5,671 matches
-
autohton într-o dramă de idei. Motivul este foarte răspândit în lirica dintre cele două războaie mondiale, fiind preferat mai ales de poeții tradiționaliști. Dintre creațiile artistice din a doua jumătate a secolului al XX-lea inspirate de această baladă, Meșterul lui Nicolae Labiș surprinde chipul de Prometeu român al eroului legendar. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București 1866, 186-195; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București 1885, 460-470; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, partea I, București, 1900
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
Ținutul Vrancei, București, 1930, 254-258; C. Sandu- Timoc, Poezii populare de la românii din Valea Timocului, Craiova, 135-150; Al. I. Amzulescu, Cântece bătrânești, București, 1974, 424-430. Repere bibliografice: A. I. Odobescu, Scrieri literare și istorice, II, București, 1887, 499-516; Lazăr Șăineanu, Legenda Meșterului Manole la grecii moderni, CL, 1888, 8; Tudor Pamfile, Mitologie românească, I, București, 1906, 248-258; Petre Caraman, Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei „Meșterul Manole” în Balcani, „Buletinul Institului de Filologie Română „A. Philippide”, 1934; Mircea Eliade, Comentarii la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
Repere bibliografice: A. I. Odobescu, Scrieri literare și istorice, II, București, 1887, 499-516; Lazăr Șăineanu, Legenda Meșterului Manole la grecii moderni, CL, 1888, 8; Tudor Pamfile, Mitologie românească, I, București, 1906, 248-258; Petre Caraman, Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei „Meșterul Manole” în Balcani, „Buletinul Institului de Filologie Română „A. Philippide”, 1934; Mircea Eliade, Comentarii la legenda Meșterului Manole, București, 1943; Ovidiu Papadima, Neagoe Basarab, Meșterul Manole și „vânzătorii de umbre”, REF, 1962, 3-4; Mihai Pop, Nouvelles variantes roumaines du chant
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
la grecii moderni, CL, 1888, 8; Tudor Pamfile, Mitologie românească, I, București, 1906, 248-258; Petre Caraman, Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei „Meșterul Manole” în Balcani, „Buletinul Institului de Filologie Română „A. Philippide”, 1934; Mircea Eliade, Comentarii la legenda Meșterului Manole, București, 1943; Ovidiu Papadima, Neagoe Basarab, Meșterul Manole și „vânzătorii de umbre”, REF, 1962, 3-4; Mihai Pop, Nouvelles variantes roumaines du chant du Maître Manole (Le Sacrifice de l’emmurement), RSL, 1963, 1; Ist. lit., I, 125-128; Lucia Djamo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
Mitologie românească, I, București, 1906, 248-258; Petre Caraman, Considerații critice asupra genezei și răspândirii baladei „Meșterul Manole” în Balcani, „Buletinul Institului de Filologie Română „A. Philippide”, 1934; Mircea Eliade, Comentarii la legenda Meșterului Manole, București, 1943; Ovidiu Papadima, Neagoe Basarab, Meșterul Manole și „vânzătorii de umbre”, REF, 1962, 3-4; Mihai Pop, Nouvelles variantes roumaines du chant du Maître Manole (Le Sacrifice de l’emmurement), RSL, 1963, 1; Ist. lit., I, 125-128; Lucia Djamo, Tema Meșterului Manole în limba albaneză, RITL, 1965
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
București, 1943; Ovidiu Papadima, Neagoe Basarab, Meșterul Manole și „vânzătorii de umbre”, REF, 1962, 3-4; Mihai Pop, Nouvelles variantes roumaines du chant du Maître Manole (Le Sacrifice de l’emmurement), RSL, 1963, 1; Ist. lit., I, 125-128; Lucia Djamo, Tema Meșterului Manole în limba albaneză, RITL, 1965, 1; Adrian Fochi, Versiuni extracarpatice ale legendei despre „jertfa zidirii”, LL, 1966; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 69-108; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia noastră populară, București,1967, 295-306; D. Caracostea, Poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 69-108; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia noastră populară, București,1967, 295-306; D. Caracostea, Poezia tradițională română (Balada populară română și doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București,1969, 185-223; Ion Taloș, Meșterul Manole, I-II, București, 1973-1997; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975, 118-122; Ion Rădoi, Variantele românești ale baladei „Meșterul Manole”, în Semiotica folclorului, coordonator Solomon Marcus, București, 1975, 50-71; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
populară română și doina), II, îngr. Dumitru Șandru, pref. Ovidiu Bârlea, București,1969, 185-223; Ion Taloș, Meșterul Manole, I-II, București, 1973-1997; Adrian Fochi, Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975, 118-122; Ion Rădoi, Variantele românești ale baladei „Meșterul Manole”, în Semiotica folclorului, coordonator Solomon Marcus, București, 1975, 50-71; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 330-337; Dicț. lit. 1900, 561-563; Gheorghe Ciompec, Motivul creației în literatura română, București, 1979; Horia Bădescu, Meșterul Manole sau Imanența tragicului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
Variantele românești ale baladei „Meșterul Manole”, în Semiotica folclorului, coordonator Solomon Marcus, București, 1975, 50-71; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 330-337; Dicț. lit. 1900, 561-563; Gheorghe Ciompec, Motivul creației în literatura română, București, 1979; Horia Bădescu, Meșterul Manole sau Imanența tragicului, București, 1986; Pavel Ruxăndoiu, Folclorul literar în contextul culturii populare românești, București, 2001, 520-529. I.H.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288098_a_289427]
-
În cazul În care angajatorii lor ar fi aflat despre astfel de nebunii! Primii care au zburat Deseori m-am Întrebat de ce tocmai frații Wright au avut succes acolo unde toți ceilalți au eșuat. Cum de au reușit doi tineri meșteri de biciclete din Dayton, Ohio să facă ce n-au putut cei mai finanțați ingineri și cei mai străluciți savanți ai vremii? Răspunsul, după cum am descoperit mai târziu, se regăsea Într-un remarcabil amestec de trăsături personale și concepții de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Wright a spus: „Sunt amândoi inventatori la fel de buni și nici unul nu pretinde că ar fi mai presus decât celălalt”. Ceea ce au făcut ei a fost rodul muncii În echipă Ă Wilbur ca inginer și savant, iar Orville ca mecanic și meșter. Ei au proiectat și au construit Împreună primul avion din lume. Iar când a venit vremea să-l piloteze,au dat cu banul să vadă care dintre ei va fi primul. Atunci când Orville a decolat În acea zi friguroasă de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Sabiglian 1 parcă e un băț șugubăț. Poartă chipul tras Cu cozorul pe nas 2 se-ndoaie ușor, Pe un picior, Gâtul vezi, e cam așa, Cum îl are lebădă. 3 a fost un ineluș, Pe-un deget în vârtecuș. Meșterul le-a rupt în două, Să-i dea folosință nouă. 4 scaun ar părea Cu spătarul în podea Și picioarele în sus Cine oare-așa l-a pus? 5 se poate să mă-nșel, E o secera de oțel. Dar
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
majoră mai ales în sezonul estival. În împrejurimile localității Shkodër sunt multe puncte de interes turistic, între care: ruinele medievale din Sarda, castelul Rozafa (situat pe o înălțime din apropierea lacului, de ele fiind legată o legendă asemănătoare cu cea a Meșterului Manole). Durrës, situat tot pe coasta adriatică, este al doilea oraș al Albaniei (după capitala Tirana). Alături de plajele superbe, care atrag în jur de 600.000 turiști pe an, un alt punct de atracție pentru turiști îl reprezintă amfiteatrul Durres
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
epifania Îngerului cu "ochi de albastru intens" (p. 132) de sub malul Lutăriei de pe apa Moldovei. Aici, în această secvență mitologică, dealul camuflează prezența Îngerului. Din preexistența sa htonică, cosmică, mesagerul Cerului își face intrarea în lumea noastră. Brusc, cei cinci Meșteri (întru cele spirituale), recunoscându-l, își "lăsară genunchii să se afunde în lut" (p. 132). În sfârșit, mai există și Dealul lui Manole. Este un loc bântuit de tristețe și singurătate. Este dealul cu case părăsite, fără suflet, fără stăpân
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
o fierbere fertilă, adevărați agitatori ai străzii. Boemă nouă, În fond un pseudonim liric al U.T.M - iștilor, fără nuanțe esseniene. Răfuindu-se cu poeții decadenței burgheze, și poate și cu vechile sale tentații, Deșliu aprinde cu cremene „iasca” meșterilor cu «plaivazul» sau astupă «marea trăncăneală» și «vorbăria pudratăă prea Îmbuibată, măcar că-i goală». Concluzia e aceea a unui adolescent hotărâtă să isprăvească și, cu o scurtătură nervoasă, să meragă Înainte: «Nici - o scofală, ducă-se dracului». Mișcările acestea bruște
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
redus la generalizarea cea mai vagă. În cuprinsul acelorași pagini se istorisesc enorm de multe fapte, Însă sub coaja lor cea mai comună. (Ă). O Întrecere; vine secretarul de organizație; observă că În atelierul nr. 1 treaba nu merge, deși meșterul e cel mai bun lucrător din fabrică; Întreabă de ce Matei Ion nu știe Încă să lucreze la strung; maistrul Își face autocritica și situația se schimbă. Dar tot ce ni se povestește e generalitate, mânuire de noțiuni. (Ă). Ceea ce spune
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
publice - învățământul în școlile de stat, precum și în structurile militare. Directorii de bănci, agenții de bursă, comisionarii nu puteau fi decât cetățenii români. O altă prevedere discriminatorie era legată de modalitatea de desfășurare a licitațiilor pentru executarea lucrărilor publice. Astfel, meșterilor și antreprenorilor evrei, care nu aveau cetățenia română, le era interzisă atât participarea în cadrul licitațiilor, cât și colaborarea ulterioară cu câștigătorii acestora. Astfel de reguli erau operante și în cazul antreprenorilor particulari chemați să asigure furniturile necesare bunului mers al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
timpurile moderne. Teribilă, reacția nobililor a provocat o nemulțuire latentă, dar durabilă. În orașele devenite "orașe închise", revoltele sînt mai bine cunoscute. Izolată de lumea satelor, lumea urbană cunoaște dezbinarea: între vechi locuitori și noi veniți alungați din sate, între meșterii din ateliere, care vor să blocheze angajările și salariile, și calfe, între ofițerii regelui și contribuabili. Aceste revolte spontane, frecvente mai ales în secolul al XIV-lea, au servit adesea ca trambulină pentru exprimarea aspirațiilor politice ale burgheziei. Este cazul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
producție: este adevărat, mai întîi la țară, unde producția agricolă este aproape prin definiție o exploatație familială, cel mai adesea de autosubzistență. Dar situația este asemănătoare și în orașele și tîrgurile rurale, în care atelierul sau dugheana sînt ținute de meșter, ajutat de soția sa și de una sau mai multe calfe și ucenici trăind adesea sub acoperișul său. Parohia rurală și orașul. La țară, parohia constituie, după familie, marele cadru al vieții colective. Preotul, ai cărui enoriași trebuie să-i
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ă introducerea formelor noi de către roși, ar zice Eminescu î, și-a luat totodată sarcina, cu știre ori ba, de a nimici, de a expropria pe proprietarii țărani, de a îngropa în zidul acestei întocmiri pe țăranul român; întocmai după cum Meșterul Manole a zidit pe soția sa în zidurile mănăstirii de la Argeș"2. Dezvoltîndu-se gusturile de bun trai ale acestei "burghezii", importul crește, și cu cât crește el, cu atâta crește exportul de cereale, cu alte cuvinte, exportul hranei poporului, 1
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
tatălui său, pe care un profesor de liceu avusese plăcerea să-l modifice, în urma unei mângâieri meditative a bărbiei („barbilia”, pe latinește). Modificând, acum, mai vechea modificare, B. ajunge așadar în punctul inițial - mai ales că bunicul pe linie paternă, meșter zidar trăgându-se din mahalaua bucureșteană Omul de Piatră, fiu de român macedonean, se numise el însuși Ion Barbu. Luându-i numele, scriitorul va considera că e de datoria lui să-i lase glasul „să se facă auzit” în poemele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
precum și pe cele ale creației populare din diferite genuri; produse și servicii cu valoare artistică, dar și utilitara, adaptată la cerințele vieții moderne, dar care păstrează specificul execuției manuale; ... c) produsele de artă populară sunt produsele realizate de creatorii și meșterii populari, care păstrează caracterul autentic și specificul etnic al zonei sau centrului respectiv." ... 4. Literele a) și c) ale punctului 4.1 vor avea următorul cuprins: "a) sunt organizate în baza Decretului-lege nr. 66/1990 privind organizarea și funcționarea cooperației
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170027_a_171356]
-
TĂMĂȘEU 157 10.045,00 10.045,00 0,00 CSOMAI IULIANNA, SZILAGYI ȘTEFAN ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 299 BIHOR TĂMĂȘEU 160 2.798,00 2.798,00 0,00 POPA ROZALIA ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 300 BIHOR TĂMĂȘEU 173 3.247,00 3.247,00 0,00 MEȘTER MARIA, ERDEI ALEXANDRU ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 301 BIHOR TĂMĂȘEU 176 6.594,00 6.594,00 0,00 LUCACIU GAVRIL ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 302 BIHOR TĂMĂȘEU 179 1.452,00 1.452,00 0,00 LUCACIU GAVRIL, SILAGHI IULIANA, ERDEI B.ROZALIA ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 303 BIHOR TĂMĂȘEU 182
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189411_a_190740]
-
00 0,00 GROZEF SVETLANA NICOLETA ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 309 BIHOR TĂMĂȘEU 201 911,00 911,00 0,00 ERDEI ALEXANDRU ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 310 BIHOR TĂMĂȘEU 203 288,00 288,00 0,00 COMUNĂ TĂMĂȘEU ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 311 BIHOR TĂMĂȘEU 206 951,00 951,00 0,00 MEȘTER MARIA, ERDEI ALEXANDRU ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 312 BIHOR TĂMĂȘEU 209 427,00 427,00 0,00 IMRE ALEXANDRU, SZILAGYI ȘTEFAN ────────────────��─────────────────────────────────────────────────────────────── 313 BIHOR TĂMĂȘEU 212 785,28 785,28 0,00 SOMAI IULIANNA, SZILAGYI ȘTEFAN ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 314 BIHOR TĂMĂȘEU 215 746,00 746,00 0
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189411_a_190740]
-
Casandra 175 1972 PROCURORUL Gh. Djagarov Teatrul de Stat Târgu-Mureș 179 1972 O PASĂRE DINTR-O ALTĂ ZI -D.R. Popescu Teatrul Național Cluj-Napoca 183 D.R. POPESCU: Fața nevăzută a lunii 1873 1972 VINOVATUL Ion Băieșu, Teatrul Nottara 187 1973 MEȘTERUL MANOLE Lucian Blaga Teatrul Național Cluj-Napoca 190 1973 UNCHIUL VANEA A.P. Cehov Teatrul Național Cluj-Napoca 195 1974 NĂPASTA Ion Luca Caragiale, Teatrul Giulești 203 1975 PASĂREA SHAKESPEARE -D.R. Popescu Teatrul Giulești 212 1977 DA SAU NU Alexandr Ghelman, Teatrul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]