5,717 matches
-
rugămintea lui Milco, Încuvințează zidirea bisericii, și primește a fi ctitor, dînd dispoziții administrației locale județului pentru ajutoarele necesare. Ceva mai mult, sentimentele lui Milco de adîncă supușenie, precum și importanța propunerilor sînt răsplătite de către domn, cu un act de danie domnească, ,,boierind” pe fiul său, tot Milco, cu o parte din moșia Lupoaia. Această moșie era Între coama dealului de apus și matca satelor Lupoița și Lupoaia, de la ,,Groapa lupilor” și pînă În rîul Motru și cu niște crivini În
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
parte din moșia Lupoaia. Această moșie era Între coama dealului de apus și matca satelor Lupoița și Lupoaia, de la ,,Groapa lupilor” și pînă În rîul Motru și cu niște crivini În Zegujani.Tot cu această ocazie, printr- un hrisov domnesc ,,pentru dreptate și credincioasă slujbă la vreme de rezbel” a boierit Constantin Vodă Brîncoveanu pe Jarco Căpitanul, moșul lui İoniță Răduțoiu din Steic. Ceea ce știm din tradiție și din pisania bisericii de la Baia de Aramă, că Milco Băiașul era nepot de frate
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai multe ediții. În anexa gramaticii, B. adaugă o Culegere de anecdote, fabule și „istoricele”, traduceri de proverbe, idiotisme și texte literare românești. Pentru necesitățile învățământului teologic, a redactat alte trei manuale, tipărite la Viena, în 1865. La deschiderea mormintelor domnești de la Putna, în 1856, el glorifică într-o scurtă descriere, în limba germană, viața lui Ștefan cel Mare. Ierarh cu merite culturale și înzestrare poetică, B. și-a ales, ca poet, pseudonimul Teoctist Șoimul. Repere bibliografice: Ion Nistor, Istoria Bisericii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
folosi de legile române. Un hrisov din anul 1545, al curții principelui din Cracovia dă voie românilor să se gospodărească după legile lor vechi. Iar aceste așezări ale românilor erau destul de numeroase și înfloritoare în acele timpuri pentru că în documentele domnești se prevede pentru români un bir mai mare decît pentru ceilalți locuitori dovedind că aveau o stare materială mai bună. Un hrisov din anul 1552 spune: ,,Așișderea și românii ce sînt locuitori pe locuri pustii sau pe la săliști vor plăti
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
BOGDAN-PITEȘTI, Alexandru (13.VII.1871, Pitești - 10.III.1922, București), publicist. Lăsa să se creadă că s-ar trage din neamul domnesc al Bogdăneștilor. Însă tatăl, Constantin Bogdan, era, se pare, un refugiat aromân din Ianina, ajuns, la Pitești, primar și deputat. Dintr-o familie boierească provenea, totuși, mama, Domnica, născută Balotă. Este dat la școală în Pitești, dar nu termină aici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
Ștefan cel Mare”, de M. Costăchescu, vol. I, Iași, 1931, p. 121. 2) Prin zona Drânceni (10 Km de localitatea noastră) au trecut de-a lungul vremii personalități precum: ⇒ PETRU RAREȘ, În 1535 a stat mai mult timp la Curtea Domnească de la Huși, localitate foarte veche a Moldovei; ⇒ IOAN VODĂ CEL VITEAZ - Înaintea confruntărilor cu turcii din primăvara și vara anului 1574, strângându-și oști din jurul târgului Drânceni; ⇒ PETRU ȘCHIOPU - a trecut de multe ori prin târgul Drânceni, inclusiv cu oastea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
VODĂ CEL VITEAZ - Înaintea confruntărilor cu turcii din primăvara și vara anului 1574, strângându-și oști din jurul târgului Drânceni; ⇒ PETRU ȘCHIOPU - a trecut de multe ori prin târgul Drânceni, inclusiv cu oastea, iar din Huși a eliberat mai multe acte domnești; ⇒ DIMITRIE CANTEMIR - În drum spre Stănilești, 1711, a trecut pe aici, iar după pierderea luptei s-a retras spre Rusia, trecând și pe la Movila Răbâia; (Sursa: C. Chiriță, op. Cit., p. 88) ⇒ ALEXANDRU LĂPUȘNEANU, după ce a fost Învins la Verbia de către
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Loriţa Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93537]
-
totale, de la întemeiere până la epoca recentă, cu abordări diacronice axate pe aspecte sociale, culturale, economice sau politice 6. În spațiul bucovinean, cercetarea orașului Cernăuți eclipsează studierea celuilalt centru urban - Suceava. Desigur, apar studii care pun în valoare istoria fostei cetăți domnești, dar, o lucrare de sinteză care să acopere istoria Sucevei de la întemeiere și până în contemporaneitate nu a ieșit încă de sub lumina tiparului. Până la această dată, de o monografie mai complexă beneficiază orașul Botoșani 7, în care autorul - deși face adesea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Fostă reședință a Moldovei lui Ștefan cel Mare, Suceava se dezvoltă ca centru urban în patru etape: la sfârșit de secol XIV, localitatea se formează la intersecția unor căi de tranzit, cu centru de greutate în jurul bisericii Mirăuți din preajma curții domnești. În secolul XV Suceava devine curtea domnească a lui Alexandru cel Bun, apoi a lui Ștefan cel Mare, iar un secol mai târziu traversează cea mai prosperă perioadă din epoca medievală, desfășurând activități de comerț de tranzit. Începând cu a
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Mare, Suceava se dezvoltă ca centru urban în patru etape: la sfârșit de secol XIV, localitatea se formează la intersecția unor căi de tranzit, cu centru de greutate în jurul bisericii Mirăuți din preajma curții domnești. În secolul XV Suceava devine curtea domnească a lui Alexandru cel Bun, apoi a lui Ștefan cel Mare, iar un secol mai târziu traversează cea mai prosperă perioadă din epoca medievală, desfășurând activități de comerț de tranzit. Începând cu a doua jumătate a secolului XVII se instalează
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Venitul obținut în urma acestor conferințe a fost donat ridicării unui bust pentru folcloristul bucovinean Simion Florea Marian 45. În 1925, Liga Culturală și Ateneul român organizează, sub patronajul lui Nicolae Iorga, o seară costumată cu tematică istorică, intitulată "La curtea domnească din Suceava"46. Remarcăm apoi implicarea publicului feminin într-o conferință organizată în 1926 sub egida Ligii Culturale de către Eliza Grigoriu pe tema Incapacității juridice a femeii măritate în România 47. Biblioteca centrală asigura lecturile necesare publicului cititor, dar și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
seriile de conferințe ale Ateneului și ale Ligii, Suceava și-a revendicat definitiv cinstea de a fi a doua metropolă a culturii românești" din zonă50. Rădăuți. Oraș reședință a județului cu același nume, Rădăuți reprezintă o zonă renumită a ctitoriilor domnești, atestat ca așezare rurală în 1413. Abia din secolul XVIII apar semne timide de dezvoltare economică, localitatea dobândind statut de așezare urbană un secol mai târziu, după construirea căii ferate 51. În 1930, Rădăuți avea o populație de peste 16.000
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
2, pp. 137-145; Stela Giosan, "Documente privind începutul sistematizării orașului Botoșani", AANB, 2008, nr. 3, pp. 128-133; Gabriela Alina Bejenariu, Funcțiile municipiului Botoșani, Iași, s.n., 2008, 106 p. și Populația muncipiului Botoșani, Iași, s.n., 2008, 66 p., Daniel Botezatu, "Ocolul Domnesc al Botoșanilor", AMS, 2008-2009, nr. 7-8, pp. 26-45; Vasile Sfargiu, Câmpulung Moldovenesc: vornici și primari de-a lungul timpului, Editura Axa, Botoșani, 2008; Vasile Adăscăliței, "Evoluția demografică a orașului Dorohoi (1864-1916)", AMS, 2008-2009, nr. 7-8, pp. 202-226; Idem, "Dorohoiul și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
C., de origine grecească, s-a numit Ecaterina (n. Karaboas sau Karabas) și era fiica unui negustor brașovean. Băiatul învață azbuchea cu părintele Marinache, la biserica Sf. Gheorghe din Ploiești. Între anii 1860 și 1864, urmează clasele primare la Școala domnească din același oraș, păstrând o frumoasă amintire institutorului Basil Drăgoșescu. În intervalul 1864-1867 termină, în particular, prima clasă de gimnaziu, iar următoarele trei, la gimnaziul ploieștean „Sfinții Petru și Pavel”. Ar fi făcut și clasa a cincea de liceu, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
cuvinte. Cercetarea istorică acceptă ideea că în 1564 Lăpușneanu a dărâmat din ordinul turcilor „cetatea de scaun Suceava și și-a mutat reședința la Iași”, dar că din vremea acestui domnitor s-a introdus „sistemul de conducere cu două reședințe domnești, dintre care una cu rolul de principală reședință domnească” și că doar după 1606 capitala Moldovei se mută definitiv la Iași. Mai prezentăm în finalul acestui capitol și ilustrăm cu imagini, dintre realizările notabile ale domeniului, care au ca obiect
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Kogălniceanu, prim-ministrul Moldovei. Începutul festivităților inaugurale, marcat prin 21 de salve de tun, a pus în mișcare un impresionant alai ce s-a deplasat de la casa spătarului Petrache Cazimir, veche zidire a Iașului, care a servit, trecător, ca reședință domnească, iar din 1835 drept local pentru Academia Mihăileană, la fostul palat al vel-vistiernicului Alecu Balș, devenit din anul 1860 local propriu al Universității. Acesta dispunea, pe lângă 26 de camere, de o aulă, în care s-a desfășurat ceremonia propriu-zisă. Filaret
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ca frații Greceanu, Radu Popescu, Constantin Cantacuzino realizează În același timp o amplă și sistematică operă de reactualizare a tradiției bizantine În formele și substanța sa. Filonul bizantin și ortodox al artei românești se Întărește: În cercurile grecofile de la curtea domneasca a avut loc o adevărată Renastere bizantină, pictura murală și iconografică și-au recâștigat caracterul academic paleolog. Stucaturile, sculptura În lemn și piatră, broderiile de tadiție bizantină, țesăturile orientale sau italienești sunt de o somptuozitate ieșită din comun, unde coexistă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
coloane de piatră sunt decorate cu motive de Renaștere târzie. Ordonarea clară a elementelor acestui ansamblu arhitectural construit după o axă orientată est-vest, structura simetrică a aripii vestice, fațadele clădirilor unde predomină suprafețele plane, foișoarele (cu secțiune pătrată) de pe reședința domnească și de pe aripa nordică, prezența arcadelor cu arc În plin cintru, aceleași parcă, la etaj ca și la parter - toate acestea crează o atmosferă primitoare de armonie și frumusețe. Acest ansamblu arhitectural nu are nimic comun cu spiritul baroc al
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
În soare Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia, una dintre cele mai frumoase si mai bine păstrate reședințe ale lui Constantin Brancoveanu. Despre Mogoșoaia s-a vorbit mult, s-au scris sute de pagini. Iată ce spunea arhitectul G.M. Cantacuzino despre reședința domnească de langă București: „Așezat pe acest șes valah care a fost de atatea ori pustiit de războaie, În vecinatatea acestei capitale care s-a dezvoltat organic, Mogoșoaia și-a trăit istoria nu fără drame, nu fără Întreruperi, dar totuși pe
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Petronela Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92318]
-
superioară a fost publicată de I.C. Chițimia și Dan Simonescu în volumul al doilea din Cărțile populare în literatura românească (1963), cu titlul Împărățâia poamelor și tuturor legumilor. Rangurile și fastul personajelor din original sunt adaptate la realitatea unei Curți domnești autohtone, reunită într-un divan bizar. Hazul vine din înșiruirile de demnități atribuite, pompos, unor fructe sau legume. Caracterizările „personajelor” în manieră populară, cu epitete naive dar plastice, vioiciunea narațiunii i-au asigurat o largă răspândire orală și prin copii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287630_a_288959]
-
Răzlețe, parvin din epocă și informațiile ce îngăduie reconstituirea primei perioade a formării sale spirituale, ca și, mai târziu, a condițiilor ce vor fi favorizat desăvârșirea culturii sale umaniste. Opinia potrivit căreia D. ar fi învățat la Iași, la Școala Domnească de la Trei Ierarhi, ar fi susținută și de mărturia documentară ce confirmă prelungirea șederii sale în orașul de reședință ca ierodiacon la Mitropolie. Aici se va fi simțit întâi atras și înrâurit de personalitatea mitropolitului Varlaam, ale cărui inițiative culturale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
de arhitectură feudală, majoritatea grupate în centrul istoric iar altele străjuind intrările în oraș de pe înălțimile ce domină valea Bahluiului dinspre sud. Dintre monumentele istorice ale orașului amintim pe cele situate în cel mai vechi nucleu urban al așezării - curtea domnească, menționată pentru prima dată în 1434. Din secolul al XVI lea se păstrează la Iași și monumente istorice aproape nemodificate așa cum este biserica mânăstirii Galata, ctitorie din 1582-1584 a lui Petru Șchiopu. Epoca de cea mai mare înflorire a arhitecturii
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
albile sale plete preste ele răschirate. În a sa vânoasă mână greu buzdugan răsucea, A lui coapsă era-ncinsă cu pală urieșească; Iar pe cap el purta coiful, preste care strălucea Doi lei țiind cap de zimbru supt o coroană domnească. Iașul e stăpânit de un geniu imens, poetul are vedenia unor gloate fantomatice și teribile. Urmând pe Asachi, Stamati cultivă miturile naționale, însă cu mijloace superioare, cu un mare simț al fabulosului, cu umor satanic și desen teratologic. Lui Dragoș
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un peisagist de dimensiuni mari și un bun scenarist arheologic, cu grija coloarei locale. În Doamna Chiajna, și lexicul, până aci moderat, e mai cromatic. Chiajna e "muiere capeșă și dăunoasă", oamenii sunt "zăbavnici" și plini de "zăcășie". Descrierea palatului domnesc e mai mult decât un tablou pentru plăcerea ochilor, e un studiu de arhitectură istorică, o întîie încercare de a determina stilul românesc. Palatul reprezintă personajul principal al nuvelei, ca Notre-Dame în romanul lui V. Hugo. Nuvela propriu-zisă nu există
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cea deasă dă o ceară cu mireasmă inefabilă și grea. În această țară minunată nu se fac mari sforțări intelectuale. Copiii învață de ce fuge iepurele la deal și de ce duce câinele ciolanul în gură. Oamenii sunt ceremonioși, fetele rușinoase, coconii domnești hieratici în straie de brocart "mititele ca și trupușoarele lor". În ultima vreme M. Sadoveanu a început a compune niște romane de un epic superficial, a căror valoare stă în încercarea de reconstrucție a unei Dacii absolute, a unei societăți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]