5,477 matches
-
din nou. Sovieticii se mențineau pe poziție. Utilajele petroliere aparțineau germanilor și, prin urmare, Uniunea Sovietică le putea lua în stăpînire ca "pradă" de război. Ferguson a anunțat că întrucît sovieticii refuzaseră să prezinte vreun document prin care să dovedească legitimitatea confiscării bunurilor respective, delegația americană refuză să mai participe la alte întruniri ale Comisiei. Problema utilajelor petroliere a rămas neschimbată, fără a se lua vreo hotărîre în privința lor, iar sovieticii au folosit în continuare bunurile confiscate din România. Recunoașterea guvernului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și pe 13 iulie au fost aprobate de către regele Mihai. Acestea prevedeau ca, în urma alegerilor, să se instituie o "Adunare a Deputaților", un organ unicameral, spre deosebire de organizarea legislativă bicamerală prevăzută prin Constituția din 1923. Deși au existat oarece controverse privind legitimitatea restructurării guvernului printr-o lege electorală, disputa a luat sfîrșit, întrucît regele crease un precedent pe 2 septembrie 1944, prin aprobarea unui proces similar 332. În următoarele luni, partidele politice s-au pregătit pentru alegerile din noiembrie. Legile electorale prevedeau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
oară în vedere România. Acesta a remarcat că deși comuniștii aveau un control strict asupra României, conducerea acesteia încercase să instituie contacte mai strînse cu Washingtonul pentru a-și asigura tehnologia necesară și pentru "a da substanță pretențiilor sale la legitimitate și permanență, în ochii propriului popor". Concluzia la care ajunsese CSN în noul document, denumit 5811, era aceea că Bucureștiul este "așadar extraordinar de receptiv la intensificarea contactelor cu Occidentul"898. București-Moscova-Washington În noiembrie 1956, tratativele economice româno-americane de la București
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
român, care să-l determine să rămînă loial Moscovei și să reducă influența Chinei asupra Europei de Est915. O altă explicație ar fi aceea că guvernul sovietic credea că retragerea trupelor avea să dea partidului și guvernului român mai multă legitimitate în ochii poporului. Și aceasta ar fi atenuat acel gen de ostilitate care dusese la revolta din Ungaria 916. A treia alternativă, oferită de primul ambasador al Americii în Republica Populară Română, William Crawford, este aceea că retragerea a fost
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1969 a unui paragraf care legifera crearea unui Consiliu pentru Politica Economică Internațională (CPEI). Dacă acesta ar fi fost aprobat, el ar fi schimbat caracterul neoficial al CPEI și ar fi garantat Consiliului o autoritate statutară și, implicit, mai multă legitimitate acțiunilor sale1500. Dezbaterile s-au axat pe chestiunea duratei pentru care urma să fie prelungită legea și pe relația dintre CPEI și Congres. Administrația pleda pentru o prelungire pînă în 1975 și dorea ca CPEI să nu aibă, practic, nici o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proces prin care conceptul de "popor", anterior împovărat cu semnificații periorative a fost reșapat semantic și încărcat cu valențe pozitive. De la ideea de popor înțeles ca "prostime" s-a trecut la concepția poporului ca purtător al suveranității și sursă a legitimității. Prin această conversie semantică, Greenfeld afirmă că s-a produs o "revoluție conceptuală" care a "lansat era naționalismului" (p. 6). Noua înțelegere a națiunii ca popor suveran, precizată gradual în contextul socio-politic britanic, avea să fie consfințită politic prin Revoluția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Daciei mici", unirea Moldovei și Țării Românești, idee care era circulată din ce în ce mai intens în memoriile adresate marilor puteri în anii '20 ai secolului al XIX-lea. Toate acestea au dat roade, când în textul Regulamentului Organic (1831-1832) a fost recunoscută legitimitatea proiectului de unire a celor două principate danubiene. Motivele justificate invocate de către legiuitori erau găsite în comunitatea de origine, religioasă, de obiceiuri și lingvistică, precum și nevoile comune ale locuitorilor celor două principate (Regulamentul Organic, art. 130). Dezideratul politic al unirii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
divizată între facțiunea care promova activismul (i.e., apărarea cauzei naționalității române în noile structuri politice ale Monarhiei Duale) și cea care milita pentru pasivism (i.e., abținerea de la activarea în cadrele politice ale Monarhiei Duale, ca mod de a arăta nerecunoașterea legitimității acestora). În 1881, elita politică românească s-a unit sub pavilionul Partidului Național Român, care s-a remarcat prin Memorandumul înaintat împăratului Franz Josef în 1892, rămas fără efect politic și soldat cu încarcerarea semnatarilor săi. Marea răscoală țărănească din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe dreptul divin al regelui cu politii ce se legitimau în baza suveranității populare, s-a conturat o nouă matrice a echilibrului geopolitic european sub forma sistemului interstatal. În cadrul acestui sistem interstatal, statele-națiune constituiau noii actorii colectivi, fiecare revendicându-și legitimitatea în fondul suveranității populare și justificându-și acțiunile în numele interesului național. Noua matrice definită structural de sistemul interstatal a constituit, așadar, cadrul de referință geopolitic în interiorul căruia actorii statali au fost puși într-o situație competițională, în termeni teritoriali, economici
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care în 1971 a celebrat printr-un fastuos pachet de ceremonii 2500 de ani de la întemeierea imperiului persan. Ambele evenimente, atât cel românesc cât și cel iranian, urmăreau exhibarea simbolică a vechimii statalității, în ideea de a conferi prestigiu și legitimitate formelor statale curente. A doua evoluție notabilă ține de auctorialitate: numele autorilor manualelor școlare de istorie publicate în perioada regimului comunist nu apar pe copertele cărților, ci doar pe pagina de gardă. Însă, dată fiind "științificitatea" materialismului dialectic, ce rost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
necesară această demonstrație. Prin identificarea cu elementul autohton, supraviețuirea fondului dacic certifica vechimea bimilenară a poporului român și continuitatea neîntreruptă a statalității românești. Aceste calități vor sta la baza unei intense exploatări simbolice din partea regimului aflat în continuă căutare de legitimitate. După cum vom vedea imediat, bimilenaritatea poporului român va furniza materialul istoric pentru elaborarea unor "tradiții inventate" celebrate prin sofisticate ceremoniale publice (Hobsbawm și Ranger, 1983). Teza continuității dacice este premisa pentru concluzionarea continuității daco-romane la nord de Dunăre după retragerea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
data proclamării independenței de către Carol) pe 9 mai (data la care "adunarea deputaților țării a declarat România stat independent", Almaș și Petric, 1966, p. 109). Carol este acuzat chiar de manipulare simbolică, tărăgănând deliberat proclamarea independenței pentru a-și consolida legitimitatea, "legîndu-se în mod forțat actul de independență de începutul domniei lui Carol I". Stricând planurile regale, M. Kogălniceanu, în calitatea sa oficială de ministru de externe, a declarat "la 9 mai 1877 în fața Adunării Deputaților: "Sîntem independenți; sîntem națiunea de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cultică. El este cel care l-a canonizat pe Lenin, îmbălsămându-i trupul și prin aceasta i-a conferit "viață politică unui trup mort" (după expresia lui K. Verdery, 1999). Tot Stalin, capitalizând simbolic reputația lui Lenin, și-a asigurat legitimitatea politică necesară pentru a-i permite ulterior să își construiască unul dintre cele mai elaborate culturi ale personalității din istoria recentă a umanității, întrecut probabil doar de cultul lui Mao și cel al lui Kim Ir-sen. Doar că puțin după
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cultul monarhic (a instituției regalității). Cultul personalității poate fi interpretat prin prisma puternicului concept weberian al "autorității charismatice" ca fiind programul cultural sponsorizat statal care mobilizează întregul aparat propagandistic în scopul îmbrăcării simbolice a liderului în aureola charismei în vederea consolidării legitimității politice a acestuia. M. Weber a gândit charisma ca pe o calitate intrinsecă a unei persoane, certificată empiric prin "fapte eroice de vitejie" încununate cu "succesele enigmatice" repurtate de cel înzestrat cu acest har (Gerth și Mills, 1946, p. 52
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
științific. Ei doar au pângărit numele Partidului Comunist Român. Ei au pângărit de asemenea, memoria celor care și-au sacrificat viața pentru cauza socialismului în această țară" (cf. Gallagher, 2004, p. 93). Auto-catapultat în fruntea revoluției, FSN și-a asigurat legitimitatea dând asigurări că rolul frontului este acela de a guverna provizoriu societatea până la organizarea de alegeri libere. O întorsătură dramatică s-a produs în 23 ianuarie 1990, când consiliul FSN a decis ca frontul să participe la alegerile programate a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a căror succesiune a condus către conflictul etnic stradal soldat cu șase morți (trei români și trei maghiari) și peste două sute de răniți: i) etnicizarea discursivă recursul la discursul și categoriile etnice de către mass-media și politicienii postdecembriști în căutarea de legitimitate politică; ii) etnicizarea societății civile în curs de emergență apariția organizațiilor civice și politice maghiare (Uniunea Democrată Maghiară din România UDMR, Uniunea Democratică a Tineretului Maghiar MADISZ); iii) etnicizarea posesiunii simbolice a orașului și a instituțiilor sale constitutive odată anatamate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în combinație cu elemente reale. Etnogeneza poporului român punctul sensibil al istoriografiei clasice, care a demonstrat într-o manieră "irefutabilă" teza continuității daco-romanilor la nord de Dunăre este tratată ca un "mit etnogenetic" (p. 8). Abandonarea certitudinilor absolute creatoare de legitimitate dar și de comoditate intelectuală caracterizează întreaga expunere; autorii nu se feresc să afirme că "nu știm foarte multe lucruri despre istoria secolelor care au urmat" (p. 10). Această atitudine, de recunoaștere a incertitudinii, constituie o premieră în manualistica românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
demarat eforturi de reparație a injustițiilor istorice (Olick și Coughlin, 2003, p. 37). Toate aceste măsuri emblematice pentru "politicile regretului" relevă că trecutul își păstrează relevanța simbolică și însemnătatea politică, iar memoria colectivă continuă să fie o sursă primară de legitimitate politică, așa cum a fost dintotdeauna. Trecutul rămâne, astfel, slujnica autorității. Ce s-a schimbat radical este, însă, modul de raportare la trecut. Spre deosebire de epoca naționalistă în care prevalentă era paradigma triumfalist-eroică a trecutului național, memoria colectivă fiind meta-narativa unui destin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
voință de pocăință în efortul de eliberare catharctică de greșelile trecutului prin spovedania publică și asumarea oficială a păcatelor trecutului. Această penitențializare a politicii memoriei este identificată de către J. Olick ca fiind "noul principiu de legitimare" politică în contemporaneitatea postnaționalistă. Legitimitatea politică în ordinea actuală a postnaționalismului pare a fi condiționată de ritualul simbolic de penitență publică la care statele naționale se autosupun în vederea reconcilierii prezentului cu trecutul. Regretul a fost instituit astfel ca principiu politic al noii etici europene a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românească se află deocamdată la secvența secundă, anume, la faza de stăpânire a trecutului și de condamnare a acestuia. Nostalgia populară față de comunism, alimentată de dificultățile socioeconomice ale prezentului, complică procesul de gestionare statală a trecutului, punând sub semnul întrebării legitimitatea criminalizării și a condamnării simbolice a perioadei comuniste. Fără a cădea în cursa întinsă de tentația profețiilor istorice, o evoluție plauzibilă a modului de gestionare a trecutului comunist s-ar putea înscris pe următorul traseu: odată cu consolidarea democrației autohtone, pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unei creșteri economice care să producă modificări semnificative în calitatea vieții, nu ar fi deloc surprinzător ca gradul nostalgiei colective să descrească. Acest fapt ar permite narativei oficiale a comunismului ca regim ilegitim și criminal să capete o mai mare legitimitate atât în arena publică, unde deține deja un statut hegemonic, cât și în cadrul conștiinței colective a societății românești, care este deocamdată scindată. Trecerea timpului, alături de incursiuni de cercetare mai puțin pasionale în realitatea trecutului comunist ar putea, mai departe, să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
noastre, cel puțin, nici pe dreptul natural, firesc, nici pe cel istoric, ci a fost consecința unor împrejurări social-economice și politice favorabile acelora ce dețineau pârghiile puterii în stat, respectiv politică, militară și juridică, în măsură să dea formă de legitimitate pretenției lor de a stăpâni. Acești factori de putere au folosit conjuncturile create din varii dificultăți puse în fața locuitorilor de rând (a nu se uita acel greu mare căzut asupra satului Torcești din timpul domniei lui Duca Vodă), au profitat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și psihotrope poate fi emisă, pentru tratamentul în ambulatoriu, de medici sau, după caz, medici veterinari, în scop medical, oricărui pacient, indiferent de natură bolii lui, daca medicul consideră necesar preparatul respectiv că tratament. ... (2) Responsabilitatea pentru aprecierea necesității și legitimității utilizării în actul medical a acestor preparate, precum și pentru prescrierea lor corespunzătoare revine în totalitate medicului care face prescrierea. ... (3) Prescripția medicală pentru preparatele stupefiante și psihotrope se emite în patru exemplare, destinate pacientului, farmaciei și, după caz, casei de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222896_a_224225]
-
funcționare optimă și eficientă. Măsuri de control = stabilirea unor acțiuni în vederea monitorizării și verificării permanente sau periodice a unei activități, a unei situații ș.a., pentru a evidenția progresele și pentru a asigura îmbunătățirea activității. Misiunea entității = precizează scopul entității și legitimitatea existenței sale în mediul înconjurător, contribuind la crearea imaginii interne și externe a entității. Monitorizare = activitatea continuă de colectare a informațiilor relevante despre modul de desfășurare a procesului sau a activității. Monitorizarea performanțelor = supravegherea, urmărirea, de către conducerea entității publice, prin intermediul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279763_a_281092]
-
funcționare optimă și eficientă. Măsuri de control - stabilirea unor acțiuni în vederea monitorizării și verificării permanente sau periodice a unei activități, a unei situații ș.a., pentru a evidenția progresele și pentru a asigura îmbunătățirea activității. Misiunea entității - precizează scopul entității și legitimitatea existenței sale în mediul înconjurător, contribuind la crearea imaginii interne și externe a entității. Monitorizare - activitatea continuă de colectare a informațiilor relevante despre modul de desfășurare a procesului sau a activității. Monitorizarea performanțelor - supravegherea, urmărirea, de către conducerea entității publice, prin intermediul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270814_a_272143]