5,553 matches
-
mai ales cu familia. El trebuie să colaboreze permanent cu părinții, deoarece răspunderea formării copiilor se împarte deopotrivă între școală și familie. Tot în această funcție, de partener al educației, profesorul trebuie să armonizeze educația formală cu cea nonformală și informală și să decidă care dintre cele trei dimensiuni are ponderea cea mai mare la un moment dat. Profesorul ca membru al corpului profesoral Se află într-o strânsă interdependență cu colegii din școală, cu directorul și cu alte cadre didactice
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
un elev are nevoie de cel puțin trei ore pentru a fi pregătit. Sunt 10 ore, În condițiile În care un adult lucrează, În medie, 8 ore/zi. Pe lângă orarul supraîncărcat, intervine și accentul pus de mulți profesori pe latura informală, intervenind plictiseala, lipsa de motivație, premise pentru dezvoltarea unui comportament agresiv. Deficiențele de comunicare Între profesor și elev pot reprezenta și ele cauze ale agresivității. Un profesor slab pregătit, cu dificultăți În prezentarea mesajului, care utilizează metode de predare exclusiv
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
de șah prin corespondență a României. Se împrietenește cu Leonid Dimov: cei doi sunt o vreme nedespărțiți, adoptă o formulă de viață boemă, cu gesturi „absurde”, de sfidare a marasmului vieții zilnice, a cenușiului orizont cotidian și, în nesfârșite colocvii informale, pun bazele teoretice ale onirismului. Din 1963 e doi ani corector la Editura Meridiane. Debutează în toamna lui 1964, cu schița Aripi și roți, la „Gazeta literară”, continuă să publice în reviste, e prezent în mediile scriitoricești. Prima carte de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
pedagogică este fundamentată pe demersul global În abordarea problematicii educației, care a devenit o perspectivă atât pentru cercetători, cât și pentru educatori. Dacă admitem că școlii Îi revine sarcina de a prelua și prelucra măcar o parte a mesajelor educației informale, atunci Însăși integrarea instituțiilor educaționale În sistemul instituțiilor sociale dobândește o semnificație mai Înaltă și sarcini diferite. Perspectiva pedgogică are În vedere analiza factorilor implicați În desfășurarea optimă a procesului didactic, și anume: cunoașterea detaliată a ambianței școlare; cunoașterea relațiilor
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2151]
-
Sen. În această perspectivă, May folosește o condiție mai tare decât cea a lui Arrow. footnote>, care are semnificația că funcția de preferință socială va fi întotdeauna decisivă, i.e. va furniza un rezultat, condiția de anonimitate, care, într-o enunțare informală, spune că preferințele membrilor comunității trebuie să conteze în mod egal, proprietatea neutralității care, din nou, într-o exprimare informală, impune ca alternativele să aibă același statut, și proprietatea receptivității pozitive care cere ca, în cazul unui balotaj, dacă o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
funcția de preferință socială va fi întotdeauna decisivă, i.e. va furniza un rezultat, condiția de anonimitate, care, într-o enunțare informală, spune că preferințele membrilor comunității trebuie să conteze în mod egal, proprietatea neutralității care, din nou, într-o exprimare informală, impune ca alternativele să aibă același statut, și proprietatea receptivității pozitive care cere ca, în cazul unui balotaj, dacă o singură persoană își modifică preferința în favoarea unei alternative sau a alteia, atunci aceea va fi preferată social. Condițiile lui May
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1980, pp. 59-60]. Altfel spus, „o persoană cu preferințe empatice este de acord cu orice persoană care este decisivă într-o alegere între două stări x variante ” [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 61]. De aici, o teoremă de posibilitate exprimată informal: „Așadar, un singur individ empatic elimină paradoxul liberal, așa cum un singur individ care respectă drepturi îl elimină în modelul lui Sen” [Breyer și Gigliotti, 1980, p. 62]. Diferența între cele două tipuri de preferințe, este următoarea: „individul care respectă drepturi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
liberalismului, Austeen-Smith (1982) argumen tează că este suficient ca un singur individ liberal să-și exercite dreptul de veto pentru a face condiția Pareto inaplicabilă. Condiția Pareto devine în acest mod „condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi”. Într-o definire informală, aceasta „restricționează aplicarea condiției Pareto slabe (pe S) prin recunoașterea dominanței Pareto, doar pentru acele elemente din S cărora nu li s-a opus vetoul a cel puțin unui individ care își exercită drepturile: ipso facto, condiția Pareto slabă restricționată
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
din sudul Europei, apreciabilă ca pondere și bazată, de obicei, pe legături de familie. În Italia, unde totul, de la pantofi la textile și piese de schimb, era produs și distribuit sub limita legalității, se estima că În 1997 acest sector „informal” generase cel puțin un sfert din PIB. În Portugalia, această fracțiune (greu de estimat prin natura ei) era de 22% la nivel național, Însă În orașul Braga din nordul extrem al țării muncitorii „la negru” constituiau aproape 45% din totalul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Familia tradițională etalează o astfel de structură complicată: lărgită, multigenerațională, cu rude destul de îndepărtate trăind sub același acoperiș. O astfel de familie era, totodată, și multifuncțională -, îndeplinea funcțiile de reproducere, de suport emoțional, de producție (gospodăria familială), de educație (socializarea informală), de bunăstare (grija pentru bătrâni), religioasă (cultul strămoșilor). Familia modernă și-a pierdut o mulțime dintre funcțiile acestea: instituția corporatistă a preluat funcția ocupațională; școala publică sau privată furnizează școlarizarea pentru copii; guvernul îndeplinește funcția de bunăstare etc. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
social and sustainable Europe: Making the Lisbon Strategy a success through a pact with organized civil society, Luxemburg, 26-27 ianuarie, HYPERLINK "http://www.esc.eu.int/"http://www.esc.eu.int. Social Platform, 2004, Contribution to Troïka meeting preceding the Informal Employment and Social Affairs Council, HYPERLINK "http://www.socialplatform.org/"http://www.socialplatform.org. Taylor-Gooby, Peter, 1998, When is an Innovation? Recent Pension Reform in France, Germany, Italy and the UK, HYPERLINK "http://www.socsci.aau.dk/ccws/"http://www
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
comunistă a fost forțată să intre într-o relație de dependență cu economia cooperativelor agricole (vezi Iordachi, Dobrincu, 2004, despre procesul de colectivizare). Pe lângă practici obișnuite cum ar fi „furtul”, subraportarea suprafeței agricole a CAP-urilor, supraraportarea producției și distribuirea informală a unor „resurse manipulabile” de către conducerea CAP-urilor pentru fidelizarea forței de muncă cooperativizate (Humphrey, 1998), economia gospodărească se afla în strânsă interdependență cu organizarea CAP-urilor. Mijloacele de producție erau concentrate în proprietatea cooperatistă sau a statului, fondul de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
capitalul social înseamnă normele și sancțiunile presupuse de instituționalizarea relațiilor sociale. În fine, o altă formă a capitalului social rezidă în participarea la dezvoltarea și activitatea organizațiilor, în primul rând ale celor cu caracter voluntar, nonprofit, dar și la viața informală a organizațiilor care țintesc profitul economic. Toate acestea conferă capitalului social caracterul de bun public. Un individ care investește în capital social (fie încredere, fie relații) nu este singurul care îl folosește, ci el are de cules doar puține dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ce influențează modul în care cooperează indivizii pentru producerea bunurilor publice. Conținutul capitalului social guvernamental este exemplificat, în special, prin modul de funcționare ca normă a legilor și a contractelor formale dintre indivizi. Capitalul social civil privește valorile, normele, rețelele informale și participarea în asociații care determină capacitatea indivizilor de a coopera. O altă distincție importantă este cea dintre capitalul social pozitiv și cel negativ, operată pentru capitalul social relațional în funcție de impactul pe care îl are acesta asupra dezvoltării sociale și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
publice; capitalul social favorizează difuzarea inovațiilor; facilitează accesul pe piețe variate, sprijinind decizia optimă, datorită surplusului de informație pe care îl aduce putând fi evitate pierderile cauzate de cunoașterea incompletă a piețelor potențiale; capitalul social poate juca rolul unei asigurări informale în fața riscurilor implicate de diverse strategii de viață, în special în ce privește deciziile de natură economică ale gospodăriei. În esență, capitalul social contribuie la dezvoltarea societății și este determinat de aceasta. O societate în care relațiile sociale sunt dense și unesc
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în special în ce privește deciziile de natură economică ale gospodăriei. În esență, capitalul social contribuie la dezvoltarea societății și este determinat de aceasta. O societate în care relațiile sociale sunt dense și unesc grupuri de status diferite este bogată în strategii informale de a produce controlul social (Portes, 1998), în care informația circulă cu rapiditate și sprijină reacția rapidă la schimbările din mediul social, accelerând dezvoltarea. O comunitate în care oamenii discută des între ei este una în care problemele comunității sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mod vizibil. Experiența totalitară mult mai recentă se manifestă din plin. Relațiile sociale formalizate în asociații erau prohibite sau strict politizate și golite de sensul inițial (vezi M. Voicu și B. Voicu, 2003; B. Voicu și M. Voicu, 2003). Relațiile informale erau periculoase din cauza zvonului, în bună parte real, că oricine poate fi informator al poliției secrete, iar orice cuvânt poate fi interpretat astfel încât să ajungi repede la închisoare. Familia rămânea singurul refugiu, chiar dacă, adesea, chiar spațiul intim era controlat de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
administrarea politicii sociale și stabilizare economică prin controlul inflației și al deficitelor bugetare (UN, 2001; Townsend, 2002). Între efectele negative ale respectării condițiilor PAS se numără scăderea ocupării și deteriorarea salariilor, creșterea ocupării cu timp parțial, ca și a celei informale, scăderea puterii de negociere a muncitorilor, falimentul unui important segment de întreprinderi mici și mijlocii, invadarea pieței interne cu importuri ieftine, reducerea creditelor din cauza dobânzilor ridicate, creșterea forțată a importurilor și a datoriei externe (SAPRIN, 2000). Este tot mai larg
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
favorizanți cum sunt: intensificarea relației dintre calificarea profesională și nivelul câștigurilor dobândite, urmare a orientării spre mecanismele de piață ca deteminanți ai prețului forței de muncă: diferențierea salarială; scăderea ponderii veniturilor salariale în bugetul total al gospodăriilor și extinderea ocupării informale și în activități pe cont propriu, generatoare de venituri de piață mult mai sensibile decât cele salariale la acțiunea mecanismelor pieței; scăderea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin sistemul de impozitare și, prin urmare, reducerea resurselor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
conferă fluxului un caracter de circulație accentuat. Fluxul către Israel, în ciuda plecării legale, nu se reduce însă la munca legală. Clandestinitatea este dată de depășirea perioadelor legale de derulare a contractelor sau de abandonarea contractului legal în vederea încorporării în sectorul informal (Diminescu, Barthomiere, 2003). plecări individuale pe baza unui contract de muncă, fără o formă legală de intermediere (mediatorii pot fi clandestini sau migrantul își asigură singur plecarea în virtutea contactului pe care îl are în viitoarea țară de destinație). Plecările de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
conduce la excluziune socială are în vedere privarea de acces a romilor la rețele sociale care își pot dovedi utilitatea în accesul la slujbe sigure și bine plătite pe piața muncii. În acest sens, este știut faptul că rețelele sociale informale (foștii colegii de școală, de exemplu, reprezintă o asemenea rețea) joacă un rol important în găsirea și ocuparea unui loc de muncă. În măsura în care romii sunt izolați și au relații sociale doar cu membrii ai comunităților închise, segregate, în care majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
loc de muncă. În măsura în care romii sunt izolați și au relații sociale doar cu membrii ai comunităților închise, segregate, în care majoritatea oamenilor nu au un loc de muncă, probabilitatea romilor de a intra pe piața formală a muncii prin intermediul rețelelor informale este, practic, inexistentă. Nu în ultimul rând, segregarea în educație privează copiii romi de o comunicare socială normală, în care există posibilitatea de a fi valorizați nu doar de propriul grup de referință, ci de a avea semnale ale unei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unor indicatori referitori la problemele dezvoltării urbane și programele de ameliorare a condițiilor de viață în mediul urban. Printre aspectele vizate de setul de indicatori se numără: utilizarea terenurilor, densitatea rezidențială, dinamica populației, dezvoltarea socioeconomică (rata sărăciei, ocuparea în sectorul informal, mortalitatea infantilă, participarea școlară etc.), dotarea locuințelor, securitatea locuirii, transportul urban, calitatea mediului și administrație locală (May R. et al, 2000). O problemă importantă este deficitul de date pe plan teritorial, ca urmare a costului foarte ridicat al implementării unor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
un caracter general și global. Deși de cele mai multe ori maniera de formulare și adresare a întrebărilor variază de la un subiect la altul, cel care conduce un interviu nestructurat are în permanență în vedere tema și finalitățile cercetării. Caracterul mai degrabă informal al interviului nestructurat permite surprinderea unor atitudini, sentimente și experiențe care sînt greu de investigat prin intermediul altor metode sau tehnici (Agabrian, 2004). Cu toate acestea, generalizările trebuie lansate cu prudență în cazul utilizării interviului nestructurat și trebuie avută în permanență
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de cursuri și seminarii. Articolul 105 (1) Activitatea de consiliere se organizează și se desfășoară sub formă de: ... a) misiuni de consiliere formalizate, cuprinse în Planul de audit public intern al Ministerului Apărării Naționale; ... b) misiuni de consiliere cu caracter informal, realizate prin participarea în cadrul diferitelor comitete permanente sau pe proiecte cu durată determinată, la reuniuni, misiuni, schimburi curente de informații; ... c) misiuni de consiliere pentru situații excepționale, presupun participarea în cadrul unor echipe constituite în vederea reluării activităților urmare a unei situații
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263317_a_264646]