243,069 matches
-
curentul optimist sau la curentul pesimist nu este indiferent căci, în primul caz, am putea avea un alibi la o gestiune nu prea riguroasă a angajamentelor publice pe când în al doilea, avem obligația de a menține deficitele publice între niște limite rezonabile. Fie că suntem optimiști sau pesimiști, să mai menționăm și că evenimentele ce țin de demografie pot altera pozițiile de principiu. Ce devine de exemplu demersul lui Becker și Murphy în perspectiva ieșirii la pensie a generației baby-boom? Desigur
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mirării. De glasul omenesc o deosebesc cîteva infirmități: absența temperaturii și a surîsului lecturii, atot puternicia pustiului emoțional, ergo, nici o bîlbă, nici un tre molo. O deosebește și o monstruozitate: prefacerea textului În voce poate ajunge la viteze uluitoare, pînă la limita de rupere a sensului, pînă la ininteligibil. Mașinii nu-i pasă, ea sporește ritmul sub imboldul transmis tastelor de buri cele celor zece degete, niciodată mai puține. Este una dintre tehnicile de scriere și de citire ale orbilor, cea mai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lui, Iuda se dovedește un adevărat ucenic al lui Isus. Trădarea, cel mai josnic act pe care-l poate comite cineva, echivalează cu o kenoză asumată. Așa cum Isus, Dumnezeu, s-a trădat pe Sine, adică S-a smerit până la ultima limită, făcându-se om, creatură, tot așa Iuda se smerește, se împuținează pe sine făcându-se trădător. „Ordinea inferioară este o oglindă a ordinii superioare. Iuda îl reflectă așadar pe Isus.” Voi încheia amintind o povestire „apocrifă” a lui Vasile Voiculescu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nici răutate”. În context grecesc precreștin, greșeala nescuzabilă, penală se numește hybris: orgoliu al omului și rătăcire dorită de zei. Aceștia din urmă sunt posedați de phthonos, „gelozie” față de muritori. Hybris este tentația permanentă a ființei umane de a transgresa limita impusă de însăși natura sa muritoare, tinzând la statutul zeilor. Componenta pozitivă este eroismul. Spre deosebire de hamartia, greșeală întru câtva pasivă, iresponsabilă, așa cum am văzut, hybris-ul este transgresiunea activă, deliberată. Hybris-ul subîntinde o noțiune tragică și juridică apropiată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
neglijarea îndatoririlor față de părinți, respingerea cuvintelor profeților, transformarea Templului în prăvălie etc. Dar aceste derapaje se puteau „rezolva” prin pocăință. Atunci însă când aceștia își îngăduie să echivaleze minunile lui Dumnezeu cu lucrările lui Beelzebul, ei ating apogeul răului, transgresează limita limitei limitei peste care, odată trecut, nu te mai poți întoarce. Dispare posibilitatea convertirii. b) Interpretarea proprie lui Atanasie Axiomele de pornire susțin paradoxul extraordinar al „insului” Isus, om și Dumnezeu: „Dumnezeu s-a făcut/a devenit carne (sarx) și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
îndatoririlor față de părinți, respingerea cuvintelor profeților, transformarea Templului în prăvălie etc. Dar aceste derapaje se puteau „rezolva” prin pocăință. Atunci însă când aceștia își îngăduie să echivaleze minunile lui Dumnezeu cu lucrările lui Beelzebul, ei ating apogeul răului, transgresează limita limitei limitei peste care, odată trecut, nu te mai poți întoarce. Dispare posibilitatea convertirii. b) Interpretarea proprie lui Atanasie Axiomele de pornire susțin paradoxul extraordinar al „insului” Isus, om și Dumnezeu: „Dumnezeu s-a făcut/a devenit carne (sarx) și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
față de părinți, respingerea cuvintelor profeților, transformarea Templului în prăvălie etc. Dar aceste derapaje se puteau „rezolva” prin pocăință. Atunci însă când aceștia își îngăduie să echivaleze minunile lui Dumnezeu cu lucrările lui Beelzebul, ei ating apogeul răului, transgresează limita limitei limitei peste care, odată trecut, nu te mai poți întoarce. Dispare posibilitatea convertirii. b) Interpretarea proprie lui Atanasie Axiomele de pornire susțin paradoxul extraordinar al „insului” Isus, om și Dumnezeu: „Dumnezeu s-a făcut/a devenit carne (sarx) și a locuit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Brendan parcurge un itinerariu deopotrivă fascinant și înfricoșător, acostând pe insule ciudate, pline de păsări, vizitând castele de un lux divin, celebrând o slujbă chiar pe spatele unei balene, întâlnind grifoni etc. etc. La un moment dat, după ce ocolește la limită gura iadului, vede o stâncă izolată, în plin ocean, iar pe această stâncă o mogâldeață în pielea goală, bătută de valuri. Apropiindu-se, abatele află că personajul înlănțuit acolo, ca un al doilea Prometeu, este Iuda Iscariotul. Ce face Iuda
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
cele patru duhuri care susțin pământul și tăria ca niște stâlpi gigantici, îngerii care pun în mișcare roata soarelui și a stelelor și șapte munți din pietre prețioase. Pe vârful celui din mijloc se află un tron de safir. Dincolo de limitele pământului, un ținut pustiu, în care au fost „azvârlite” ca într-o temniță planetele, adică aștrii neascultători, care au fost îngeri la origine. Domnul i-a condamnat să rămână în acest haos nelumesc vreme de zece mii de ani, până-și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
nelegiuiților a devenit receptaculul murdar al „antiepifaniilor”. Devalorizarea istoriei are ca efect compensatoriu o evaluare excesivă a supraistoriei. Din această perspectivă (supraistoria: panaceu iluzoriu!), suferințele prezentului parcă nici n-ar exista. Simplitatea soluției dă seama indirect de situația disperată, la limită a grupurilor de iudei (sau creștini) aflate în vizorul ocupanților sau persecutorilor. Prelungind teoretizarea, se poate spune că „instinctul” apocaliptic se dezlănțuie, explodează în momentul de maximă constrângere sau opresiune. * Simbolic vorbind, Noul Testament e organizat după scara celor trei virtuți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
bogăție constituie o dovadă limpede a interesului pe care mitul căderii îngerilor l-a suscitat în mod constant începând din secolul al II-lea înainte de Cristos până în secolul al V-lea după Cristos, datele pe care le-am luat ca limite temporale ale demersului nostru. Înainte de a reveni la discursul avvei Serenus, să încercăm să facem puțină ordine în datele culese. Dacă privim mai îndeaproape, ne dăm seama că mărturiile propun trei abordări principale ale mitului. Prima abordare, pe care am
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Origen în Exortație la martiriu? - Alt caz de notorietate: în Geneza 14,13, Biblia românească, urmând TM, îl numește pe Avraam „evreul”, acolo unde LXX folosește termenul perates („emigrant”), un deverbativ de la perao („a trece”, mai abstract, „a depăși o limită”). Părinții Bisericii, neobosiți scormonitori ai sensurilor mistice, plecând de la termenul grecesc, au zămislit o întreagă construcție filozofică având în centru „migrația”... sufletului spre Dumnezeu. Primul care a interpretat versetul în sens mistico-filozofic a fost Philon din Alexandria, continuat apoi de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
zile, el și-ar fi îmbogățit antologia cu încă vreo câteva tomuri. Pentru că, în ciuda unui anumit respect datorat canonului și tradiției, Filocalia este, prin chiar spiritul ei, un parcurs fără sfârșit, o cercetare a Absolutului, care nu prevede sau impune limite, o opera aperta prin excelență. Atunci când vorbea despre propria teologie, lui Stăniloae îi plăcea să folosească termenul „dinamic”. El invocă adesea o „teologie dinamică”, ce presupune un demers intelectual și existențial al cărui scop se confundă cu calea, în vreme ce calea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
teologice a celor trei iezuiți luați aici în discuție (De Lubac, Daniélou, Von Balthasar). A reaminti că Revelația are loc în cadrul istoriei, adică în cadrul unei temporalități sacre, înseamnă, în fond, a reaminti o banalitate patristică, dar destul de „stranie”, chiar la limita „ereziei”, în contextul teologic al anilor ’30-’50. Atrăgând atenția asupra acestui caracter istoric, temporal și dinamic, De Lubac provoacă și interpelează teologia metafizică oficială, care, prin simplificări pe cât de nejustificate, pe atât de drastice, impusese tomismul (simplificat) ca unică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
se propun singure) nu pot fi distinse net în travaliul concret, pe text, al traducătorului. Aș răspunde printr-o dublă comparație: cu La Bible d’Alexandrie și cu diortosirea ÎPS Bartolomeu Anania. La Bible d’Alexandrie furnizează o traducere la limita calcului după textul grecesc. Asta a fost una din premisele lor principale de lucru: traducem cât mai aproape de text, cu riscul de a produce o versiune franceză bizară din punct de vedere stilistic. O asemenea traducere cvasicalc prezintă, după mine
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
chip și zâmbet cald, Despina privea la Lia, bântuită de tristețe Încă. ― Nu mai fi supărată, mami. Operația a decurs normal și tati este bine. A avut loc și contravizita și doctorul Gruia a spus că “<pacientulă se prezintă În limitele post operatorii firești”. Să-l fi văzut pe tati cât s-a bucurat când a auzit afirmația doctorului Gruia, În care are mare Încredere. Au ajuns În clinică. În timp ce se Îndreptau spre rezerva unde se afla Nicu, surorile sau infirmierele
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
doctoraș, Cuc... ― Cred că lucrurile Îmi sunt clare chiar de când acesta a venit În clinică. Prea privește de la distanță - ca un observator - activitatea din clinica noastră. ― Îl puneți la treabă fără menajamente și Îl controlați. Să supravegheze traseul revenirii În limitele normale ale pacienților operați. Să stea de vorbă cu aparținătorii lor și să le dea lămuririle necesare.. Doresc exigență maximă! ― Voi urma Întocmai dorința dumneavoastră. Aș vrea să vă Întreb, Însă, unde să vorbească cu aparținătorii? ― Nu oriunde, ci la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
de magazii. Se auzea și câte o tuse răzbită de locomotivă. Asta ne spunea că se urnește din loc o garnitură grea... Aici era capăt de linie și magaziile deserveau mai multe colhozuri din regiune. Când am ajuns la o limită care - speram noi - nu era periculoasă, ne-am oprit... Am căutat un adăpost cât am putut mai bun Într-un câmp deschis și am rămas cu ochii pe grupul de magazii. La un moment dat, ne-a Înghețat sufletul În
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-i drept, însuși Vlădulescu. Ce-ar fi putut, deci, să facă, spre a împăca și capra, și varza?... Grea problemă! În cele din urmă, după ce chibzui și cântări lucrurile în fel și chip, găsi o cale acceptabilă, dar cam la limita legii, de a ieși din dilemă și viră o sumă destul de importantă de bani în contul școlii. Peste câteva zile, Mariana reveni de la maternitatea spitalului Pantelimon sănătoasă și teafără, cu cel de-al doilea băiat al lor, pe care hotărâră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
navă abia luminată, încă legată de pă-mânt cu fire și tije misterioase. La un semnal nevăzut, irumpe o lumină albă, o lumină orbitoare care lasă în umbră tot ce mai lega nava de pământ. Ai spune că persoanele încremenite la limita dintre lumină și umbră sunt cosmonauți care așteaptă să urce în nava spațială. Vocea profesorului, calmă, pragmatică, fermă, rupe firul filmului de ficțiune : Colega, prima doză de papaverină ! Ființa Dorei s-a concentrat în urechea stângă, cea în spatele căreia urmează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și buzele. O să-i mai facem o doză de tranchilizant ca să doarmă bine ; somnul este cel mai bun reparator. Ai citit cu atenție fișa ? Examenele preoperatorii au pus în evidență o insuficiență cardiacă, avizul pentru intervenție a fost dat la limită. Trebuie supravegheată cu mare atenție. Desigur, știți că puteți conta pe mine. Să introduc tranchilizantul în perfuzie ? Desigur, Odile, nu are rost să o injectăm, pune-i doza de ... Așa... Eu zic să plecați să vă odihniți, dacă este ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
dar știe bine că nu este momentul. Ridică o privire întrebătoare care o întâlnește pe cea albă și fixă a profesorului. Alindora înțelege fără vorbe : Nu are rost să îl chinuim !" Cu sânge rece, Alindora mărește doza de anestezic peste limita care ar da cea mai slabă speranță de revenire la viață. Urmărește scăderea ritmului cardiac și a respirației ca imediat să constate dispariția lor. Nimeni nu indică masaj cardiac sau aparat de respirație artificială, nimeni nu face nici un gest. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
să vedeți mica noastră mănăstire. Ce spuneți doamna Dora ? Cu multă bucurie, dar poate vine și doamna Ștefana. Poate am găsi ambianța potrivită ca să înceteze, să încetați vreau să spun, să mă mai "domniți" atât. Suntem de aceeași vârstă, și limita de politețe de douăzeci și patru de ore este depășită. Da, dar dumneavoastră sunteți o doamnă și, în plus, din Franța, pe când eu sunt o femeie dintr-un fund de țară. Lasă-te de complexe, Ștefano ! Hai, vii cu noi ? Aș veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ciudate sau neverosimile. Chiar eu am pronunțat cuvântul "vrăjitoare" ca să văd ce efect are asupra ta. Ți-am mai spus că sunt înconjurată mai mult de cei plecați dincolo, de sufletele lor, decât de oameni. Dacă vrei să nu existe limite și ascunzișuri în tot ce îți voi spune trebuie să accepți că numai voia Celui de Sus m-a învrednicit cu puteri greu de înțeles și de acceptat de oamenii de rând, cu toate că folosesc ades aceste daruri pentru ei. Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
sinea lui, nici Pedro, și el profesor la Vorona, nu era tocmai mulțumit de situația, mult diferită de cea prevăzută în contracte, în care au eșuat cu toții în doar câteva luni: salarii micșorate, obligații la cules de căpșuni sporite până la limita posibilului, asistență medicală contra cost. În plus, la o verificare a conturilor bancare, au constatat că înscrisurile din acestea nu sunt nici pe departe la nivelul așteptărilor precalculate și nici în măsură să compenseze marile privațiuni și umilințe la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]