5,495 matches
-
cel puțin meritul de a obliga statele europene, toate la fel de suspicioase, să stea la masa tratativelor pentru a-și coordona răspunsurile - ceea ce a adus și alte puneri de acord. The Times nu se Înșela foarte mult când afirma, Într-un editorial din 3 ianuarie 1949, că „dacă e să comparăm eforturile de cooperare făcute anul trecut cu naționalismul economic intens din anii interbelici, se poate spune că Planul Marshall a deschis o eră nouă, plină de speranță, În istoria europeană”. Adevăratele
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vituperările triviale ale procurorului VÎșinski În procesele de la Moscova: „trădători scârboși”, „câini”, „lupi”, „javrele lui Hitler” și altele de aceeași factură, consemnate și de presa cehă. În a patra zi a procesului, cotidianul comunist praghez Rudé Právo comenta Într-un editorial: „Te cutremuri de scârbă la vederea acestor făpturi reci și fără inimă. Vipera de Slánský”, continua ziarul, se baza pe „aceste elemente străine, canalii cu un trecut suspect”. Un ceh, explica autorul, nu ar fi putut comite asemenea crime: „Numai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să vândă În Franța 240 de milioane de sticle, au apărut proteste sonore, Încurajate (Însă nu orchestrate) de comuniști, care s-au mulțumit să avertizeze că rețeaua de distribuție Coca-Cola va funcționa și ca rețea de spionaj pentru americani. În editorialul din 29 martie 1950, Le Monde decreta: „Coca-Cola este Danzigul culturii europene”. Scandalul stârnit de „coca-colonizare” avea și aspecte amuzante (se zvonea că firma voia să monteze o siglă de neon În vârful turnului Eiffel...), dar sentimentele subiacente erau cât
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
prusac. La Nürnberg, pe procurorul francez François de Menthon l-a deranjat conceptul de crime Împotriva umanității (preferând formula crime Împotriva păcii) și pe parcursul procesului nu s-a referit deloc la deportarea sau uciderea evreilor 1. Trei ani mai târziu, editorialul din Le Monde din 11 ianuarie 1948, intitulat „Supraviețuitorii din lagărele morții”, a reușit să relateze despre „280.000 de deportați, 25.000 de supraviețuitori”, fără să menționeze o singură dată cuvântul evreu. Conform legislației promulgate În 1948, termenul déportés
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
după instaurarea comunismului 9. Odată ce au Început să apară astfel de dovezi, reputația imaculată a țării s-a făcut țăndări și, cu toate compensațiile, plățile și „fondurile destinate victimelor” (acceptate În silă), ea nu se va reface foarte curând. Aparent, editorialul ziarului Die Zeit din 13 octombrie 1996, care nota că „umbra lungă a Holocaustului” a ajuns din urmă Elveția, Într-un târziu, duhnea a Schadenfreude. Însă acesta este doar purul adevăr. Imaginea poleită a Olandei cea din perioada războiului - unde
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Evenimentul zilei” (1991-1992), redactor și redactor-șef adjunct la cotidianul „Tribuna Ardealului” (1993-1994). Ulterior intră în Catedra de sociologie a Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității „Babeș-Bolyai”, avansând până la gradul de profesor. Debutează la „Tribuna” în 1971, iar editorial cu lucrarea Onisifor Ghibu, educator și memorialist, apărută în 1983. Mai colaborează la „Steaua”, „Familia”, „Telegraful român”, „Cercetări de lingvistică”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” (e secretar de redacție din 2000), „Cercetări sociale”, „Sociologie românească”, „Caiete silvane” (Zalău), „România literară”, „Făclia” (Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
și mai diversă. Apar mici portrete ale unor scriitori apropiați de tradițiile populare (Ion Creangă, O. Goga, Al. Vlahuță), articole despre anumite obiceiuri și datini (la rubrica „Din viața satelor”) și articole cu subiect religios (la rubrica „Cuvinte creștinești”), iar editorialele, foarte combative, dezbat stăruitor problemele satului românesc. Mai colaborează G. Nicolescu, N. Dimitriu Fotin, S. Irimescu, Marin C.A. Tudoran ș.a. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287334_a_288663]
-
printre fondatorii revistei „Glasul” („Glasul națiunii”), primul periodic tipărit cu alfabet latin la Chișinău după o întrerupere de aproape o jumătate de secol, și din 1991 a fost redactor-șef al revistei „Columna”. Debutează cu versuri în timpul studiilor universitare, iar editorial cu placheta Primii fulgi (1962). Publică mai multe volume de poezie: Monologuri (1964), Liniștea cuvintelor (1971) ș.a., culegeri de publicistică și eseuri: Viața cuvântului (1980), A vedea cu inima (1984), cărți pentru copii: Aventurile lui Atomică (1966), Teiul (1980) ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
cariera jurnalistică: redactor la „Scânteia tineretului” (1965-1970) apoi, până în 1999, cu două întreruperi, în 1983 și 1991, când este îndepărtat temporar, redactor la Televiziunea Română. Din 1999, activează ca jurnalist independent. A debutat cu schițe în ziarul „Dobrogea nouă” (1955), iar editorial cu volumul Aventurile „originalității” (1968). În 1996 a primit Premiul „Pamfil Șeicaru”. Cartea de debut, dar și următoarea (Cum învățăm să trăim, 1977) recomandau un publicist cu aptitudini de reporter și de eseist pe teme civice. Textele de aici sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
Române de Haiku. Redactează și editează revista de poezie haiku „Orion” (din 1994), fondează Școala de poezie tanka și renga de la Slobozia (1995) și revista „Micul Orion”; i se decernează Premiul de Onoare la „New Haiku Contest” (Tokio, 1994). Debutează editorial cu tripticul dramatic Întemeietorii (1980), ale cărui personaje, Deceneu, Burebista, Decebal, sunt animate de ideea (uneori accentuată tezist) unificării neamurilor tracice. Cu o soluție scenică destul de ingenioasă, prima piesă a tripticului proiectează scene din tinerețea lui Burebista, care, la maturitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
Postului de Radio Novi Sad. Colaborează la numeroase reviste literare din România și din Iugoslavia. A primit Premiul Festivalului iugoslav de poezie (Titograd, 1980), al Societății Scriitorilor din Voivodina (1995) ș.a. Debutează precoce, cu poezii în ziarul „Libertatea” (1968), și editorial, cu volumul Menire în doi (1970). Așezându-se pe direcția avangardei românești receptate prin grila propriei sensibilități, C. nu refuză nici dialogul fertil cu mari poeți contemporani (Vasko Popa, Nichita Stănescu, Marin Sorescu ș.a.). Intelectualismul său este evident și se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
timpul, București, 1998; Între noi, timpul, ed. bilingvă, tr. și postfață Sumiya Haruiya, pref. Shuichi Kato, Tokyo, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Despre dragoste, pe gânduri..., RL, 1975, 27; Emil Manu, Semnificația unui debut, O, 1975, 32; Andrei Corbea, Debut editorial: „Între noi, timpul”, TBR, 1976, 87; Roxana Sorescu, „Între noi, timpul”, RL, 1976, 26; Florin Mihăilescu, Debut matur, VR, 1976, 8; Nicolae Mecu, „Entre nous, le temps”, REVR, 1976, 4; Al.A. Philippide, Un debut egal cu o împlinire, RL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
Anton Holban (un fragment din romanul Ioana), Tudor Teodorescu-Braniște, Traian Mateescu ș.a., eseurile de C. Noica și Vlaicu Bârna, iar critica literară de Octav Șuluțiu. În aceiași ani plănuiește și o antologie a poeților tineri, care nu e finalizată. Debutează editorial în 1934, cu o carte de proze scurte, Dragostea noastră cea de toate zilele, distinsă cu Premiul Societății Scriitorilor Români. Colaborează cu articole de atitudine civică, dar și cu proză, eseuri, cronici și caricaturi la „Cronica”, „Ulise”, „Facla”, „România literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
Ileana constituise o punte de contact, înlesnind cunoașterea de o parte și de cealaltă a artiștilor în vogă, cei mai mulți de orientare simbolisto-secesionisto-decadentă, iar consultarea nomenclatorului de apariții în revistă relevă decupajul noilor sensibilități artistice. Analiza minuțioasă a revistei și a editorialului în care Bogdan-Pitești își expune programul destul de vag-conformist al revistei relevă însă un fapt important. Acesta concepe revista nu doar ca pe un loc geometric al întâlnirii artei românești cu arta occidentală -, în treacăt fie spus, ca și în revista
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de vreo șase ani (primele pagini din proiectatul roman trilogie, precum „Cântec deasupra apelor” de Vanda Vasilievsca, că nu se putea renunța totuși la modele, au fost scrise În 1949), Marin Preda publica romanul „Moromeții”, primul volum, un adevărat eveniment editorial, apreciat unanim de critica de Întâmpinare a vremii, chiar dacă aceasta era În bună măsură bolnavă de proletcultism. Literatura română trecea În acele momente dramatice printr-o adevărată criză de identitate. Să nu se uite că se afla de abia la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
asigură existența prin colaborări regulate (activități redacționale, traduceri) cu o asociație a inginerilor și tehnicienilor. Lucrează, între 1959 și 1972, la Biblioteca Academiei Române. Debutează în presa literară în 1969, la „Luceafărul” (atunci sub conducerea lui Ștefan Bănulescu), cu povestirea Nocturnă. Editorial, va fi prezent din 1970, când îi apar cvasisimultan volumul de povestiri Simple întâmplări cu sensul la urmă și eseul despre Tudor Arghezi, Marele Alpha. Se poate remarca existența unui dublu „anacronism”: G. debutează odată cu scriitori de regulă cu zece-cincisprezece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Se configurează, astfel, sub auspiciile unui cult externalizat al personalității lui Stalin, o a patra formă, paradoxală, de patriotism sovietic personal, ce poate primi numele de "patriotism stalinist". Superioritatea patriotismului sovietic este statuată ferm într-un articol- program apărut ca editorial al publicației Studii. Revistă de istorie (1957, anul 10, nr. 6, pp. 9-15), care instituia educația patriotică în spiritul socialist ca sarcină urgentă a științei istorice. Exemplul Țării Sovietelor, demn de a fi modelat și pe plan autohton, a relevat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
multe dintre ele premiate la concursurile regionale. Iar tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar, inclusiv povestirea istorică Ioviță Valahul, inspirată din mișcarea unionistă de la Bacău și Iași (18571859), cu care am debutat editorial. Un prim fragment a fost publict în revista Ateneu, cu sprijinul lui Corneliu Buzinschi, care, mai apoi, în calitatea sa de redactor la Editura Tineretului, mi-a facilitat încheierea unui contract de editare, povestirea apărând în două volume, în colecția
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
la Iași (Constantin Coroiu), Timișoara (Maria Nițu), Cluj-Napoca (Lucia Dărămuș), București (Florentin Popescu)... Sunt semne că revista își va înceta apariția din motive financiare și nu numai... O spun cu toată tristețea. Cât din ceea ce ți-ai propus în primul editorial s-a înfăptuit și cum vezi evoluția prestigioasei reviste focșănene? Noi ne-am propus multe. Probabil n-am reușit tot ceea ce ne-am propus la începutul anului 2008. Aveam de gând să demarăm o anchetă, ne gândeam să inaugurăm două
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
țintă îndeosebi basmul cult. Cum vă alegeți subiectele și ce ați oferit până acum cititorilor? Abordez orice fel de subiect, fără niciun fel de prejudecată, deoarece privesc fiecare carte prin universul ei și nu-mi limitez, deci, spațiul de cândire. Editorial am debutat în ’79, ilustrând Fabule românești, în germană, pentru Editura Kriterion. Au urmat apoi alte vreo opt cărți, între care Mingea de 134 soare, Scufița Roșie, Muzicanții din Bremen, Dumbrava minunată, Ciuboțălele ogarului... Frații Grimm, Mark Twain, Lewis Carroll
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în 2003, reacreditată 2006 și în 2010) * Șoseaua Păcurari nr. 68, bl. 550, sc. B, et. 4, ap. 16, 700547 - Iași, România ' 0745/ 37.81.50; 0727/840.275 E-mail: ceddemiurg@gmail.com; ceddemiurg@yahoo.fr www.librariademiurg.com Consilier editorial: dr. Alexandrina Ioniță Director Marketing: Irina Croitoru (( 0740/08.20.05). Editura răspunde la comenzi în limita tirajului disponibil. © Casa Editorială Demiurg Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei publicații nu poate fi reprodusă sau transmisă, în nici o formă, fără
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 1. La articolul 4 alineatul (1), litera d) se abrogă. 2. La articolul 4 alineatul (1), literele e), f) și i) se modifică și vor avea următorul cuprins: "e) proiectul editorial conținând formatul de principiu al serviciului de programe, procentele rezervate operelor europene în condițiile precizate la art. 22 și 24 din Legea audiovizualului, enumerarea, descrierea și clasificarea emisiunilor pe tipuri de program, cu precizarea ponderii diferitelor genuri de programe informative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264662_a_265991]
-
și 24 din Legea audiovizualului, enumerarea, descrierea și clasificarea emisiunilor pe tipuri de program, cu precizarea ponderii diferitelor genuri de programe informative, culturale, educative și de divertisment, sursele exterioare de programe, alte argumente ce pot fi utile în susținerea proiectului editorial; f) proiectul tehnic și alte date ce pot fi utile în susținerea proiectului tehnic; ... ............................................................ i) elementele de identificare a serviciului de programe, respectiv sigla postului, reprezentată grafic sau înregistrată pe suport electronic, în cazul serviciilor de programe de televiziune, sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264662_a_265991]
-
prin publicarea în cel puțin 3 ziare cu acoperire națională, prin publicarea pe site-ul Centrului Național al Cinematografiei și prin afișarea la sediul Centrului Național al Cinematografiei, cu cel puțin 10 zile înainte de organizarea lor. ... (4) Justificarea necesității proiectului editorial │ 35 │ └────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘ (5) Dosarele analizate potrivit criteriilor de evaluare și care au obținut un punctaj de cel puțin 70 de puncte din 100 de puncte vor beneficia de acordarea sprijinului financiar nerambursabil, în limita bugetului aprobat pentru sesiunea respectivă. ... ---------- Art. 74
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276139_a_277468]
-
prin publicarea în cel puțin 3 ziare cu acoperire națională, prin publicarea pe site-ul Centrului Național al Cinematografiei și prin afișarea la sediul Centrului Național al Cinematografiei, cu cel puțin 10 zile înainte de organizarea lor. ... (4) Justificarea necesității proiectului editorial │ 35 │ └────┴──────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘ (5) Dosarele analizate potrivit criteriilor de evaluare și care au obținut un punctaj de cel puțin 70 de puncte din 100 de puncte vor beneficia de acordarea sprijinului financiar nerambursabil, în limita bugetului aprobat pentru sesiunea respectivă." ... 36. La
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275073_a_276402]