5,875 matches
-
un spirit renascentist, care „se ascunde În umbra marilor modele” clasice pentru a cultiva o artă realistă. D. Păcurariu analizează articulațiile clasice ale operei, fără a da Însă importanță faptului că, În Întreg sectorul eroicomic al epopeii, clasicismul nu este imitat, ci parodiat (Clasicismul românesc). N. Balotă urmărește, cu argumente convingătoare, dimensiunile baroce ale poemei („Universul baroc la I. Budai-Deleanu”, În Luceafărul, XIII [1970], nr. 6). Riscantă este Încercarea lui M. Anghelescu (Preromantismul românesc) de a descoperi elemente preromantice În Țiganiada
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a fost uitată. Dacă doar o cifră binară nu corespunde, semnătura va fi respinsă în procesul de validare. Semnătura digitală stabilește autenticitatea sursei mesajului. Dacă o persoană nu-și dă în vileag cheia personală privată nimeni nu poate să-i „imite” semnătura. O semnătură digitală nu înseamnă și recunoașterea dreptului de proprietate asupra textului transmis, ci ea atestă faptul că persoana semnatară a avut acces la el și l-a semnat. Documentul poate fi și sustras de undeva. Totuși, atunci când semnarea
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
participantului anterior prin raportare la ceea ce a spus despre sine; * exercițiu de ascultare 71: participanții stau cu ochii închiși; conducătorul jocului face un zgomot (bătaie din palme, chițcăit, tuse, râs zgomotos etc.), pe care fiecare participant, succesiv, trebuie să-l imite; * exercițiu de ascultare și redare 72: locutorul 1 transmite interlocutorului un mesaj într-o limbă inventată; interlocutorul îl "traduce", pentru ceilalți participanți, în limba română; ulterior se compară cu ceea ce a dorit să transmită locutorul 1; * exercițiu de decodare nonverbală
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
rapid, pe marginea mesajului receptat (tip interogatoriu); aprecieri/laude; critici motivate; critici dure/ acide; replică disprețuitoare; replică ironică etc.; * tehnici nonverbale: * În oglindă 42: exercițiu în perechi interlocutorul trebuie să fie atent la gestica și mimica locutorului și să le imite; * exerciții de percepție 43 participanții, cu ochii închiși, trebuie să discrimineze toate mirosurile reperabile în contextul comunicativ în care se află, respectiv toate mișcările pe care le simt în jurul lor; * Interlocutorul obiectiv/ Interlocutorul subiectiv 44 o persoană stă în fața colegilor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
77 Pepino, 2005, pp. 28-29. 78 Vezi Ciobotaru, 2006a, unde sunt explicitate aceste trăsături: esențializare = "găsirea acelor semne teatrale care, încărcate de o maximă semnificație, au un impact puternic asupra spectatorului" (Ciobotaru, 2006a, p. 66); stilizare = "păpușa nu trebuie să imite realitatea, viața, ci să o sugereze" (Ciobotaru, 2006a, pp. 66-67; vezi și Bujoreanu, 2008, p. 20); îngroșarea = "supradimensionarea unor elemente fie de natură plastică (accentuarea cromatică a liniilor gurii sau ochilor, mărirea unui segment corporal al păpușii, în funcție de caracterul ce
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Fotino, S. Belloescu, G. Tutoveanu, N. Cădere, N. Theodorescu. În ziar au publicat I.G. Ciorescu - Bogdana, C.V. Slobozeanu - deputat, foto Wexler - Bârlad. Numărul 4 al ocazionalului publica în prima pagină, cu fotografie, un editorial despre dl. Emil Juvara, prefectul județului, imitând gazeta Lumina Poporului care făcuse același lucru ceva mai devreme. 55 * Foto Wexler - Bârlad este de natură să învieze amintirile. ... Revista „Fotografia” nr. 139/ 1981 publică un articol din care rezultă că după 11 ani de la patentarea la Paris în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și valori culturale, primele reguli de conduită în societate. Cel puțin în primii ani de viață, un rol decisiv asupra formării copiilor îl au modelele de comportament ale părinților, modele reținute prin extraordinara receptivitate și plasticitate caracteristice vârstei, internalizate și imitate cu o fidelitate surprinzătoare. Încă din primii ani de viață, copilul învață anumite reguli de conviețuire, anumite modele de comportament, însușindu-și într-o primă formă valori morale definitorii. În această perioadă el își însușește primele noțiuni legate de responsabilitate
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de violență sunt comise de personajele principale ale producției, impactul și influența asupra telespectatorilor este și mai mare. Adulții, dar mai ales copiii sunt atrași de personajele principale, cu care se identifică și ale căror comportamente le rețin și le imită. Astfel, eroii sau personajele percepute ca „pozitive” și care comit acte de violență constituie situații de risc pentru audiență, în comparație cu personajele negative. În medie, pe fiecare canal TV, zilnic sunt șase personaje principale care comit acte de violență. Media scenelor
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
valorile. Natura lansează provocări, deoarece se epuizează o formă de energie sau o tendință climatică se inversează. Creșterea nivelului de educație al populației, informația mai abundentă favorizează reconsiderarea valorilor. Influențele culturale care vin din exterior pot incita oamenii să îi imite pe străini, sau le pot sugera că anumite instituții, cutume, moduri de a gândi care le aparțin sunt nepotrivite. Pluralismul pune față în față mai multe sisteme, care se pot "contamina". Inovațiile tehnologice joacă un rol important: să ne gândim
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
existența unui crucifix la domiciliu... (bineînțeles, aceste întrebări vor fi adaptate în funcție de mediul catolic, protestant, musulman). Această valoare poate fi pusă la încercare printr-o întrebare care îl invită să aleagă între mai multe valori. Se pot introduce istorioare care imită situații trăite: reacțiile celui interogat vor scoate la lumină valoarea (valorile) sa (sale). Alte întrebări permit evaluarea intensității atașamentului față de o valoare etc. În afara întrebărilor care urmăresc să descopere valorile, altele își pot găsi locul în chestionar, destinate să adune
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
scapă: este cazul războaielor nedorite de nimeni. Un negociator ferm, cu o inimă pacifistă este oare de domeniul imposibilului? În sfârșit, conflictul dintre adepții revigorării consumului și cei care strâng punga poate fi depășit prin metoda stop and go, care imită mișcarea piciorului unui șofer, apasând, după necesitate, pedala de accelerație sau cea de frână. Vrem să evocăm dilema care agită adesea opinia publică și care poate fi enunțată sub formă de alternativă: dreptate sau iertare? Întrebarea este pusă cu ocazia
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
o diferențiere a metodologiei în două mari direcții ale activității medicale: laboratorul și clinica. Laboratorul este spațiul intervenției asupra fenomenului morbid, cu mijloace experimentale. Aici suferința, starea de alteralitate, anormalul sunt „produse” sau „provocate” în mod dirijat de experimentator care, „imitând modelele naturale”, caută să le descifreze mecanismele. În felul acesta domeniul experimental trebuie înțeles ca reprezentând o „clinică dirijată” sau controlată în mod voluntar de către experimentator, după criterii anterior propuse metodologic și urmărind niște obiecte precise, ca realizare finală. Clinica
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în specialitatea de psihiatrie. Formarea tineretului medical ca viitori psihiatri trebuie făcută ținându-se seama de calitățile psihologice, morale și profesionale, mai sus menționate. În cazul lor, profesorul este „modelul” pe care ei îl vor interioriza, pe care-l vor imita ca viitori profesioniști. Din aceste considerente, trebuie ca cei care formează psihiatri să poată fi cu adevărat un „model”, să aibă calități didactice, să poată „transmite” cunoștințe teoretice, dar și propria lor experiență practică, să imprime elevilor un anumit „model
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
induse” sau „suferințele imaginare” sunt manifestări care se încadrează în sfera psihopatologiei. Suferințele „imaginare” sunt expresia unei „personalități fragile” ușor de influențat prin inducție sugestivă sau prin imitație. Această categorie de indivizi se întâlnesc în două „condiții patogenetice”: fie că „imită” suferințe văzute la alții, printr-un mecanism de transfer simpatetic, fie că suferă o „inducție” a suferinței în urma întâlnirii cu medicul (consultația medicală, investigațiile de laborator, tratamentele urmate etc.). În ambele situații, sugestia joacă un rol esențial în geneza acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În toate aceste situații, persoana bolnavului acționează fie automat și inconștient, fie voluntar și conștient, la elaborarea acestor manifestări, care fie că „diminuează”, fie că „încarcă” o stare patologică existentă deja, fie că aceasta este „creată” de bolnav sau că „imită” o anumită afecțiune. La baza acestei manifestări, stau niște motivații care vectorializează Eul bolnavului într-o anumită direcție. În spatele atitudinilor amintite, se situează motivațiile, dar și interesele Eului persoanei respective. Aceste atitudini motivaționale sunt reprezentate prin următoarele aspecte, care au
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conflicte de muncă. Apar manifestări de protest de tipul grevelor, etc. Un rol esențial în geneza psihozelor colective în societatea deschisă revine mass-mediei. Aceasta, prin intermediul discursului public și prin imagologia TV, cultivă modele, atitudini și conduite care sunt acceptate și imitate imediat, în mod ireflexiv. Acest aspect are o mare importanță practică și o semnificație particulară, întrucât în societățile deschise mass-media devine o sursă paideică dominantă în viața socială, mergând până la provocarea colectivităților umane și dirijarea lor manipulată către anumite forme
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a se autoizola sau de a se considera marginalizat. Un rol esențial în acest proces de înlocuire a valorilor cu forme lipsite de conținut, revine modelelor publicitare, impuse propagandistic, ca soluții exemplare și pe care masele le vor urma și imita în mod automat, fără nici o critică. Aceste modele sunt reprezentate prin personalități exaltate (lideri politici, reformatori religioși sau moraliști), personalități captative (staruri, vedete, idoli de cinema etc.), personalități mesianice, salvatoare (cu rol profetic), personalități enigmatice (vindecători, traumaturgi, persoane dotate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de „a se îmbrăca”, de „a-și aranja înfățișarea” sunt imitații ale acestor modele formale. Imitația modelelor va da naștere unor pulsiuni de afirmare colectivă de factură imagistică, ce va lua aspecte demonstrative colective. Întreaga viață socială, conduitele umane, vor imita, după un plan unic, modelele, în maniera zgomotoasă, agresiv afișată. Totul va avea aspectul formal de spectacol isteric la nivel social. 3) Caracteristicile planului psihologic Efectele factorilor etiologici în geneza psihozelor colective, depind de starea psihologică a grupului social-uman, asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lider, văzut ca „sursă de idei”. Liderul „va gândi pentru mase”, iar „masele, prin comportamentul lor, își vor urma necondiționat liderul” datorită unui proces de inducție sugestivă colectivă, favorizat de regresiunea psihologică globală a acestora. Comunicarea și relațiile interumane vor imita formele propagandei. Ele vor deveni formale, lipsite de conținut, un „limbaj vid” care va fi un „limbaj al zvonurilor și al sloganurilor”. Aceste aspecte deformate și absurde, ale relațiilor și comunicării interumane, sunt efectul factorilor negativi, anti-valorici menționați mai sus
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
învățare. De pildă, ridicarea tonului pentru a te impune în fața elevilor poate fi percepută de către aceștia drept forma optimă de a te impune sau de a te face remarcat. În egală măsură, explicarea cu calm, blândețe și voce scăzută este imitată, adesea inconștient, de elevi, transformându-i pe aceștia din urmă în buni comunicatori. Mesajele subliminale (nonverbale sau paraverbale) pe care le transmite adultul au de multe ori un impact mult mai mare decât cele exprimate verbal: copilul învață mai mult
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
a elevului D.M. ține de inadaptarea școlară, manifestată prin atitudini respingătoare față de cerințele școlii: adesea absentează și, atunci când vine la școală, manifestă o conduită inadecvată față de învățător și colegi. În timpul activităților școlare, de multe ori cântă, vorbește cu voce tare, imită gesturile învățătorului sau ale colegilor. De cele mai multe ori el este cel care provoacă neînțelegeri și conflicte în cadrul colectivului de elevi. Este impulsiv atunci când copiii nu-i dau dreptate sau nu-l ascultă. Dacă nu îi convine ceva, se ridică în
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
televizată. În caz contrar, este agresat verbal și trimis să se joace “în stradă, cu vecinii”. Când nu vizionează programele de desene animate, merge în împrejurimi cu vecinii săi. Folosește un limbaj neadecvat, se murdărește fără să-i pese și imită de cele mai multe ori anumite personaje din desene animate. Dintre toate activitățile, preferă jocurile care presupun violență. Adoră jocurile cu “pistolul”, ”pușca”, ”de-a bătaia”, distruge anumite obiecte, imitând exact ceea ce vede la televizor. Este un copil cu mari carențe educaționale
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
săi. Folosește un limbaj neadecvat, se murdărește fără să-i pese și imită de cele mai multe ori anumite personaje din desene animate. Dintre toate activitățile, preferă jocurile care presupun violență. Adoră jocurile cu “pistolul”, ”pușca”, ”de-a bătaia”, distruge anumite obiecte, imitând exact ceea ce vede la televizor. Este un copil cu mari carențe educaționale și comportamentale, are un stil de lucru dezorganizat, este indiferent atât față de reproșurile din partea adulților, cât și față de pedepse. III. Istoricul cazului Lipsa de afecțiune din partea părinților, dezinteresul
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
care nu au legătură cu subiectul discutat în acel moment. Chiar dacă nu pleacă de pe scaun, își face de lucru cu o carte, mișcă picioarele, le distrage atenția colegilor vecini. În timpul activităților școlare, de multe ori cântă, vorbește cu voce tare, imită gesturile învățătorului sau ale colegilor. IV. Date privind dezvoltarea personalității Percepție: difuză, superficială a materialului de învățare; Atenție: instabilă, se concentrează foarte greu în activitate; Memorie: predominant mecanică și de scurtă durată; viteza de memorare rapidă; durata păstrării lungă; Gândirea
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
infernală a progresului, uitând de propriile uzanțe, adoptând de cele mai multe ori un comportament mârșav pentru a-și urmări propriile interese, încercând să evolueze prin imitare și adaptare bruscă; imitare a tot ceea ce aparține Occidentului (așa cum eroii lui Caragiale încearcă să imite înalta societate franceză), fără a băga prea mult de seamă dacă lucrurile care sunt imitate, sau mai bine zis importate din Occident, sunt cu adevărat utile societății; adaptare bruscă, din mers, la transformările pe care progresul le impune, fără a
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]