziții tarifare din Nomenclatura Combinată completate pe declarația primară și pe declarațiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184153_a_185482]
-
se depune pentru un singur bun, situație în care în caseta 5 se înscrie cifra 1. CASETA 4: Lista de încărcare Se completează, după caz, numărul total în cifre al paginilor din care sunt formate listele de încărcătură sau listele descriptive de natură comercială a mărfurilor, autorizate de autoritățile competente, atunci când este permisă utilizarea acestora, în locul formularelor complementare, de către autoritatea vamală. CASETA 5: Articole Se precizează în cifre numărul total de articole declarate de către persoana interesată în subsetul de formulare primare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184153_a_185482]
-
de exemplu, amidon pregelatinizat); ... e) trebuie menționate numele și funcția excipienților utilizați pentru ajustarea pH-ului, de exemplu acid clorhidric pentru ajustarea pH-ului; ... f) toate componentele excipienților sau ale amestecurilor de excipienți trebuie declarate, enumerate sub un termen general descriptiv, de exemplu cerneală de inscripționare conținând x, y, z, termenul general descriptiv putând fi menționat pe etichetă, furnizându-se mai multe informații în prospect; orice component cu acțiune sau efect recunoscut trebuie menționat pe etichetă și în prospect. Capitolul IV
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181580_a_182909]
-
pentru ajustarea pH-ului, de exemplu acid clorhidric pentru ajustarea pH-ului; ... f) toate componentele excipienților sau ale amestecurilor de excipienți trebuie declarate, enumerate sub un termen general descriptiv, de exemplu cerneală de inscripționare conținând x, y, z, termenul general descriptiv putând fi menționat pe etichetă, furnizându-se mai multe informații în prospect; orice component cu acțiune sau efect recunoscut trebuie menționat pe etichetă și în prospect. Capitolul IV Excipienții menționați pe ambalaj Articolul 9 În conformitate cu prevederile art. 763 lit. d
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181580_a_182909]
-
lista I. 3. Furnizați o listă a siturilor de eliminare și descărcare care figurează în prezent în inventarul autorizațiilor prevăzut în art. 15. Indicați și locația geografică și data autorizării pentru fiecare sit. Se poate oferi în schimb un rezumat descriptiv. 4. (a) Există ape subterane în care sunt autorizate evacuări? (b) Dacă da, furnizați o listă a autorizațiilor acordate. Dacă este posibil, precizați locația geografică și data de autorizare. 5. (a) Sunt aplicate dispozițiile privind autorizarea evacuărilor în ape subterane
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179348_a_180677]
-
autorizate pentru evacuarea directă de substanțe din lista ÎI (altele decât cele de la 2 (a)) și care figurează în prezent în inventarul autorizațiilor. Indicați și locația geografică și data autorizării pentru fiecare sit. Se poate oferi în schimb un rezumat descriptiv. 4. Pentru prima perioadă de raportare furnizați următoarele informații: (a) câte cereri s-au înregistrat pe parcursul perioadei de raportare pentru realimentări artificiale? (b) furnizați o listă a autorizațiilor acordate, locațiile geografice și data acestora, si precizați sursă apei folosite pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/179348_a_180677]
-
micile întâmplări cotidiene, de unde o versificare a imediatului, cu aglutinări de imagini și enunțuri oarecum narative. Actul poetic ar consta la el doar în a găsi un nume pentru ce vede, o comparație, o metaforă, o formulare mai deosebită. Preponderent descriptive, stihurile demonstrează unele virtuți plastice, uneori finețe cromatică, iar o serie de exprimări alegorizante au o prospețime senzorială care surprinde. Este, poate, și atitudinea unui meseriaș, hotărât să facă lucruri utile și frumoase („daruri pentru cocioabe”), dar și doritor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
dintre structurile pasive și cele nominalizate din limbile acuzative și sintaxa limbilor ergative − urmăresc să demonstreze că, în pofida diferențelor tipologice semnificative dintre limbile de tip acuzativ și cele de tip ergativ, între aceste sisteme lingvistice există asemănări importante, iar instrumentele descriptive folosite pentru limbile acuzative pot fi aplicate, cu rezervă însă și având în vedere specificul fiecărei limbi, la descrierea limbilor ergative. În al treilea capitol, cel mai amplu, Semantica și sintaxa verbelor ergative/ inacuzative din limba română, m-am oprit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de clasificare sintactice și semantice. Precizări metodologice. Din punctul de vedere al conținutului, am conceput această lucrare ca pe un traseu gradual în studiul ergativității/inacuzativității. Prima parte a lucrării, bazată pe informațiile oferite de studiile de tipologie, de gramaticile descriptive ale anumitor limbi, de câteva cărți și articole monografice despre ergativitate, nu este originală prin conținut. Necunoscând direct vreo limbă ergativă, am preluat informația din bibliografie, pe care am organizat-o astfel încât să răspund la cât mai multe întrebări despre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că teoria Cazului și a acordului reduc distincția tradițională între ergativitatea sintactică și cea morfologică la o diferență structurală: opacitatea vs transparența unei proiecții VP guvernate de C (aplicație pe limbile eschimosă, opacă, și warlpiri, transparentă). Din punct de vedere descriptiv, o limbă care are caz ergativ sau acord morfologic de tip ergativ este sintactic ergativă dacă prezintă și alte fenomene orientate spre nominativ, fenomene care disting relația nominativă (specifică pentru subiectul intranzitivelor și pentru obiectul tranzitivelor) de cea ergativă (care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diferite din limbile nominative și din cele ergative apar ca urmare a opțiunii pentru poziția de verificare a Cazului în propozițiile intranzitive: ● AgrS − activ, AgrO − inert: Nom.−Ac.; ● AgrO − activ, AgrS − inert: Erg.−Abs. Numele nominativ și ergativ reprezintă nivelul descriptiv corespunzător Cazului structural verificat în Spec,AgrS; numele acuzativ și absolutiv corespund cazului structural verificat în poziția Spec,AgrO (Laka 2006: 375). Laka (2006: 376) susține că gramaticile nominative și ergative reprezintă variații parametrice minimale ale mecanismului general de atribuire
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că, la începutul cercetărilor din acest domeniu, rezultatele aplicării modelului lingvistic de tip acuzativ, mai familiar cercetătorilor, la descrierea limbilor ergative nu au dat rezultate foarte bune, o bună bucată de vreme a existat tendința de a crea un aparat descriptiv și terminologic specific pentru limbile ergative (în care intră, de exemplu, denumirile cazurilor, ergativ și absolutiv, ale termenilor nucleari ai propoziției, pivot, ale mecanismelor sintactice, antipasiv, aplicativ etc.). S-a observat însă că toate aceste concepte au o relație strânsă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
veșteji', open 'a se deschide') și de tip "achievements" (fall 'a cădea', drown 'a se îneca', blush 'a roși', arrive 'a sosi', break 'a se rupe'). Reinhart (1996: 10) comentează și o altă abordare în termeni aspectuali, influențată de filologia descriptivă și studiul discursului − Smith (1970)84, Tenny (1992, 1994), Verkuyl (1972). Noțiunile utilizate (punct final, delimitare, măsura evenimentului) nu sunt definibile și denotă proprietăți ale situațiilor din lume, și nu ale predicatelor, propozițiilor, intervalelor. Reinhart (1996: 13) formulează observația că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pronominale sunt în distribuție complementară. Cazul ergativ are aceeași flexiune cu a locativului. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de mod și de semantica nominalelor: ergativul este opțional dacă modul este interactiv (imperativ, hortativ sau intențional), dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio manifestare a existenței unui pivot sintactic care să direcționeze operațiile de coordonare și de subordonare sau antipasivul. Construcțiile focalizate, cele relative și cele interogative sunt nominalizări. În multe privințe, tiparul sintactic este cel acuzativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]