6,001 matches
-
prin nimic n-o sperii, trebuie să te rogi să te primească lângă ea". Am terminat de întors și brazdele de fân rămase și-apoi ne-am întors acasă. I-am adus și mamei câte ceva din bunătățile noastre... să le guste măcar. Pe seară, nori grei, plumburii au început să acopere cerul și ploaia s-a dezlănțuit pe dată. Mama era tot mai îngrijorată din cauza fânului, care iarăși va fi ud. Nu-i nimic. Mergem la întors! mi-am dat eu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în ochi, când vedeam astfel de lucruri. Pentru că erau oameni cumsecade, gazda ne aducea mereu de mâncare: brânză de oi de la butoi (dar foarte sărată), sarbușcă (ciorbă) de perje verzi și adesea țipari fierbinți pe care nu i-am putut gusta măcar). Într-o duminică ne-am dus la pârâu să facem baie, dar ne-am umplut rău de mâl, de nu ne puteam descotorosi. Nu era nici o pietricică cât de mică în pârâu sau drum. Când ploua era jale mare
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se cuvine, oaspeții. Aici, în ajunul sărbătorii, gospodinele cu har bisericesc și tragere de inimă, au pregătit o masă îmbelșugată, cu bucate tradiționale (sarmale, plăcinte, turtă dulce, sucuri și vin). Cei veniți din alte sate, ca și cei localnici, vor gusta din mâncărurile oferite (sfințite de către un sobor de preoți). Nu va lipsi agheasma, pentru care orice enoriaș vine cu gând să se sfințească. După slujbă, urmează servirea mesei sfințite, vizitarea mormintelor celor plecați pe drumul fără întoarcere, se dau pomeni
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mult și spui puțin, viclene, răspunse cavalerul. Mărturisește adevărul, până nu te facem noi să vorbești. Hugo, aici de față, are un meșteșug fără greș când e vorba să dezlege limbile mincinoase. Spune repede, Înainte de-a te pune să guști din măiestria lui Hugo. Între timp, Hugo se apropiase de el și, ca pentru a-și dovedi Îndemânarea, Îl Împinse pe captiv. Acesta se rostogoli și legăturile Îi pătrunseră adânc În carne, Înfiorându-l de durere. Nici de la Hugo, nici
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ei au murit și ducele vrea s-o creștem noi. Asta-i tot.“ Apoi pleca, fie la grajduri să vadă mânzul cel nou, pe care tocmai Îl fătase iapa albă, fie la vânătoare, fie la mânăstire, la Sfântul Petru, să guste vinul cel nou Împreună cu pă rintele stareț. Rishawei nu-i rămânea altceva decât s-o Întrebe pe copilă. Dar aceasta era la fel de Încăpățânată, ridica din umeri și nu spunea nimic. O privea bănuitor pe bătrâna doamnă și refuza să pună
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care ministerialul o ascultă cu liniște desăvârșită. Pe măsură ce trecea timpul și soața sa Înainta În vârstă, era din ce În ce mai des Învinuit de tot ce se Întâmpla pe această lume. Poate c-ar fi ripostat și el cu vehemență, așa, ca să mai guste din dulceața certurilor conjugale, care făceau ca după ploaie cerul să fie mai senin, dar era prea amărât și fără chef. Deci ridică din umeri și porni s-o caute pe copilă, pentru a-i spu ne vestea cea nouă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
la poartă opri vizitiul lui, Georg, cu trăsurica cea ușoară, pe care o folosise mereu În ultimii ani pentru călătorii mai lungi. — O, Solomon ești cu adevărat un om Înțelept, Își spuse bancherul Înseninat și se hotărî pe dată să guste ceva din minunile care se lăfăiau pe masă, spre deplina mulțumire a hangiului. Așa se face că a doua zi, Încă Înainte de prânz, consi lierul negustorilor din Zürich sosi la mânăstire odihnit, sănă tos și plin de energie. Bineînțeles, fu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de nasturi". Mama a renunțat la munca din fabrică. A devenit casnică. Începea o nouă etapă în viața lor. Pacea, liniștea și bunăstarea, înțelegerea și dragostea erau atributele acestei căsnicii. Dumnezeu își coborâse privirea asupra căminului lor, făcându-i să guste din plin bucuria iubirii mereu proaspete. mama se ocupa de gospodărie, ajutată de bapțea, după puterile ei. Bucătăria strălucea de curățenie. În fiecare cameră, mama a pus icoane ale sfinților noștri. Preacuvioasa Maică Paraschiva a fost aleasă de părinții mei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
nu sunt eu în măsură să mă scrutez public; să mă exhib încă mai puțin. Dintre toate portretele acestui "personaj", cred că cel mai izbutit mi l-a creionat Dan C. Mihăilescu, al cărui spirit "muntenesc", sagace și vitriolant, îl gust cu deliciu în fiecare pagină a lui! A.B.Și acum, vorbind despre poetică, domnule profesor, știm că există o poezie nouă, vie, care se scrie și se afirmă tot mai puternic, astăzi. Cum vi se pare situația poeziei românești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Era tot acolo, pironit locului, urmărindu-mă cu privirea, parcă necrezând că sunt cel de la Cojocaru. Ultimele lui cuvinte m-au urmărit mult timp. Ele trădau zbuciumul omului Încătușat, setos de adevărata libertate, pe care omul n-o mai poate gusta decât Într-o oază ca aceea din balta Brăilei. Și-mi aduc aminte astfel de minunatele cuvinte ale lui Knut Hamsun, În celebrul său roman Pan (tradus la noi de I. L. Caragiale): „Ființa noastră lăuntrică e izvorul mâhnirii și bucuriei
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
benzină ne sfătuiește să rămânem aici. Până la localitatea următoare e cale lungă. Ce faceți, În plină 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 81 noapte dacă aveți o pană? Glasul Bărăganului mă Îndeamnă Însă la drum. Vreau să gust din plin farmecul călătoriei de noapte. Când eram În școlile primare, bunica mea Mitana Cornățeanu, mă lua cu căruța pentru a merge noaptea În plin Bărăgan de la Călărași, prin Tonea și Rosetti, apoi spre nord la Cosâmbești - Cimbășeni, pe malul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pentru asta trebuie să te fi născut și să fi copilărit pe acele meleaguri. Jean Jaques Rousseau, În confesiunile sale, descrie cu deosebită căldură drumul făcut pe jos, din Franța În Elveția. Tineretul de zi nu mai are timp să guste farmecul unei astfel de călătorii. Ieri, prin munții Ozark, am mers cam repede. De azi voi merge mai Încet. Înaintașul meu, Ionescu de la Brad, a mers mult pe jos și cu căruța. Cu o căruță și o mârțoagă a mers
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ceva mai atrăgător pentru ea. Cumpărăm o pungă cu alune și mergem să alimentăm și să ne jucăm cu veverițele ce roiesc printre noi. Cele sătule ne ignoră iar cele flămânde se lasă mângâiate. Deoarece nu avem cort, nu putem gusta farmecul unei nopți la Crater Lake. Vizităm În schimb un cort vast, cort-salon asemănător celui de la Kara Korum, al vestitului Gengis Han. Mulți studenți de pe coasta Atlanticului cumpără În asociație un automobil vechi și cu cortul după ei traversează țara
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În Aiud. La Sibiu, după ce În două minute ni s-a reparat siguranța, În restaurantul ținut de vestitul Andronic de la Bulevard, ne ospătăm cu alese mâncăruri românești. Vameșul are o poftă nebună. Merge pe gratis, mânâncă pe gratis, și va gusta farmecul Bucureștiului câteva zile. Întâlnesc aici de necrezut, pe simpaticul domn Dimăncescu, consulul României de la San Francisco. Nu era acolo când am trecut prin Frisco. Porțiunea Sibiu-Predeal am gustat-o din plin. E duminică și ziua e superbă. Culmile Negoiului
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
o poftă nebună. Merge pe gratis, mânâncă pe gratis, și va gusta farmecul Bucureștiului câteva zile. Întâlnesc aici de necrezut, pe simpaticul domn Dimăncescu, consulul României de la San Francisco. Nu era acolo când am trecut prin Frisco. Porțiunea Sibiu-Predeal am gustat-o din plin. E duminică și ziua e superbă. Culmile Negoiului și ale Munților Făgăraș, Îmbrăcate Într-o dulce culoare violacee, satele făgărășane cu oameni curat Îmbrăcați ce jucau hora pe șoseaua de asfalt, Îmi demonstrau ce superbe condițiuni de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și tot împreună le-am... împărțit la revenirea în țară, odată cu poveștile aferente. Armonia se reinstalase. Și, ca să percepeți mai bine frumusețea vieții noastre, trebuie să vă mai spun că prasadul oferit a fost îndestulător pentru toți, toată lumea l-a gustat și, cu ajutorul lui, toți s-au transpus odată cu noi în poveștile indiene. Acest prasad a reprezentat un mobil de instaurare facilă a stării de... India, tocmai la Brăila, în casa Aurorei, gazda noastră din prima seară de după întoarcere, seara poveștilor
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
CAPITOL: HAVANUL După nu multe, dar câteva acțiuni reușite de dat Realizarea Sinelui (copii - mulți copii, adolescenți pe rotile sau cu bicicleta, tineri îndrăgostiți în trecere pe platou, bătrâni suferinzi și-n căutare de leacuri miraculoase, români, țigani... toți au gustat din amrut-ul oferit de Mama Divină - noi n-am făcut decât să fim acolo) seara, ne-am despărțit de Cătălin și am plecat întreaga echipă operativă la Olt, să ne purificăm și să facem havan pentru Shri Vishnumaya. La Slatina
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Indiei. Și, bineînțeles, m-am ocupat de purificarea spiritului, dar mi-am eliberat și toate simțurile flămânde și, cu ele perfect treze, aidoma unui leu asupra prăzii, m-am avântat în marea indiană de oameni văzând, auzind, pipăind, mirosind și... gustând. Nu vreau să vă șochez, dar pot să compar senzația trăită cu amrut-ul. Amrut-ul este destinat zeilor și, prin urmare, interzis muritorilor, iar eu atunci eram un ales ajuns în Sfânta Indie doar prin grația Nemuritorului. Existam într-un amrut
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mare atenție. În schimb, fructele... Banane, citrice, rodii, struguri albi și negri, ananas, papaya, nuci de cocos, mere - acestea din urmă, scumpe pe acolo, se vindeau la bucată - și altele, ale căror nume nu le știu. Pe unele le-am gustat: mi-au plăcut și nu prea... Neobișnuit cu gustul... Despre banane, trebuie să vă spun că la ei am văzut pentru prima oară un soi cu fructul mai scurt și coaja de un galben intens și subțire. Mie nu mi-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și nu de cel caracteristic mijlocului anului), ne-au întâmpinat răcoarea din restaurant și paharele de apă ce au venit imediat din partea casei. Am fost poftiți într-un mic separeu și ni s-a prezentat lista de bucate. Curioși să gustăm și altceva înafara mâncării indiene cu care ne familiarizasem în ashram, noi am ales un meniu chinezesc, doar ricșarul rămânând fidel bucătăriei naționale. Curios ne-a părut faptul că, de îndată ce am făcut comanda, ne-au fost schimbate paharele metalice cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
o fată tânără: Tu bătrân, ea tinerică, Nu te teme, nu-i nimică! Nu ți-a număra ea anii, Fii pe pace, numai ... banii! Celor ce au trăit timpul anilor 19271934 multe din cele scrise de Satirul vor fi fost gustate cu plăcere aparte, mai ales că vorbele se adresau direct unor personalități ale vremurilor, unii oameni politici, conducători administrativi, alții oameni de cultură, din învățământ... Caricaturile, ca niște icoane care lasă interpretări în timp, ele devin mereu actuale. Una cu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
omenești: religia Patriei". La fel ca Ion Vinea, N.D. Cocea sau Tudor Arghezi, Pamfil Șeicaru a fost un redutabil polemist, articolele sale pline de substanță și de o indescriptibilă savoare portretistică, nu lipsită de culoare, de multe ori vitriolante, erau gustate în epocă și așteptate totdeauna cu interes. Observator atent al perioadei interbelice, al frămîntărilor economice, dar și politice, într-o Românie aflată de această dată în granițele ei firești, știe să puncteze exact cauzele și soluțiile care se impun pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
scriitor : — Dacă primesc un vin cunună, trebuie că e o poezie bună, râde el. — Piticanie, ai ceva cu greutatea mea ? se aude o voce groasă în spatele lui, după care o mână puternică îl și smulge din scaunul său. Țiganul nu gustase poezia și venise să -și facă dreptate la masa celor patru amici, ținând încordat în mâna stângă, plină de tatuaje din cerneluri, un șiș. Toți au sărit imediat deoparte, speriați, iar Cristi, inspirat, l-a tras pe Pribeagu din fața namilei
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
se certe pe faptul că era sau nu o prostituată, că era sau nu doar o țigăncușă frumușică, foarte aranjată de niște mâini murdare, care își făceau veacul oferind protecție la Crucea de Piatră sau alte zone în care oamenii gustau din plăcerile vieții, Cristi era fermecat de chipul ei angelic, de ochii ei mari și negri, de nasul mic și subțire, de buzele mari, cărnoase, pe care îți venea să le muști să vezi dacă sunt umplute cu miere. — Hai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
companie nu mă încred așa ușor. Termină, sare Cristi, nu e vreo ușuratică de bordel. Ce știi despre ea de te grăbești s-o judeci așa repede ? — Ho ! Ho, cumetre, râde Mamutu’. De ce să ne certăm pentru o muiere, în loc să gustăm un pește proaspăt cu lămâie ? — Ei, știam eu că lipsea ceva vinului nostru. Mamutule, mare adevăr ai grăit ! Am o foame de lup și alta nu ! Și așa trece mai bine de un ceas, ei termină de înfulecat păstrăvii copți
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]