5,981 matches
-
de vară de: Ulterior, devine și profesor la cursurile de vară de limba romani (Beeskow (Germania), 1998). A participat la numeroase conferințe și simpozioane naționale și internaționale, prezentând expuneri despre limba romani. Gheorghe Sarău a obținut titlul de doctor în filologie cu teza "„Dialectul romilor spoitori din România“" susținută la data de 28 septembrie 1998 la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din București sub îndrumarea prof. univ. dr. Lucia Wald. A tradus mai multe lucrări de lingvistică și abecedare în
Gheorghe Sarău () [Corola-website/Science/309044_a_310373]
-
recent nouăzeci de ani), Zoe Dumitrescu Bușulenga, Tudor Vianu, Al.Rosetti, Jack Byck, Iorgu Iordan, Alexandru Niculescu, Matilda Caragiu Marioțeanu, Boris Cazacu (profesor sever). Ca studentă, a fost remarcată de George Ivașcu, care a sprijinit-o să devină asistentă la Filologie, cum se numea atunci facultatea. În mod neașteptat, Doamna a declarat la Cafeneaua critică unde a fost invitată de criticul literar Ion Bogdan Lefter că, în timpul celor cinci ani de facultate, nu a avut sentimentul plăcerii lecturii, citind din obligațiile
Elena Zaharia Filipaș () [Corola-website/Science/309046_a_310375]
-
reintegraționismul). În iulie 2003, Academia Real Galega, a făcut unele modificări astfel încât să admită unele forme ale limbii portughezo-galiciene arhaice conservate și în portugheza modernă. Aceste schimbări au fost considerate ca o încercare de a înfăptui un consens între tendintele filologiei galiciene și reprezentând, în cuvintele Academiei de Limbă Galiciană, „ortografia dorită de 95% dintre galicieni”. Reforma din 2003 a fost gândită pentru a pune căpăt așa numitelor „războaie normative” invocate de diferitele puncte de vedere despre legătura dintre galiciana modernă
Limba galiciană () [Corola-website/Science/309091_a_310420]
-
1921, va apărea revista „Dacoromania”. Din acest buletin al Muzeului, considerat, la vremea respectivă, cel mai bun periodic de specialitate de la noi, au fost publicate, până în 1948, 11 volume masive, însumând aproximativ 9000 de pagini, consacrate cercetărilor de lingvistică și filologie, în principal, dar și celor de folclor și istorie literară. Institutul va edita, începând din 1956, o nouă revistă de specialitate, „Cercetări de lingvistică”, cu apariții bianuale până în 1993. Redactor responsabil al revistei a fost, inițial, Emil Petrovici, iar din
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
(n. 24 februarie 1943, Arefu, județul Argeș) este un poet, prozator și eseist român contemporan. Este fiul lui Gheorghe Bădescu, învățător, și al Elenei (n. Petcu). Urmează studiilie liceale la Curtea de Argeș (1957-1960). Licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1968), unde a studiat cu profesorii Mircea Zaciu, Ion Vlad, Iosif Pervain, Octavian Șchiau, Dumitru Drașoveanu, Ion Pulbere, Dumitru Pop etc. Face parte din gruparea revistei „Echinox”. Și-a luat doctoratul în litere cu teza
Horia Bădescu () [Corola-website/Science/309209_a_310538]
-
După anexarea Basarabiei de Uniunea Sovietică și cel de al II-lea război mondial, în anul 1946 studiile de filologie din R.S.S. Moldovenească au fost coordonate de Baza Moldovenească de Cercetări Științifice, iar apoi de Institutul de Istorie, Limbă și Literatură al Filialei Moldovenești a Academiei de Șiințe a URSS. În 1958, a fost înființat Institutul de Limbă și Literatură
Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei () [Corola-website/Science/309203_a_310532]
-
a Romă (Școală română din Romă) este o instituție științifică și culturală înființată la propunere lui Nicolae Iorga (că și „sora” ei, École roumaine de Fontenay-aux-Roses, lângă Paris) destinată perfecționării tinerilor licențiați români în domeniile științelor umaniste (filologie clasică și modernă, istorie și arheologie), al artelor plastice și arhitecturii. Activitatea științifică a Accademiei este coordonată de Academia Română și Ministerul Educației, cea culturală de către Institutul Cultural Român, iar gestiunea este asigurată de Ministerului Afacerilor Externe al României. Academia este
Accademia di Romania () [Corola-website/Science/309258_a_310587]
-
mai cunoscut scriitor albanez. În 1992 a câștigat Premiul mondial Cino Del Duca. În 2005 Kadare este câștigătorul inaugural al Premiului Internațional Man Booker. s-a născut în Gjirokastër, Albania, în 1936. A studiat inițial la Facultatea de Istorie și Filologie la Universitatea din Tirana și mai târziu la Institutul Literar Maxim Gorky în Moscova. În timpul regimului comunist, Kadare a lansat o serie de cărți care aduceau o numeroase critici totalitarismului și doctrinelor socialiste. Printre acestea, se numără și “Palatul viselor
Ismail Kadare () [Corola-website/Science/310518_a_311847]
-
spiritul epocii proletcultiste, în revista "Tînărul scriitor". În 1952, este absolvent al unui liceu din Galați, urmând în aceiași ani școlari staliniști (1952-1954) cursurile Institutului de Cinematografie din București, cursuri abandonate, spre a se înscrie, în 1955, la Facultatea de Filologie, Universitatea din București. A fost redactor la diferite ziare și reviste: "Drum nou, Luceafărul" etc. După debutul editorial cu "Autoportret în august" (București, Editura pentru Literatură, 1962), publică următoarele volume de versuri: Poezia lui Grigore Hagiu se relevă - după cum subliniază
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
și traducător, reprezentant al generației anilor '60. este fiu al textilistului Stan Constantin și al taxatoarei de tramvai Ralița Constantin (n. Constantinescu). Între anii 1953 și 1956, Ilie Constantin studiază la Liceul Sfântul Sava din București, apoi la Facultatea de Filologie - Universitatea din București (1956 - 1961). O dată cu debutul în studenție are loc și debutul cu versuri în revista "Tânărul scriitor". Debutul editorial se produce în penultimul său an de studenție, 1960, alături de Nichita Stănescu și de Cezar Baltag, cu placheta "Vântul
Ilie Constantin () [Corola-website/Science/310574_a_311903]
-
Paris. În Franța anului 1991, Ilie Constantin, în urma susținerii tezei "Complicitatea fertilă - poeți români, 1951 - 1973 (La Complicité fertile - poètes roumains. 1951 - 1973)," la Institutul Național de Civilizații și Limbi Orientale din Paris, i se acordă titlul de doctor în filologie. Debutului editorial - cu "Vântul cutreieră apele" - îi urmează o serie de volume care surprind receptorul cu o lirică modernistă, trecută pe la înaltele curți poetice ale lui Quasimodo, Ungaretti, Montale, Umberto Saba (poeți pe care i-a tâlmăcit în românește și
Ilie Constantin () [Corola-website/Science/310574_a_311903]
-
(n. 2 septembrie 1944, Țipari, Timiș) este prozator, eseist, publicist, editor. Este cofondatorul Editurii Marineasa din Timișoara. Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara Doctorat în Filologie cu lucrarea " Sensul tradiției în publicistica lui Nichifor Crainic și a lui Nae Ionescu" Metodist/referent la Casa de Cultură a Studenților din Timișoara. A coordonat apariția fanzinului science fiction "Paradox" (premiul EuroCon
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
(n. 2 septembrie 1944, Țipari, Timiș) este prozator, eseist, publicist, editor. Este cofondatorul Editurii Marineasa din Timișoara. Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara Doctorat în Filologie cu lucrarea " Sensul tradiției în publicistica lui Nichifor Crainic și a lui Nae Ionescu" Metodist/referent la Casa de Cultură a Studenților din Timișoara. A coordonat apariția fanzinului science fiction "Paradox" (premiul EuroCon, Montpellier, 1987) al cenaclului "H.G. Wells" (în
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
colaboreze la "Telegraful Român". După un an Mitropolia din Sibiu l-a trimis cu o bursă să studieze la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta (1891-1895), unde a obținut la 15 mai 1895 titlul de doctor în filologie. Teza de doctorat este întitulată " Viața și opera lui Eminescu". În timpul studenției, a colaborat ca jurnalist la ziarele "Tribuna", "Dreptatea" și "Gazeta Transilvaniei" și a fost ales secretar al Societății studențești "Petru Maior". În 1894, pe parcursul desfășurării "procesului memorandiștilor", împreună cu
Miron Cristea () [Corola-website/Science/310821_a_312150]
-
ordinarius" (plin). În 1872 a primit o ofertă similară de la Strasbourg și, în 1877, de la Berlin, unde în 1884 a fost ales membru al Academiei de Științe. Activitatea literară a lui Scherer poate fi cuprinsă în trei categorii : în Viena filologie, în Strasbourg profesor de literatură, iar în Berlin autor. Prima lui operă a fost o biografie a filologului Jakob Grimm (1865, 2nd ed. 1885); următoarea, în colaborare cu fostul său profesor, Müllenhoff, "Denkmäler deutscher Poesie und Prose aus dem 8
Wilhelm Scherer () [Corola-website/Science/308794_a_310123]
-
în perioada 2006-2009 , profesor invitat al Universității de Vest din Timișoara în perioada 2004-2005 și profesor universitar în cadrul Facultății de Drept a Universității Tibiscus din Timișoara din 2009. Devine doctor în filosofie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (2002), doctor în filologie al Universității de Vest din Timișoara (2005) și doctor în istorie culturală al École pratique des hautes études din Paris (2006). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Pen Club, membru al Asociației Române a Cercetătorilor Francofoni în
Ciprian Vălcan () [Corola-website/Science/308802_a_310131]
-
și televiziune. Este unul dintre membrii juriului emisiunii „Românii au talent” (Pro Tv). A participat la Revoluția din 1989 și a fost apoi secretara lui Dan Iosif. A frecventat cursuri la patru facultăți bucureștene (trei ani de I.E.F.S., doi de filologie, unul de psihologie) și trei de regie , la Facultatea de Artă Hyperion, dar nu a absolvit-o pe nici una dintre ele. Și-a făcut debutul în 1994 la postul de televiziune Tele 7abc. Prima emisiune pe care a realizat-o
Mihaela Rădulescu () [Corola-website/Science/308842_a_310171]
-
Este căsătorită cu filologul și istoricul literar Eugen Pavel. Are o fiică, Laura Pavel-Teutișan, critic și istoric literar. Urmează la Deva clasele primare și gimnaziale la Liceul Pedagogic, apoi Liceul „Decebal” din același oraș (1960-1964). Este licențiată a Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1969). Va funcționa ca ghid la Muzeul Unirii din Alba Iulia, profesoară de limba română la Alba Iulia și Deva, bibliotecară, precum și în calitate de cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca
Dora Pavel () [Corola-website/Science/308880_a_310209]
-
de inspector școlar. A început din 1949, în paralel, o carieră universitară mai întâi ca asistent la Catedra de literatură română modernă a Facultății de Litere și Filozofie din Cluj, iar începând din 1956 ca lector universitar la Facultatea de Filologie din Timișoara, unde a predat: folclor literar, literatură română (marii clasici) și critică literară. Alături de profesorul Gheorghe Tohăneanu impune erudiția științifică în cercetarea academică timișoreană. A fost numit conferențiar universitar în 1963, iar în anul 1968 a obținut titlul de
Eugen Todoran () [Corola-website/Science/308876_a_310205]
-
Lucian Blaga. Mitul poetic și dramatic". În anul următor a fost promovat la gradul de profesor universitar, iar ulterior a devenit conducător de doctorat. A îndeplinit, de asemenea, funcții administrative în cadrul universității: șef de catedră (1963-1977), decan al Facultății de Filologie din Timișoara (1964-1968) și rector al Universității de Vest din Timișoara (1992-1996). S-a pensionat în anul 1984. A debutat ca publicist în 1937 în revista "Scânteieri" din Târgu Mureș. În perioada studenției a fost membru al Cercului literar de la
Eugen Todoran () [Corola-website/Science/308876_a_310205]
-
orașe, s-a inițiat un Cerc literar , toate în timpul celor patru ani de exil. Facultatea de Istorie din Sibiu a fost înființată ca filială a Universității Babeș-Bolyai în anul 1969, iar în 1971 facultatea a fost transformată în Facultatea de Filologie și Istorie, ce includea secții de Română, Engleză și Germană. În același an a fost înființată Facultatea de Tehnologia Prelucrării Lemnului, sub sprijinul Universității Transilvania din Brașov, precum și Facultatea de Administrație Publică . Cinci ani mai târziu, se înființează primul institut
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu () [Corola-website/Science/308871_a_310200]
-
În același an a fost înființată Facultatea de Tehnologia Prelucrării Lemnului, sub sprijinul Universității Transilvania din Brașov, precum și Facultatea de Administrație Publică . Cinci ani mai târziu, se înființează primul institut autonom de învățământ superior din Sibiu, care cuprindea facultățile de Filologie și Istorie, Drept Economic și Administrativ, și Tehnologia Construcțiilor de Mașini. Aceasta din urmă și-a continuat activitatea ca parte a Institutului Politehnic din Cluj-Napoca, restul facultăților încetându-și existența. După Revoluție Ministerul Educației a decretat la 5 martie 1990
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu () [Corola-website/Science/308871_a_310200]
-
din literatura franceză, spaniolă, italiană și portugheză, precum și comentator politic al actualității în presa românească și în cea internațională. În ianuarie 2011 a fost distins cu Premiul Național de Poezie ”Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia. Este licențiat al Facultății de Filologie a Universiății „Babeș-Bolyai” din Cluj (1970). Membru întemeietor al cenaclului iar apoi al revistei Echinox. A lucrat în diverse redacții de ziare și reviste din București, între care Amfiteatru și Secolul 20. În anul 1971 a fost transferat disciplinar de la
Dinu Flămând () [Corola-website/Science/308905_a_310234]
-
Începutul s-a făcut, cum era și firesc, cu latina și greaca veche, care s-au predat chiar de la înființarea Universității din 1864. Zece ani mai tîrziu, în 1874, prin marele B. P. Hasdeu, care își începe cursul său de Filologie Comparată Indo-Europeană, Universitatea întră în circuitul de mari și incontestabile valori europene. Ultima jumătate de secol, pînă în zilele noastre, a înregistrat cea mai mare dezvoltare a învățămîntului de limbi străine la Universitatea din București. Trecînd prin diferite forme organizatorice
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București () [Corola-website/Science/308932_a_310261]
-
Chițimia. Domenii de licență: Limbă și literatură, Studii culturale, Limbi moderne aplicate. Specializări: Engleză (ZI), Studii Americane (ZI), Franceză (ZI), Germană (ZI), Spaniolă (ZI), Italiană (ZI), Portugheză (ZI), Arabă (ZI), Chineză (ZI), Japoneză (ZI), Rusă (ZI), Maghiară (ZI), Slave (ZI), Filologie Clasică (ZI), Neogreacă (ZI), Traducere și interpretare (ZI), Limbi moderne aplicate (ZI), Rromani (ID). Decan: Prodecani:
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București () [Corola-website/Science/308932_a_310261]