5,988 matches
-
închisoare, iar soția sa este achitată. Apărarea, reprezentată de Radu Budișteanu, nu a reușit să găsească avocați cu experiență, datorită presiunilor exercitate asupra acestora de către autorități. După declanșarea războiului în Est, Ion Antonescu a emis un ordin de amnistiere a legionarilor care aveau de ispășit pedepse de până la cinci ani. Ei trebuiau să semneze la ieșire o declarație că să vor abține de la activități politice sau publicistice și se obligau ca săptămânal să facă o vizită la postul de poliție din
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
la ieșire o declarație că să vor abține de la activități politice sau publicistice și se obligau ca săptămânal să facă o vizită la postul de poliție din raza localității de domiciliu. Odată eliberat, Mihail Sturdza părăsește clandestin țara, ajutat de legionari, prin Bulgaria, unde așteaptă o lună aprobarea lui Joachim von Ribbentrop de a putea trece pe teritoriul Reichului fără a fi reținut. Ajunge la Copenhaga în 7 august 1941. Încercarea sa de a se înrola în armata finlandeză, ca și
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
lună aprobarea lui Joachim von Ribbentrop de a putea trece pe teritoriul Reichului fără a fi reținut. Ajunge la Copenhaga în 7 august 1941. Încercarea sa de a se înrola în armata finlandeză, ca și cea de a forma din legionarii refugiați în Germania o unitate militară care să lupte contra rușilor, sunt blocate la intervenția lui Ion Antonescu. Devine ministru de externe și al instrucțiunii publice în cadrul așa-zisului Guvern Național Român de la Viena, format de legionarii refugiați din România
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
a forma din legionarii refugiați în Germania o unitate militară care să lupte contra rușilor, sunt blocate la intervenția lui Ion Antonescu. Devine ministru de externe și al instrucțiunii publice în cadrul așa-zisului Guvern Național Român de la Viena, format de legionarii refugiați din România (decembrie 1944 - mai 1945) În cadrul așa-zisului proces al "Marii Trădări Naționale" din 6-17 mai 1946, Mihail Sturdza a fost condamnat la moarte în contumacie. După război, se refugiază în America Latină, apoi în Spania, menținând permanent legătura
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
Cert este că acesta nu figurează printre căpeteniile legionare și susținătorii de marcă ai acestora inculpați în procesul din aprilie 1934, arestați în 29 decembrie 1933, în urma asasinării prim ministrului I.G. Duca, pe peronul Gării Sinaia, de către o echipă de legionari, numiți ulterior Nicadori. Mihail R. Sturdza nu se regăsește nici pe lista celor 66 de deputați legionari, aleși în urma alegerilor din 20-22 decembrie 1937. Nu menționează aceasta nici în memoriile sale. Tot în memoriile sale, primul contact cu Corneliu Zelea
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
procesul din aprilie 1934, arestați în 29 decembrie 1933, în urma asasinării prim ministrului I.G. Duca, pe peronul Gării Sinaia, de către o echipă de legionari, numiți ulterior Nicadori. Mihail R. Sturdza nu se regăsește nici pe lista celor 66 de deputați legionari, aleși în urma alegerilor din 20-22 decembrie 1937. Nu menționează aceasta nici în memoriile sale. Tot în memoriile sale, primul contact cu Corneliu Zelea Codreanu datează din 8 martie 1936, atunci când îl anunță pe acesta despre iminența semnării unei convenții feroviare
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
instituit acest grad legionar în timpul vieții, în 2 decembrie 1936. În timpul vieții lui Codreanu, nu au deținut acest grad decât 14 persoane, respectiv membrii "istorici" fondatori, Nicadorii, Gh. Clime, plus încă 5 persoane. Dat fiindcă și în necrologul altor fruntași legionari se menționează că au deținut acest grad, este de presupus că și Horia Sima a acordat acest grad pentru merite deosebite unor legionari. A doua zi după 6 septembrie 1940, Ion Antonescu prezidează prima ședință a Consiliului de Miniștri. După
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
membrii "istorici" fondatori, Nicadorii, Gh. Clime, plus încă 5 persoane. Dat fiindcă și în necrologul altor fruntași legionari se menționează că au deținut acest grad, este de presupus că și Horia Sima a acordat acest grad pentru merite deosebite unor legionari. A doua zi după 6 septembrie 1940, Ion Antonescu prezidează prima ședință a Consiliului de Miniștri. După rezolvarea câtorva probleme urgente (bugetul casei regale, apelul către țară, etc...) proaspătul șef de guvern își expune maniera în care înțelege să guverneze
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
germane un protocol adițional, chiar și secret, care să prevadă obligația simetrică a Japoniei de a ataca Uniunea Sovietică în cazul unui război germano-sovietic. Antonescu a refuzat categoric această sugestie, fie din cauză că n-a înțeles, fie din cauză că venea din partea unui legionar. Mihail Sturdza a argumentat cu atuurile de care dispunea România în raport cu oricare altă țară din Axă - petrol, grâne, materii prime, și mai ales - aproape un milion de soldați gata să lupte pentru Basarabia, dar Antonescu a refuzat orice discuție asupra
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
Român, cu Horia Sima în calitate de prim ministru, Mihail R. Sturdza, ministru de externe, Vasile Iașinschi, Corneliu Georgescu, prof. Grigore Manoilescu, gen. Platon Chirnoagă în calitate de ministru al apărării, prof. univ. Ion Sângiorgiu, și Vladimir Cristi (din ianuarie 1945), ultimii trei nefiind legionari. Li s-a alăturat Mitropolitul Visarion Puiu, titularul Episcopiei Românești din Vest. După cum afirmă Mihail Sturdza, acest guvern: Trecerea emisiunii românesti de la Radio Donau sub controlul Guvernului Național Român a fost primul act prin care guvernul german a recunoscut identitatea
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
în Palatul Lobkowitz. Cea mai importantă preocupare a noului guvern a fost constituirea cu sprijin german a unei armate care să lupte contra trupelor sovietice ce invadaseră teritoriul României. Aceasta urma să fie formată din voluntari, prizonieri de război eliberați, legionari si alți refugiați din fața tăvălugului comunist, etc... Au fost de asemenea recrutați voluntari pentru activități diversioniste în spatele frontului. După antrenamente sumare, au fost parașutați în spatele liniilor inamice.Unele acțiuni au reușit, altele au eșuat însă, așa cum a fost misiunea lui
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
în locul său fiind numit locotenent-colonelul Virgil Bichiceanu. Nici la Brașov lucrurile nu stăteau mai bine. Locotenent-colonelul Hans Dehmel se află în România de două decenii, ca reprezentant al serviciului de informații german. Autoritățile române considerau că era un admirator al legionarilor și îl bănuiau că ar fi un fel de conducător din umbră al Grupului Etnic German. Informat despre această situație, Ion Antonescu a cerut și a obținut, în 22 mai 1943, înlocuirea cu colonelul von Kehschitzki. Tot atunci a fost
Comisia Roggeri-Altenburg () [Corola-website/Science/304906_a_306235]
-
care coincide cu distanțele dintre ruinele castrelor. S-au descoperit multe unelte, arme și chiar o statuie a zeiței Victoria precum și foarte multe monede romane, semn că romanii dispuneau de sume apreciabile de bani proveniți probabil din plata pe care legionarii o primeau odată cu lăsarea la vatră. Au fost găsite monede emise în timpul împăraților: Traian, Antonius Pius, Marcus Aurelius, Gordian al-III-lea și Aurelian. Dimensiunile castrului roman nu sînt pe deplin cunoscute nici astăzi datorită faptului că cea mai mare parte a
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
e.n.) creștinismul, având adepți răspândiți în toate coloniile Imperiului Roman, era încă o religie minoritară. Templele castrului Drobetei sunt citate în perioada împăratului Gordian al III-lea (238-244) ca unele dintre puținele locuri unde în Dacia se practicau, printre soldații legionari romani, misterele cultului (cu dedicație militară) lui Jupiter Dolichețianul (la origine un zeu oriental, inclus în Panteonul roman, adorat pe teritoriul Siriei de astăzi ca zeul suprem Baal al cerului și al furtunii). Legat de cultul particular roman al lui
Drobeta () [Corola-website/Science/305725_a_307054]
-
această instituție în subordinea Președinției Consiliului de Miniștri. Moruzov, arestat împreună cu adjunctul său, Niky Ștefănescu, au fost încarcerați la penitenciarul Jilava, care se afla în custodie legionară. La scurt timp după arestare ei au fost asasinați de o echipa de legionari (Masacrul de la Jilava) în noaptea de 26-27 noiembrie 1940. Horia Sima, vice prim ministru, președintele partidului de extremă-dreaptă (fascist) Garda de Fier și șeful mișcării legionare era interesat de eliminarea lui Moruzov pentru a ascunde faptul că fusese informator , iar
Eugen Cristescu () [Corola-website/Science/305730_a_307059]
-
un serviciu de informații și nu unul de execuții și crime. După istoricul Cristian Troncotă, conform documentelor de arhivă, Cristescu nu ar fi fost implicat în «seria asasinatelor de stat» din timpul lui Carol al II-lea, adică lichidarea liderilor legionari, iar sub regimul antonescian, în masacrele de la Jilava, Snagov și Strejnic. În procesul pogromului de la Iași, judecat în anul 1948, Cristescu a fost audiat ca martor și nu ca inculpat. În timpul războiului, agenți americani și britanici prinși și anchetați de
Eugen Cristescu () [Corola-website/Science/305730_a_307059]
-
După ce este detașat în diverse posturi prin țară (Găești, Ploiești și Chișinău), este avansat la gradul de colonel în 1938, fiind mutat la Iași. După abdicarea regelui Carol al II-lea, demisionează din armată (în 26 noiembrie 1940), de teama legionarilor. (deoarece fusese un colaborator apropiat al gen. Ioan Bengliu, fost comandant al Jandarmeriei, asasinat în aceeași noapte la închisoarea militară Jilava) Se retrage în Banat, trece Dunărea în Iugoslavia, apoi revine în funcția din care demisionase anterior, imediat după evenimentele
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
o atitudine foarte antisemita. Corneliu Zelea Codreanu ar fi făcut următoarele promisiuni în ianuarie 1930, printr-un ziar naționalist: Când Mișcarea Legionara a ajuns la putere, membrii ei și țăranii se așteptau să facă ceea ce a promis. În mod legal, legionarii nu puteau să-și însușească averile evreilor, astfel că au recurs la mijloace de teroare. În perioada de la 6 septembrie 1940 până la 21 ianuarie 1941, multi evrei au fost maltratați sau omorâți. Aceste crime au fost săvârșite de aparatul administrativ
Prigonirea evreilor în Statul Național-Legionar () [Corola-website/Science/306395_a_307724]
-
perioada interbelică, Mișcarea Legionara fiind apreciată după evenimentele ultimilor ani ai acestei perioade. Potrivit istoricului liberal Neagu Djuvara, "este o greșeală să se credă că Mișcarea Legionara a fost o creație a fascismului". De asemenea, este menționat cu insistență antisemitismul legionarilor, dar "până la venirea la putere în 1940, ei nu omorâseră nici un evreu". În septembrie 1940, cănd Mișcarea Legionara a ajuns la guvernare, s-au făcut epurări ale evreilor din instituțiile de stat, de cultură, presa, teatre, spitale, etc. Până și
Prigonirea evreilor în Statul Național-Legionar () [Corola-website/Science/306395_a_307724]
-
opresivă și de persecuțiile tipice din statul național-legionar, ci punctul culminant al evoluțiilor evenimentelor”. În zilele 21-23 ianuarie 1941, la București, a izbucnit o revoltă legionară, condusă de Horia Sima, împotriva „Conducătorului”, generalul Ion Antonescu. În același timp cu rebeliunea, legionarii au inițiat și condus cel mai mare și mai violent pogrom împotriva evreilor din istoria Munteniei. Legislația română din ultimul an al domniei lui Carol II ridica la rang de lege discriminarea rasială a evreilor, considerați „rasă inferioară”. În perioada
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
evreilor, considerați „rasă inferioară”. În perioada Statului Național Legionar au fost elaborate peste douăzeci de decrete-legi care duceau la restrângerea libertății și drepturilor civice ale evreilor. În lunile septembrie-decembrie 1940 restricțiile erau și mai aspre decât în august. Antonescu și legionarii erau de acord cu exproprierea evreimii din România, însă Antonescu nu accepta metodele teroriste la care recurgeau legionarii. Antonescu s-a temut că ritmul exproprierilor fiind prea rapid, ar fi dus la oprirea comerțului și la un dezastru economic. O
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
la restrângerea libertății și drepturilor civice ale evreilor. În lunile septembrie-decembrie 1940 restricțiile erau și mai aspre decât în august. Antonescu și legionarii erau de acord cu exproprierea evreimii din România, însă Antonescu nu accepta metodele teroriste la care recurgeau legionarii. Antonescu s-a temut că ritmul exproprierilor fiind prea rapid, ar fi dus la oprirea comerțului și la un dezastru economic. O mare parte din proprietățile jefuite de la evrei au ajuns în posesia legionarilor și nu în proprietatea statului, cum
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
accepta metodele teroriste la care recurgeau legionarii. Antonescu s-a temut că ritmul exproprierilor fiind prea rapid, ar fi dus la oprirea comerțului și la un dezastru economic. O mare parte din proprietățile jefuite de la evrei au ajuns în posesia legionarilor și nu în proprietatea statului, cum ar fi vrut Antonescu, care la 11 ianuarie 1941 declara: La 27 noiembrie 1940 unități ale Poliției Legionare au ucis la Jilava și la Prefectura poliției Capitalei 65 de demnitari politici din timpul regimului
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
27 noiembrie 1940 unități ale Poliției Legionare au ucis la Jilava și la Prefectura poliției Capitalei 65 de demnitari politici din timpul regimului lui Carol al II-lea, ca răzbunare pentru asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu. Două zile mai târziu, legionarii l-au asasinat pe fostul prim-ministru, celebrul istoric Nicolae Iorga. Aceste fapte au stricat relațiile dintre legionari și Ion Antonescu. Concomitent, legionarii au început să perceapă amenzi și taxe ilegale de la evrei și s-au dedat la percheziții fără
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
demnitari politici din timpul regimului lui Carol al II-lea, ca răzbunare pentru asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu. Două zile mai târziu, legionarii l-au asasinat pe fostul prim-ministru, celebrul istoric Nicolae Iorga. Aceste fapte au stricat relațiile dintre legionari și Ion Antonescu. Concomitent, legionarii au început să perceapă amenzi și taxe ilegale de la evrei și s-au dedat la percheziții fără motiv (ocazii de jaf) și arestări, evacuări silite, tortură și viol. La 29 noiembrie, Antonescu a ordonat dezarmarea
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]