8,051 matches
-
o propui mereu? Aș pleca doar pentru că nu mai e loc pentru poezie, pentru că tot omenetul atunci când ceva i se pare inutil se trezește spunând "asta nu e poezie, e chestie serioasă" și pentru că se perpetuează prostia cu ștaif care jură pe moaștele locului, iar nu pe oamenii vii. Dar viii își aduc aminte mereu de morți, nu vom scăpa nicăieri. Dacă pleci undeva, pleci oricum cu locul după tine, dar Mein Gott!, oricum nu poți pleca la 50 de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ureche sau câteva degete, cu ușurință și iresponsabilitate, numai să atrag și eu atenția admirativă a cuiva, să mă afirm și eu cumva ca ființă umană demnă de prețuire și dragoste, ca persoană cu individualitate proprie, distinctă, împotriva celor din jur care mă considerau și mă tratau doar ca pe ceva slab și fără valoare, bun de strivit sub talpa picioarelor tuturor. Te rog, Adriane, când citești aceste rânduri, să nu-mi plângi de milă, pentru că de fapt aceasta a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lui au mai rămas doar niște bolovani de piatră. Dar acei bolovani imenși, rămășițele acelui palat, câte au văzut și auzit, mai ales groaza păcatului care s-a săvârșit. Împăratul Irod Îl iubea pe Sf. Ioan Botezătorul, dar pentru că se jurase dansatoarei Salomeea care l-a distrat atât de bine pe el și pe invitații lui că-i va da orice-i va cere, chiar și jumătate de Împărăție, iar aceea a cerut Capul Sf. Ioan Botezătorul, Irod a săvârșit nelegiuirea
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
le-ncătușează Și Îl duc cu mare pază Pe la Ana și Caiafa Cu palmele Îl lovesc Dară vină nu-i găsesc Îl duc la Pilat din Pont Și de-acolo la Irod Și-L hulesc, și-L Îmbrâncesc. Și strigă jurând de rău Piară omu-acesta rău Că se face Dumnezeu Și-ntr-a-noastră Lege mare Vrea să facă strâmtoare Servitorii făr’ de minte Îl dezbracă din veșminte Și cu biciul Îl lovesc Până când Îl ostenesc Din spini cununa-i Împletesc Și pe frunte
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Securitate. Mă-ntreabă: „- Da dumneavoastră nu dădeați lunar informații la Securitate ?” „- Ce informații, măi, să dau la Securitate ? Eu nu am dat niciodată informații la Securitate !” „- Hai, dom’ director nu mai mințiți, dom’ director !” „- Măi, tu ce vrei să mă jur pe cruce, pe ce vrei să, că n-am dat niciodată informații la Securitate.” Așa cum spui tu de ăla, ce vorbește ăla, ce vorbește ăla. Păi de ce, eu de ce să-i dau lu’ ăla-n cap ?! Asta-i bună ! Chiar dacă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
le-a spus multe cuvinte mincinoase, când cu înșelăciuni și laude, când amenințând și înspăimântându-i ca să nu fugă în alte țări, «căci eu, a spus, mă duc la marele împărat și iarăși curând mă voi întoarce». Și s-a jurat cu mâinile pe cinstita cruce înaintea întregului popor că crede în legea creștinească și nu are gând de turcire. Și în noaptea următoare a sfărâmat acea cruce, pe care jurase și a aruncat-o și în privată”. Să ne amintim
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
împărat și iarăși curând mă voi întoarce». Și s-a jurat cu mâinile pe cinstita cruce înaintea întregului popor că crede în legea creștinească și nu are gând de turcire. Și în noaptea următoare a sfărâmat acea cruce, pe care jurase și a aruncat-o și în privată”. Să ne amintim că evenimentele, reluate și de Nicolae Iorga, se desfășurau în plin Ev Mediu, în care ideologia religioasă domina întreaga societate europeană, de la Atlantic la Urali. Trecerea unui fiu de voievod
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să văd prevederea din Testamentul lui Adam în care sunt exclus dintr-o parte a lumii"! Pornind de la această "motivație" politică, aveau să se declanșeze, în deceniile și secolele următoare, o suită de acțiuni, atacuri și expediții împotriva stăpânilor" de jure" ai zonei de apus a Terrei, spaniolii. Cei dintâi care s-au aventurat în zonă au fost pirații francezi, la 1506 fiind menționate primele nave-pirat franceze navigând pe coastele Cubei. Prima acțiune de piraterie atestată documentar ar fi fost totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
prevedea necesitatea pregătirii de nave capabile să în-frunte pirateria. În august 1817 "Diario de la Havana" publica un anunț oficial prin care se ofereau premii și o parte din prada celor care vor captura sau distruge nave pirat sau corsar. "De jure" pirateria avea să fie abolită în majoritatea statelor după Congresul de la Paris, din 1856, Spania a abolit-o abia în 1908! Astăzi, pirații, corsarii, bucaneroșii, filibusterii, sunt în Cuba personaje de istorie și legendă. Locurile pe unde au atacat, unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Boris, respectiv șoferul, îngrijitoarea și grădinarul cubanezi, care mi-au declarat: "Cuba es nuestra patria grande, Rumania patria adoptivă, y por las dos juramos: Patria o muerte. Venceremos! "Cuba este marea noastră patrie, România patria de adopcion și pentru amândouă jurăm: Patria sau moartea. Vom învinge! Liniștiți în toate privințele și aflați și în paza "poetului nepereche" Mihai Eminescu, care ne străjuia de pe soclul din fața Ambasadei, ne-am văzut de ale noastre sub cerul de obicei blând și senin al frumoasei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
să-l întâlnească pe Fidel la 26 ianuarie 1959 la ambasada Cubei din Caracas și să scrie în revista "Idea" din Lima: "Cine nu e cu Cuba, cu Revoluția, cu Fidel Castro, este de cealaltă parte, a lașității și trădării. Jur ca poet și chilian că voi apăra victoria sa și adevărul ei cu toata pasiunea și dragostea popoarelor noastre. Cuba este pentru noi o chestiune de viață și de moarte"! În iulie 1966, Neruda realiza un turneu de conferințe și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
să-ți cauți alt furnizor. N-am nici un chef să-mi crape cineva-n casă. Nick a făcut o față ofuscată. - Bine Înțeles că n-o să-i dau adresa ta. - Și cu Doolie cum a fost ? - Nu știu cum a aflat-o. Jur că nu. Pe lîngă boschetarii ăștia, am găsit și cîțiva clienți ca lumea. Într-o zi am dat peste Bert, un tip pe care-l știam din barul Angle. Bert era cunoscut ca mardeiaș . Era un tînăr bine făcut, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
fac rost”. Urmărind jocul speranței și al Îngrijorării pe fața celuilalt, savurînd sentimentul de putere binevoitoare, puterea de a da sau de a refuza. În New Orleans Pat făcea Întotdeauna schema asta. Și Bill Gains În New York. Ike Bătrînu’ se jura că n-are nimic, apoi Îmi strecura plicul În buzunar și zicea „Uite, mai aveai tu”. Dar acum mă lăsasem de marfă. Totuși o doză de morfină ar fi fost mișto cînd mă duceam la culcare. Sau, și mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Zoe Romniceanu, aflând de scandal, au sosit la fața locului, au pătruns cu forța, au găsit pe Konon plângând și tremurând de a se vedea prizonier și asigurând că nu știa pe Mariu T. catolicit. Ele l-au pus să jure că nu va mai subscrie nimic până nu va vorbi cu ele și au alergat la Marghiloman. Acesta prezida comitetul partidului; acolo se afla și Grig. Cantacuzino. L-au chemat afară, i-au explicat că fac din această numire un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de acolo în Austria, unde s-a găzduit în castelul lui Turnund Taxis, pe urmă în Elveția și... [la] Paris, unde a sosit ca victima ororilor germanilor. Din nefericire, Berthelot, Saint Aulaire, Robert de Flers 106 o precedaseră. Chiar regina jurase la Iași că nu o mai vede. Nu scrisei lui Czernin și lui Bussche, dar direct și oficial lui Mackensen, invocând toate motivele refuzului nostru, contestând posibilitatea ca două femei și un copil să fie duse într un loc așa
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fost aceea că mi-a aruncat cererea de intrare în asociația Arplana (care nici măcar nu era înregistrată legal), și mi-a comunicat furios că mă dă afară din asociație. Vă închipuiți că m-am enervat foarte tare și m-am jurat că o să pornesc altă asociație, de data asta fără d-l Vintilă și că o voi înregistra legal, cu statut, sediu, și tot ce mai trebuie. Asta am și făcut, astfel că în luna decembrie a anului 1995 a apărut
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
doar dintre români, dar din lume au fost atât de cunoscuți și populari cum a fost Petru Brânzei. "L-am cunoscut atât de bine..." așa se spune despre cineva lângă care ți-ai petrecut ani din viață. Eu pot să jur că nu-l cred pe cel care mi-ar spune că l-a cunoscut bine pe doctorul Brânzei. Asta pentru că acest om, care era el dintr-o bucată, a fost în realitate compus din mai multe bucăți, unele dintre cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Florentin pe langă punerea tradițională în slujba intereselor comunei supuse. Satisfacerea nevoilor ambilor stăpâni nu a fost întotdeauna ușor și nici măcar posibil. În jurământul pe care Căpitanul de Pistoia l-a rostit în fața Signoriei florentine, înainte de preluarea mandatului, el a jurat să "conservare civitatem Pistoriensem eiusque comitatus et districtus în eis libertate et statu quibus tunc potiebatur"63. Dar daca același funcționar trebuia să apere prerogativele pistoiese împotriva dorințelor florentine consecințele puteau fi uneori destul de grave. Un astfel de caz este
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a sărit un cogeamite rățoi gras, cu capul verziu pe care l-am doborât dintr-un foc; apoi luntrașul, culegându-l de pe apă, i-a vârât oi trestie în gât și l-a așezat în mijlocul unui ochi, de-ai fi jurat că-i viu, iar noi ne-am pus la pândă în stuh, la marginea ochiului. Una după alta, au venit în timp de o oră vro 15 rățe lângă cea moartă și pe toate le-am luat ca din oală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Știi una, bade, hai cu mine la dânsul, să-i luăm calul. Românul se prinse bucuros, dar, când ajunse aproape de locotenent și-l văzu întrecând cu capul toate vârfurile popușoaielor, a stat uimit și și-a făcut cruce. Aș fi jurat, cucoane, că-i calare, adause el, râzând. Nu fie de deochi!... năltuț flecău... se vede că a ploat când l-a născut maică-sa. Da, a cam ploat, îi răspunsei eu, puindu-i un bacșiș în palmă; iar el s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
s-a ales în Iași în ziua de 5 ianuarie 1859, așa am avut fericirea să văd și pe Vodă Carol, într-un cadru însă mult mai grandios, când s-a prezentat la tribuna camerei și a rostit următorul jurământ: "Jur de a fi credincios legilor țărei, de a păzi religiunea României, precum și integritatea teritoriului ei, și de a domni ca Domn constituțional". Președintele adunărei, Manolachi Costachi, adresă apoi Principelui următoarea cuvântare. "Măria Ta! În numele adunărei al cărei organ sunt, vin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Președintele adunărei, Manolachi Costachi, adresă apoi Principelui următoarea cuvântare. "Măria Ta! În numele adunărei al cărei organ sunt, vin a Vă prezenta mulțămirile ei entuziaste și urările ce face pentru fericirea Domniei Măriei Tale... Națiunea ai cărei reprezentanți Vă înconjoară aici, jură de a nu cruța nici silințe, nici sacrificii pentru a consolida Tronul și Dinastia Măriei Tale și a lucra împreună cu Măria Ta la nobila misiune ce Vă este dată de a stabili pentru vecinicie mărirea și prosperitatea României. Trăiască Măria Sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu atât poveștile vânătorești deveneau mai gogonate. Ca să dau o idee despre ce este în stare să istorisească un vânător sătul cu o ploscă de Cotnar trasă la măsea, e destul să spun următoarea întâmplare a lui Codreanu, care se jura pe oțelele puștei lui, tot ce-avea el mai scump pe lume, că era adevărată: Într-o zi la o goană, povesti el, am împușcat un hrăpariț 133 de lup, talpa pădurei, bătrân, colțos și care, desigur, a călcat multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
visurile mele de noapte, o vedeam pretutindene și mai cu samă în inima mea. Nu știu cum mi s-ar părea acuma, dacă mi s-ar înfățoșa așa cum era ea atunci, căci vârsta și timpul modifică judecata oamenilor. Atunci însă aș fi jurat că Venus n-a putut să fie mai frumoasă decât dânsa. Era, mă rog, blondă, cu un păr de aur care parcă revarsă raze, cu niște ochi albaștri, adânci ca unda ademenitoare a mărei, cu o talie de vespe, curmată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
problema aceasta a stîrnit nenumărate controverse, sîrbii chiar au obținut o serie de privilegii speciale. Printre altele, a fost fondat la Sremski Karlovci un centru religios și cultural. Contactul cu Patriarhia de la Peć s-a păstrat, mitropolitul de la Sremski Karlovci jurînd supunere patriarhului acesteia și pomenindu-i numele în cadrul liturghiei. Marea emigrație a avut consecințe nefericite pentru Patriarhia de la Peć, ducînd la schimbarea compoziției etnice a regiunii Kosovo. Mișcarea albaneză de aici a fost menționată anterior; numeroasa emigrație a sîrbilor avea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]