12,418 matches
-
a fost de vreun folos citirea acestei cărți, aduceți-vă aminte din când în când de mine.” 129 Giovanni Boccaccio are intuiția corectă a propriei eternități doar prin intermediul operei sale. Cu toate că Geoffrey Chaucer realizează portrete ușor ironice personajelor feminine din galeria Povestirilor din Canterbury, nu este mai puțin un filogin și un apărător al drepturilor femeii decât Giovanni Boccaccio. Grija pentru acestea devine la fel de plină de compasiune, le instruiește și le înțelege, nu se reține chiar de la promovarea ideii unei lumi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în pază./ Luați seama ca prin pilda voastră rea/ Sau șovăind pedeapsă a le da/ Pierzării să-i sortiți... Altfel socot/ Că v ați plătit greșeala scump de tot.”133 Decameronul și Povestirile din Canterbury sunt nu doar o simplă galerie de portrete, diverse și remarcabile în felul lor, unice în epocă și chiar peste secole, ci pot fi privite dintr-o nouă perspectivă: sunt primele „ghiduri” pentru femei, primele opere de la sfârșitul Evului Mediu care acordă și femeii importanța cuvenită
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Studies in Literature and Language”, spring 2002, vol. 44, nr. 1, p. 74. 503 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 449. 135 cunoască și să le interpreteze”.504 Devin voci care răsună cu putere în literatura Evului Mediu, sunt personaje memorabile ale galeriei feminine ficționale. 504 Elaine Tuttle Hansen, art. cit., p. 408. 136 V. Moralitatea personajului feminin V. 1. Etica în universul diegetic boccaccesc și în cel chaucerian Pătrunzând în universul istorisirilor din Decameronul sau în cel al Povestirilor din Canterbury, descoperim
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
și subteran. Ca atare e mitizat într-o piesă de teatru de comandă, ba și într-un cântec de muzică ușoară. Într-un context diferit, în notă absurdă, metroul apare în proza lui Daniel Bănulescu. Un mecanic oprește garnitura în mijlocul galeriei și își povestește viața călătorilor, prin megafon, până când este întrerupt de organele competente. Nevoia de confesiune, devenită patologică, a unui ins expus profesional claustrofobiei denotă finețe psihologică din partea autorului. Ca vehicul și ca loc al acțiunii literare, ba chiar ca
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
al unui subsol Închis ermetic. Mi s-ar aduce mâncarea, dar ar trebui s-o lase Întotdeauna cât mai departe de camera mea, În fața ușii de la intrarea În subsol. Drumul În căutarea hranei, Întotdeauna În halat de baie, prin toate galeriile subterane, ar fi singura mea plimbare”. Mie nu mi se pare un mod de viață Înțelept, dar situația sa era, fără Îndoială, diferită de a mea. La 22 ianuarie 1922 consemnează În jurnal: „Ca să mă salvez de ceea ce numim nervi
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
de la 7 septembrie 1903, 10 bani numărul. 94 realizarea ordinii și disciplinei în partidul care a suferit atât de mult de când au intrat aceștia aici”... Împotriva grupării „tinerilor generoși” s-au scris articolele: „Camelionul politic”; „O comedie jucată”; „Tipuri din galeria generoșilor” - un serial. Numai că elanul de început s-a frânt. Ziarul Liberalul n-a apărut decât patru numere: de la 11 mai - la 1 iunie 1907. Au colaborat la realizarea lui profesorii D. Mironescu și Gh. Fințescu. * Libertatea Libertatea , ziar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Iașului; Anatol Lupșa - parcă îngrijorat că primește ștampila ziarului și rămâne redactor șef la Bârlad; Melic Grinberg are în buzunar trusa cu creioanele pentru a fi... secr etar de redacție. 187 La 29 septembrie 1957, la București, în excursie la Galeria Universală a Muzeului Republicii. Se disting în fotografie: Grinberg Melic, cu soția. Elena Postolache cu soțul, Mar ta Solomon, casiera, cu soțul, șeful Tipografiei din Bârlad, doamna Ene scu - solo, Teofil Un prim plan, în martie 1957, Ion N. Oprea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Interesante „Valori spirituale românești Iulian Silviu P. Gavăț (1900-1978), prezentarea volumului „Ghidul Bârladului”-2007” de C. Teodorescu, documentarul „Vasile Dumitrache” cu supratitlul „Oameni care ne lipsesc”. Două pagini cu „Bucuriile verii în grafică și piatră” cu „Expoziția Adinei Berneagă de la Galeriile din Bârlad și text și foto de prof. dr. Laurențiu Chiriac dar și multă publicitate, din care aflăm că Librăria „Humanitas” situată în centrul civic al Bârladului oferă cititorilor de carte ultimele noutăți ale culturii, dar care la 18 august
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pled oarie implicată pentru puritatea sentimentelor de prietenie și iubire, pentru libera lor desfășurare, cu conflicte care se rezolvă p rin victoria dragostei, a omeniei, împotriva prejudecăților și calculelor, a mentalităților conservatoare, meschine. Take, Ianke și Cadâr fac parte din galeria originală a personajelor lui Victor Ion Popa, oameni buni și generoși, guralivi și certăreți. Prototipurile lor aparțin Bârladului de altădată: Take e Petrache Peiu, negustor de pălării de la întretăierea străzilor Ștefan cel Mare și Cuza Vodă. Casa lui mai există
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
inului, lturală 70 de arti ști slui se scot artelor D.V. Mar ia, prima com. Ștef ... mai altf comunit cu ajuto in, pag.5 ) pe ț ară (la an cel Ma el ! ate, rul , 2 P. re, 141 Vernisaj la Galeriile de artă "N.N. Tonitza" din Bârlad, Apariția drogurilor; rubrici permanente: info Bârlad, pagina culturală și... caricaturile lui N. Viziteu, un caricaturist de valoare naț ională, precum și programele TV, publicitate etc. Beneficiind de plaja foarte mare de informații locale provenite și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
titluri, revistuțe scoase de școli sau grupuscule de ambițioși care nu știau bine regulile de ortografie. În cartea TVV -15... explozia... , Vaslui 2006, am menționat și contribuția meritorie a dr. C-tinTeodorescu, un Mecena al săptămânalului BÂRLADUL (cu intermitențe) și pentru Galeria de Artă N.N. Tonitza. O caracteristică a acestei perioade de mare vrajbă națională: prieteni de visuri și aspirații, frați cu surori, părinți cu fii... s-au îndușmănit. Realizările Grupului de presă (toate componentele) și mai ales ale lui D.V. Marin
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
1982 și Doctor în Științe ale Educației, 1997, profesor universitar, Director al Institutului de Educație Continuă, Director al Platformei de cercetare interdisciplinară MEDIAEC, coordonator al proiectului DICȚIONARE ENCICLOPEDII - Universitatea „Al I Cuza" Iași, Membru al Comisiei Naționale UNESCO, membru al Galeriei Internaționale 372 de Educație Continuă și a Adulților (HOF),USA și al mai mult de 20 de volume de logică, pedagogie, științe ale comunicării, dar și memorialistică (acad. Constantin Ciopraga). Laurențiu Șoitu a creat programe universitare și comunitare, promovând educația
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a susținut pe de o parte tradițiile românești prin conferințe internaționale dedicate "Dimensiunii spirituale a drepturilor omului", pe de alta importanța contextului european în propria Țară (text din Placa de recunoaștere de la Universitatea Oklahoma, SUA. Primul român aflat in aceasta Galerie a personalitatilor din educatie). TODERAȘCU, Ion, n. 6 decembrie 1959, Vaslui (comuna Costești): publicist și epigramist. A făcut studii liceale. A fost redactor la publicații din Vaslui. Membru al Cenaclului epigramiștilor al Casei de Cultură Vaslui. A colaborat la Vremea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Vaslui (comuna Costești): publicist și epigramist. A făcut studii liceale. A fost redactor la publicații din Vaslui. Membru al Cenaclului epigramiștilor al Casei de Cultură Vaslui. A colaborat la Vremea nouă, Adevărul, Flacăra Iașului, Perdaful, Urzica, Scaiul, Gazeta sporturilor, Păreri Galeriei Profesorilor Bologna, autor și coordonator al 373 tutovene, Meridianul. Prezent cu catrene în mai multe antologii, între care "În dulcele târg al Ieșilor". Tip. Pe drumul de costișe, 2001, și în volume colective. TUDOSIE, Avram D. n.1931, profesor inginer
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Silvestru (n. 1924), e ca și Guguianu, adevărat exemplu dar imposibil de urmat datorită complexității activităților desfășurate în județ. Mircea Coloșenco, autor cu aproximativ 400 de titluri în bibliografie, este o prezență stimulativă atât în cadrul acțiunilor lui Constantin Teodorescu la Galeriile de Artă, cât și la Biblioteci, Muzeu, Case de Cultură. Cu toată îndreptăț irea Mircea șe consideră bârlădean deși recunoaște rolul mai important al celor de la roate, care mi șcă angrenajul cultural - informațional local. C.D. Zeletin e un alt localnic
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
presei române (5 poziții), Theodor Pracsiu (Vaslui), reputat jurnalist, teatrolog, profesor, fost inspector școlar, prezență autoritară și autorizată în viața culturală, Dan Ravaru (Vaslui), monografist, profesor, folclorist, autoritate în mediu cultural și ziaristic, Constantin Teodorescu (Bârlad), organizator de expoziții la Galeriile de Artă Bârlad, Muzeele din Vaslui, Bârlad (sau în afara județului), scoate săptămânalul Bârladul, donator de carte, documentarist multilateral. Avram D.Tudosie, profesor, doctor, inginer, mare personalitate a științei viticole românești, aproape 30 de cărți, putere de creație de excepție. încă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
aceleași idealuri și ar putea aduce un plus de imaginație și vigoare intelectuală manifestațiilor de protest, nu sunt lăsați să o facă, pentru că poziția din față, a liderilor-soliști, a fost ocupată și n-au mai rămas locuri libere decât la „galerie”. A treia categorie de oameni politici ne-comuniști, lunecoșii și „nesărații”, „părinții fondatori” ai independenței moldovenești, cei care au guvernat în numele democrației, pentru a ne pasa lejer garniturii revanșarde a lui Voronin, nu mai au nas să se arate în
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
și cărțile cu pana de gâscă, așa cum ar sugera parcă titlul rubricii sale, ci la un computer. Mai știu că a avut ceva probleme cu display-ul, care îi arăta, din când în când, fantomatic, ca o misterioasă întâmplare cibernetică, galeria secretarilor de partid ai Republicii Moldova, secretari care se înghesuiau să ne conducă destinele și în postcomunism. Maestrul 1-a preferat, fără ezitare, pe cel care ajunsese cel mai sus în ierarhia puterii, a mizat pe învingător și este convins că
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Sud și Techirghiol (nu la Euforie-Sud și Tekirghiol), iar negresele au maniere pe Broadway (nu pe Broadwey). Februarie, 1998 Declanșarea oficială a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 22 martie, aduce în prim-planul existenței noastre zilnice diverse personaje, o galerie foarte bogată de indivizi: de la cei pitorești, viguroși, expansivi, cu o prezență ubicuă, pe care nu-i poți evita oricât te-ai strădui să faci acest lucru, până la cei de o coloratură ușor exotică, care au un discurs debil, timid
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
de oră ochii mei n-au putut să zboare peste lumina acestei cărți, peste delicatețea acestei construcții frumoase. Acest colos de idei și gânduri despre noi toți. Vreau să spun că, cu aceleași sentimente, cu aceleași emoții, am coborât în galeriile de interior și de fond ale acestui edificiu exegetic. Deci, ca cititor, eu cred că minunea s-a întâmplat. S-a întâmplat ceea ce trebuia să se întâmple de câteva secole la noi în Basarabia... M-am bucurat că la zidirea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Ștefan cel Mare", ceea ce a dat naștere unor reacții adverse pe măsură, între care o expoziție organizată în București, la sfârșitul anului 2004, cu intenția expresă de a "penaliza confiscarea domnitorului [...] în scopuri electorale". Câțiva artiști au răspuns invitației unei galerii de artă, realizând un grupaj evocator complet străin de tradiționala iconografie a domnitorului. Dacă expoziția a urmărit, într-adevăr, să șocheze și să amenințe, fie și pentru scurt timp, panteonul eroilor naționali, se poate spune că și-a atins scopul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fiind trimis, pentru detalii, la "dosarul" domnitorului. În sprijinul textului principal, un decupaj rezervat "evenimentului istoric" găzduia referințe speciale la celebra luptă de la Vaslui, inclusiv cunoscuta hartă militară a bătăliei, însoțită de minime explicații 93. În final, la grupajul recapitulativ "galeria marilor voievozi" se confirma aceeași distribuție inegală. Ștefan împărțea o singură pagină cu Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș și Petru Rareș, în timp ce "fapta lui Mihai Viteazul" era tratată în exclusivitate pe următoarea 94. Inevitabilul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
intervalul cuprins între războiul de independență și Primul Război Mondial, răscoala din 1907 devenea faptul istoric cel mai însemnat. În timp, manualul a fost redactat tot mai "științific"305, îmbogățindu-și arsenalul argumentativ, doar pentru a susține aceleași idei. Și galeria eroilor acceptați a suferit unele corecții. Într-o nouă formulă, din 1954, atrăgeau de la început atenția portretele lui Gh. Gheorghiu Dej, căruia i se atribuia acum o biografie revoluționară exemplară, pornind din 1933306. În rest, erau la modă ilustrațiile-perechi: Marx
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istorică sau mit istoriografic?, în Lucian Boia (coord.), Miturile comunismului românesc, Editura Universității București, București, 1995, pp. 166-171. 173 Vezi recomandările făcute autorilor manualului controversat, în articolul citat, publicat în "Adevărul" din 20 noiembrie 1999, p. 7. 174 Mirela-Luminița Murgescu, Galeria națională de personaje în manualele de istorie din școala primară (1859-1900) și Idem, Trecutul între cunoaștere și cultul eroilor patriei. Figura lui Mihai Viteazul în manualele școlare de istorie (1831-1994), în Lucian Boia (coord.), Mituri istorice românești, Editura Universității București
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Apărării Naționale și pictorul oficial al Casei Regale a României. În 2008, la Cercul Militar din Sibiu s-a deschis o altă expoziție, de același gen. În anul următor, pictorul a reluat tema "Efigiilor militare și istorice ale neamului", la Galeria de Artă a Cercului Militar Național din București. 209 În primul volum, imaginea copiilor era aproape absentă. În următorul, ei apăreau în ipostaze foarte puțin firești pentru vârsta lor amestecați direct în bătălii, revoluții, războaie, adunări publice, lupte politice. Implicarea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]