14,680 matches
-
om, în special la în zona axilelor. Unii cercetători sunt de părere ca ea reprezintă motivul pentru care femeile de astăzi se epilează (Doty, 1981). Efectul sexual al acestui miros este controversat. Unii consideră că este activ, deoarece, în cadrul unui experiment, a stimulat fantasme sexuale pentru niște persoane care au fost lăsate să aștepte sub un anumit pretext într-o sală unde s-a împrăștiat acest feromon. Dar alți cercetători nu au ajuns la același rezultat. Acest fapt nu a împiedicat
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
este necesar să dăm sonorul mai tare pentru a auzi sunetele extreme: grave (15-100 Hz) și ascuțite (8 000-16 000 Hz) Într-adevăr, intensitatea provine din interacțiunea moleculelor cu aerul, încât intensitatea excesivă poate să distrugă componentele fragile ale cohleei; experimentele pun în evidență o deteriorare definitivă a acesteia în cazul cobailor supuși la sunete de 130 dB pentru o durată de 20 de minute: membranele cohleei se lovesc și distrug neuro-receptorii ciliați ai organului Corti, provocând surzenia definitivă. Concluzie Anchete
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
etc.). Mecanismul echilibrului static a fost pus în evidență cu ajutorul unui crevete, animal care nu are decât un singur sistem, statocistul, o cavitate mică în care, datorită greutății, granulele de nisip intră în contact cu cilii celulelor receptoare. În cadrul unui experiment, într-un acvariu s-a adăugat pilitură de fier. Astfel, s-a constatat că niște particule mici pătrund în statocist în timpul năpârlirii. Plasând un magnet deasupra acvariului, creveții se întorc cu susul în jos, fapt ce demonstrează că particulele trebuie
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
animalele. Vederea este datorată unui strat de neuroni specializați ce formează retina, care servește drept „peliculă” pentru ochi, „aparatul nostru fotografic”. Retina e compusă în special din două celule principale, care transformă lumina în semnal electric: conurile și bastonașele. Numeroase experimente au stabilit că bastonașele văd în alb-negru, iar conurile văd în culori. Toată discuția a început datorită fizicianului englez Thomas Young, care, fără să-și dea seama, a realizat un experiment de ordin psihologic... Lumina vizibilă ne apare albă, dar
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
transformă lumina în semnal electric: conurile și bastonașele. Numeroase experimente au stabilit că bastonașele văd în alb-negru, iar conurile văd în culori. Toată discuția a început datorită fizicianului englez Thomas Young, care, fără să-și dea seama, a realizat un experiment de ordin psihologic... Lumina vizibilă ne apare albă, dar din punct de vedere fizic este complexă; este compusă din diferite lungimi de undă, care se descompun în prisme pentru a rezulta culorile curcubeului (în acest caz, picăturile de apă funcționează
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Galben 580 Portocaliu 600 Roșu 700 Fizicianul englez Thomas Young (1801) a fost inspirat de Newton, care nu putea concepe că la originea percepției nuanțelor cromatice există mai mulți receptori (în medie, percepem 128 de nuanțe cromatice). Young a realizat experimente combinând culorile pure și a demonstrat posibilitatea de a produce practic toate culorile pornind de la trei culori (teoria tricromatică). Însă, întrucât mai multe culori de bază pot fi folosite cu rezultate apropiate, cel care a descoperit, în urma unor experimente „psihologice
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
realizat experimente combinând culorile pure și a demonstrat posibilitatea de a produce practic toate culorile pornind de la trei culori (teoria tricromatică). Însă, întrucât mai multe culori de bază pot fi folosite cu rezultate apropiate, cel care a descoperit, în urma unor experimente „psihologice” (pe atunci li se spunea „fiziologice”), că cele mai fundamentale culori sunt roșul, verdele și albastrul a fost marele fiziologist german Hermann von Helmoltz (1821-1894). Cercetările moderne au confirmat că perceperea culorilor este posibilă datorită celor trei tipuri de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
și nu are o acuitate bună (aproximativ 50%) decât dintr-un unghi de 2° (un grad de fiecare parte a centrului fixat); câmpul este foarte redus - practic, constituie mai mult sau mai puțin lungimea unui cuvânt. Faceți chiar dumneavoastră acest experiment... Rugați un prieten să fixeze cu privirea degetul dumneavoastră arătător; apoi arătați-i o carte într-o parte. Cereți-i să-i citească titlul fără să-și deplaseze privirea de la indexul dumneavoastră. Apropiați cartea de deget și veți constata că
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
așadar, invizibile pentru subiect) este reflectat asupra ochiului acestuia, care privește o anumită figură, astfel încât o cameră pentru infraroșii poate înregistra, ca un punct roșu, fiecare fixare a ochiului asupra unei părți a figurii. Autorii au remarcat că, după repetarea experimentului de mai multe ori, traseele oculare tind să se asemene, fapt ce dovedește o memorare a traseului. În plus, atunci când, ulterior, subiectul trebuie să recunoască o figură văzută printre cele noi, se observă că traseul ocular pentru acea figură rămâne
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în figura precedentă, în care ochiul trimite de două ori informația „de zece ani” înșelând, astfel, memoria. În ciuda afirmațiilor tentante ale unor promotori ai lecturii rapide, viteza cititului nu depinde de viteza oculară, ci de cunoașterea vocabularului. O serie de experimente arată că, atunci când un text conține cuvinte dificile sau rare, există mai multe fixări și reveniri asupra textului. Este cazul copilului care citește mai încet decât adultul, deși mușchii săi oculari sunt „proaspeți”. Concluzie Așadar, metodele de lectură rapidă sunt
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
destul de simple: • Atunci când S1 + S2 este mai mic sau egal cu 100 ms, se produce o integrare, o fuziune, adică subiectul nu percepe decât o stimulare. Atunci când suma este mai mare, se constată percepția unei succesiuni. De exemplu, în cadrul unui experiment destul de spectaculos al lui Fraisse (1968), două cuvinte sunt prezentate succesiv (de exemplu, FER1 și LUI2), dar în așa fel încât literele sunt intercalate: L este plasat între F și R, care tocmai dispar. Culoarea gri din exemplul de mai
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
numit „a douăzeci și cincea imagine”, denumire improprie în cazul cinematografului, căci una dintre cele 24 de imagini este înlocuită. Acest efect este iluzoriu din cauza mascării: o imagine prezentată timp de numai 40 ms este ștearsă de imaginile precedente și următoare. În cadrul experimentului lui Fraisse, dacă primul cuvânt FER durează puțin mai mult decât al doilea (LUI), subiectul nu-l vede decât o singură dată, cel de-al doilea fiind „șters”. În plus, o frază are nevoie de timp (mai multe sacade oculare
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mult 40 ms (în mare, sunt necesare 250 ms pentru fiecare cuvânt), fapt ce face imposibilă prezentarea subliminală (40 ms) a unui slogan de genul „Votați pentru Partidul fără Impozite” sau „Beți apa Kisoignetou”. Canadian Broadcasting Corporation a realizat un experiment în cadrul căruia prezenta de 352 de ori mesajul „TELEFONAȚI ACUM” în timpul unei emisiuni foarte populare de duminică-seara (o oră de difuzare reprezintă 90 000 de imagini). Nici una dintre cele 500 de persoane contactate nu percepuse mesajul (apud Myers, 1997)! Pe
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
gleznelor, al încheieturilor, la cravată etc. Dar, de atunci, „nici un fenomen, de orice natură, nu s-a mai produs...”. În continuare, mediumul a reprogramat celelalte ședințe pentru o dată nedeterminată, sub pretextul unei dureri de dinți, apoi al unei călătorii. „Așadar, experimentul era concludent. Controlul automat ducea la dispariția oricărei manifestări «mediumnice»”. Cu toate acestea, uneori, mecanismele sunt psihologice, dar țin de normalitate: anumite farse magice fac apel la iluzii perceptive (o ladă pare rectangulară, când de fapt este trapezoidală și are
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Lambert, 1991). Chiar și fără ceas, omul își poate regla existența în funcție de ritmul zi/noapte, dar cum am putea estima timpul, dacă am fi privați de orice reper cronologic? Paul Fraisse, unul dintre pionierii psihologiei timpului, a întreprins mai multe experimente cu ajutorul unor speologi care au acceptat să trăiască o lungă perioadă de timp singuri și fără ceas, în fundul unei grote. Cea mai îndelungată încercare a fost realizată alături de speologul Jean-Pierre Mairetet, care a rămas sub pământ 174 de zile, adică
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
bine în timpul somnului? Cronopsihologia și actul învățării Fals! Învățatul în somn a stârnit totuși o oarecare vâlvă la un moment dat și a fost propus ca „falsă” metodă pedagogică sub numele de hipnopedie (gr. hypnos = „somn”; paideia = „educația copilului”). Unele experimente au arătat că o listă de cifre citită unor persoane care dorm nu lasă nici o amintire la trezirea acestora. Dimpotrivă, cu cât suntem mai treji, cu atât învățăm mai ușor. Cercetările din domeniul cronopsihologiei au în vedere variația performanțelor în funcție de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
învățăm mai ușor. Cercetările din domeniul cronopsihologiei au în vedere variația performanțelor în funcție de momentele zilei, ora siestei fiind, așa se știe, cel mai nepotrivit interval pentru a învăța... În schimb, somnul benefic pentru consolidarea a ce am învățat peste zi. Experimentele realizate pe animale arată că, în timpul unor etape ale somnului în care creierul este complet absent în privința informațiilor venite din exterior, există o puternică activitate a sa ce permite desfășurarea unor mecanisme biochimice și biologice care fixează amintirile, construind probabil
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
multe dezbateri pentru a afla unde este localizat acest filtru. La început, cercetătorii au crezut că informațiile care nu sunt pertinente nu sunt șterse, ci pot fi recuperate (Yntema și Trask, 1963, apud Knight și Parkinson, 1975). Astfel, în urma unui experiment de ascultare dihotomică, mesajele trimise celor două „canale”, urechea dreaptă și cea stângă, sunt patru perechi de cuvinte și cifre (de exemplu, „pisică - 4”, „stradă - 8”, ”,„zi - 3” etc.). Subiectul este prevenit că va trebui să-și amintească mai întâi
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
este concurența cognitivă sau capacitatea de a îndeplini simultan mai multe sarcini. Multe persoane care cred implicit că un spirit imaterial guvernează orice activitate mentală fără limită în spațiu sau în timp fac mai multe lucruri în paralel. Însă numeroase experimente arată că ascultarea mesajelor sonore, vorbitul etc. în același timp ne reduc eficiența în mod foarte evident, fie că este vorba despre testarea vitezei de reacție, a memoriei sau a calculului mintal. În cadrul unei cercetări realizate împreună cu Centrul Comun de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
altele, așa cum se întâmplă la întoarcerea din fiecare weekend, ciocnirile par inevitabile. În plus, utilizarea telefonului mobil adaugă la ascultarea și înțelegerea mesajului alte sarcini concurente: formarea numărului (care implică sistemul vizual), eventual, emoții create de anumite conversații etc. Un experiment realizat de Institutul de Cercetări referitor la circulația rutieră din Michigan a fost programat pentru a studia efectele utilizării telefonului în timpul conducerii mașinii, comparând o situație de șofat real cu una desfășurată pe simulator (Reed și Green, 1999). Se conduce
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
cursurile îi ajută să se concentreze. Acest lucru nu este tocmai adevărat (ba dimpotrivă), iar modul lor de a gândi este o dovadă în plus - ca și în alte științe, de altfel - a necesității de a studia acest aspect prin experimente, căci în psihologie nu putem crede pur și simplu ceea ce spun oamenii - cu atât mai puțin copiii, în ciuda maximei: „Copii spun întotdeauna adevărul”. Și așa copiilor le este greu să se concentreze asupra unei activități, însă ce-ar fi să
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
edificatoare, dacă ne gândim la modul în care sunt făcute uneori temele acasă privind în același timp videoclipuri sau serialul preferat la televizor. Concluzie Atenția distributivă pare să fie o problemă în special pentru copiii hiperactivi. De exemplu, în cadrul unui experiment (Boujon și Jan, apud Boujon și Quaireau, 1997), copiii trebuiau să memoreze 15 imagini și să le recunoască dintre 30. Nu au existat mari diferențe (- 5%) între o clasă-martor și una de copii hiperactivi. În schimb, dacă detectarea imaginilor trebuia
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
specifică prin faptul că totul este inversat între creier și corp: ceea ce se prezintă în câmpul vizual drept este tratat de emisfera stângă, care comandă și membrele drepte; invers, emisfera dreaptă răspunde de tot ce se petrece în partea stângă. Experimentele lui Sperry și Myers pe o pisică ce avea creierul divizat (prin tăierea „cablajului”) au arătat că fiecare creier poate învăța independent de celălalt. Astfel, o pisică poate fi determinată să apese cu laba dreaptă o pedală pentru a primi
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
diferite: păsările tinere le urmează pe cele mai bătrâne (de exemplu, rațele sau gâștele sălbatice zboară în V pentru a-și urma „șeful”), învățând astfel diferite repere geografice (de exemplu, fluviul Mississippi) sau astronomice (cum ar fi stelele). În urma unor experimente realizate în planetariu având ca subiect un mare migrator, vrabia albastră, Stephen Emlen (1972) a dovedit că animalele tinere se orientează în funcție de axa de rotație a bolții cerești și greșesc direcția dacă li se oferă în mod eronat o altă
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de a explica impulsul migrator al păsărilor. Odată cu venirea primăverii, au loc mari schimbări fiziologice: creșterea în greutate, mărirea glandelor sexuale, apoi intensificarea activității până la luarea zborului. Cercetătorii au pus aceste procese pe seama faptului că ziua crește și au făcut experimente pe rațele migratoare, acoperind capul unora dintre ele. Acestea nu s-au dezvoltat în același ritm ca tovarășele lor ce s-au bucurat de soare. În continuare, cercetările au arătat că, într-adevăr, intervenea cantitatea de lumină, iar prin bolta
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]