7,435 matches
-
idei, care deschidea o poartă spre intimitatea sufletească a vieții sexuale a oamenilor, pe care biserica creștină abia reușise s-o încorseteze. Era un drum spre sufletul omului opus celui de încreștinare deschis de Philon din Alexandria cu aproape două milenii în urmă, care necesita remanieri decisive mai înainte de a dispărea cu desăvârșire. Domeniul de aplicație al psihanalizei era același cu cel al teologiei viața sufletească a oamenilor, realizată însă din perspectivă medicală, neuronală și psihiatrică, de identificare și tratare a
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
măcar și virtual, ca fiind cea mai alienată persoană a secolului XXI, și mă voi păstra în arhivă, măcar și virtual, ca fost client al țigăncii invocate în introducerea acestei cărți. Sufletul meu este pus greu la încercare de peste două milenii și jumătate, nevoit să facă față la tot mai dificilele situații conflictuale ale vieții de fiecare zi. De atunci încoace el are nevoie de alinare, de o mântuire, de o revigorare direcționată, realizată și asistată de specialiști cu competență. Problema
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu care să se poată apropia de sinele oamenilor, de al meu și al acelora ca mine, al elevilor sau bunicilor, oameni totuși încă "normali". Între aceste limite "normale" s-a aflat alienarea oamenilor, în marea lor majoritate, de peste două milenii încoace. Deși, mai recent, am avut ocazia să fiu uimit de recomandările unor psihoterapeuți cu experiență făcute în workshop-urile recent organizate complementar la diverse simpozioane științifice, unde, auditoriului avizat i se atrăgea atenția asupra necesității încheierii terapiei mai înainte ca
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Transilvania, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Vatamaniuc, D. (1996), Publicistica lui Eminescu 1877-1883, 1888-1889, Editura Minerva, București. Vatamaniuc, D., (1998), Caietele Eminescu. Mitologie și document, Editura Fundației "România de Mâine", București. Vatamaniuc, D., (2000), "Eminescu la sfârșit de secol și început de mileniu", în Viața Românească, nr. 1-2, pp. 12-15. Vatamaniuc, D., (2001), "Eminescu. Dicționar de economie politică", în Manuscriptum, nr. 1-4, pp. 5-16. Vattimo, Gianni, (1995), Societatea transparentă, traducere de Ștefania Mincu, Editura Pontica, Constanța. Vatiimo, Gianni, (2000), Etica interpretării, traducere de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lucrarea Eminescu sau despre convergență, apărută la Editura Scrisul Românesc, Craiova, în 2009. 262 Ioana Bot, "Publicistica eminesciană într-o lectură necesară", în Steaua, nr. 1-2, 1996, p. 17. 263 D. Vatamaniuc, "Eminescu la sfârșit de secol și început de mileniu", în Viața Românească, nr. 1-2, 2000, pp. 12-15. 264 C. Dobrogeanu-Gherea, Studii critice, E.S.P.L.A., București, 1956. Constantin Dobrogeanu Gherea a fost membru al Partidului Social Democrat Român, iar adeziunea ideologică a criticului a influențat aprecierile asupra publicisticii eminesciene. 265 E.
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eminesciană, deplângea activitatea publicistică, susținând că publicarea articolelor ar constitui un act de impietate față de memoria sa (Apud D. Murărașu, Naționalismul lui Eminescu, Editura Atos, București, 1999, p. 91). 517 Dimitrie Vatamaniuc, "Eminescu la sfârșit de secol și început de mileniu", în Viața Românească, nr. 1-2, 2000, pp. 12-15. 518 Petru Ioan, Modelul hexadic în politologie, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2002. 519 V. în acest sens acuzele de antisemitism și xenofobie formulate de Zigu Ornea. Editor, critic, istoric literar, publicist și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
administrative, a credințelor religioase, a economiei, comerțului etc. Nu avem, așadar, un expozeu palpitant al succesiunii monarhilor, cu tradiționala trenă de războaie, intrigi, asasinate, ci, predominant, imaginea complexă a evoluției societății pe teritoriul vechii Galii, de la origini pînă la sfîrșitul mileniului 2, cu notele specifice ale vieții cotidiene: familie, locuință, parohie, comună, natalitate, mortalitate, boli, epidemii catastrofale, meșteșuguri, arte, construcții civile, relațiile dintre centru și provincie, cu drepturi încălcate de putere și datorii impuse adesea abuziv. Faptele sînt ilustrate cu desene
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
formării unității țării între limitele hexagonului, a lentei emergențe a națiunii franceze și a triumfului idealului de libertate, de egalitate și fraternitate. Dar acestea sînt viziuni deterministe, incomplete și inoperante. Multe dintre paginile acestei istorii de mai bine de două milenii se îndepărtează de viziunea providențialistă asupra Franței ca fiică mai mare a Bisericii. În ceea ce privește unitatea franceză, ea a devenit realitate la sfîrșitul secolului al XIX-lea, în cadrul celei de a treia republici, dar aceasta nu era o fatalitate ce-i
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Giovanni Abbate și al lui Michel Suteau, a căror recitire atentă și sinceră a textului ne-au readus adesea pe calea unei mai mari simplități și a unei mai mari clarități. 1. De la piatră la fier: primele comunități (din mileniul al VI-lea pînă în anii 500 î.I.C.) Mai puțin de cinci mii de ani au fost necesari pentru a vedea formate pe teritoriul nostru primele comunități sătești care, după folosirea pietrei, descoperă progresiv valoarea metalelor. Venirea grecilor și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și sfîrșește cu "revoluția neolitică" și cu primele sate: omul devine cultivator. Această evoluție lentă este ilustrată, într-un rezumat cronologic impresionant, de romanul lui J.H Rosny, Războiul focului. "Revoluția neolitică" (din anii -6000 pînă pe la -1800) Începînd cu mileniul al VI-lea, asistăm la o mutație progresivă a modurilor de viață ale populațiilor occidentale. Importanța acestor transformări i-a determinat pe cei ce se ocupă de preistorie să califice această perioadă drept "revoluție", cu toate că ea se întinde pe mai
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
VI-lea, asistăm la o mutație progresivă a modurilor de viață ale populațiilor occidentale. Importanța acestor transformări i-a determinat pe cei ce se ocupă de preistorie să califice această perioadă drept "revoluție", cu toate că ea se întinde pe mai multe milenii. Încă din această epocă, Franța este supusă unei duble influențe care a rămas una din datele constante ale istoriei sale: curentul mediteranean, favorizat de primele dezvoltări ale navigației maritime, și curentul Europei Centrale dunărene. Din aceste două direcții pătrund în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sătești cunosc atunci o evoluție interioară profundă, cu o ierarhizare socială după aptitudinile, meseriile, funcțiile fiecăruia. Trei mari ansambluri regionale se conturează cu caracterele lor proprii. Ansamblurile regionale. Prima regiune atinsă de fenomenul neolitic este Franța de Sud începînd cu mileniul al VI-lea și mai ales în cursul celui de-al V-lea. Îmbinată cu condițiile locale, influența axei mediteraneene a fost, în mod cert, esențială. Prezența vaselor de lut decorate cu ajutorul unei cochilii, cardium, a dat numele culturii numite
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cules, adăposturi sub stîncă, dar în același timp ei practică creșterea oilor și a caprelor; cultivă grîul și orzul. Există așezări în aer liber, sate abia conturate, ca în cazul sitului de la Courthéson în Vaucluse cu colibele sale circulare. Către mileniul al IV-lea, influența grupului cardial atinge regiuni mai nordice (situl de la Roucadour în Lot), dar această răspîndire rămîne foarte limitată. De fapt în regiunile orientale ale Franței se constituie primele civilizații agricole cu cultură "rubanée", după numele, și în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
alt feomen cultural, megalitismul. Dacă există un domeniu în care s-au făcut interpretările cele mai fanteziste, acesta este al megaliților, mult timp atribuiți celților (idee primită pe care o reflectă încă personajul Obelix!) De fapt, primele *dolmene datează din mileniul al cincilea. Primitiv îngropat sub un *tumul sau un *cairn, dolmenul, masă de piatră, este în esență o cameră funerară. Menhirele sau "pietrele lungi"sînt din punct de vedere cronologic mai puțin sigure și au putut fi făcute în epoci
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Bougon (Deux-Sèvres), presupune o societate organizata și ierarhizată; apariția acestor forme originale de arhitectură trebuie să fi corespuns unor modificări economice legate de o sedentarizare și de o dezvoltare a activităților agricole. Aceste trei arii astfel definite au evoluat în mileniile al IV-lea și al III-lea sub influența unei noi culturi, șaseanul. Cultura șaseană. Își trage numele de la situl de la Chassey din Saône-et-Loire, dar este originară din sudul Franței. Acolo, în special, elementele mediteraneene au jucat un rol esențial
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
a unui pahar, legat de expansiunea acestui grup. Această perioadă a neoliticului în care se amestecă folosirea tradițională a obiectelor din piatră și apariția metalului mai este numită și chalcolitic. Timpurile protoistorice De la epoca bronzului (de la -1800 la -700)... În mileniul al II-lea, sub impulsul schimburilor cu Europa centrală și Mediterana, tehnicile metalului se ameliorează și, mai ales, se descoperă posibilitățile și rezistența bronzului, aliaj de cupru și de cositor. Fabricarea sa deschide o eră nouă, protoistoria, în care firul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mijlociu (-1500 la -1200) și bronzul final (-1200 la -700). Primele două perioade au un climat mai uscat, subboreal, dar, la sfîrșitul epocii de bronz, climatul redevine mai umed, subatlantic, permițînd un nou avînt al vieții agricole. Exemple regionale în mileniul al II-lea. Al II-lea mileniu este caracterizat de o accentuare a diversităților regionale cu ritmuri de evoluție variind de la un sector geografic la altul. Cîteva exemple: Încă de la începutul bronzului vechi, Armorica cunoaște o formă nouă de civilizație
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
-1200 la -700). Primele două perioade au un climat mai uscat, subboreal, dar, la sfîrșitul epocii de bronz, climatul redevine mai umed, subatlantic, permițînd un nou avînt al vieții agricole. Exemple regionale în mileniul al II-lea. Al II-lea mileniu este caracterizat de o accentuare a diversităților regionale cu ritmuri de evoluție variind de la un sector geografic la altul. Cîteva exemple: Încă de la începutul bronzului vechi, Armorica cunoaște o formă nouă de civilizație odată cu sosirea unor elemente de populație venind
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
1981, ed. a III-a Hugues Portelli, La Ve République, Paris, LGF col. Livre de Poche, ediție revăzută și augmentată, 1994. Tabla de materii Nota editorului, 4 Prefață, 5 Cuvînt înainte, 10 1. De la piatră la fier: primele comunități (din mileniul al VI-lea în anii 500 î. I.C.), 13 "Revoluția neolitică" (din anii -6000 pînă pe la -1800), 14 Ansamblurile regionale, 14 Cultura șaseană , 16 Neoliticul final și nașterea metalurgiei, 16 Timpurile protoistorice. De la epoca bronzului (de la -1800 la -700)...,17
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
î. I.C.), 13 "Revoluția neolitică" (din anii -6000 pînă pe la -1800), 14 Ansamblurile regionale, 14 Cultura șaseană , 16 Neoliticul final și nașterea metalurgiei, 16 Timpurile protoistorice. De la epoca bronzului (de la -1800 la -700)...,17 Evoluție generală, 17 Exemple regionale în mileniul al II-lea, 18 Apogeul bronzului: bronzul final (de la -1200 la -700), 19 ...la prima epocă a fierului ( de la -700 la -450 aproximativ), 20 Descoperirea fierului, 20 Civilizația Hallstatt, 20 Problema colonială și întemeierea Marsiliei, 21 Documente: 1. Tip de
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe sacralizarea unui teritoriu care, în tradiția-gazdă, are un statut simbolic venerabil. în India, adepții Hindutva pretind, împotriva musulmanilor, că hindușii pot revendica toate ținuturile udate de apele sfinte ale Gangelui, Indusului și Brahmaputrei și că ei se identifică de milenii, prin sînge și cultură, cu acest ținut. Mișcarea evreiască Gush Emunim susținea ideea de mare țară a Israelului, făgăduită evreilor în Biblie și destinată să devină pămîntul Mîntuirii. Aceleași teme au fost preluate, parțial prin imitație, de organizația Hamas, pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în interiorul lor. Iar, destinzîndu-se, distanța înclină să se orizontalizeze. Apocalipsa începe să fie concepută potrivit temporalității și istoriei, definită în raport cu ele : devine capătul lor, iar nu în primul rînd Zenitul care, în orice clipă, le transfigurează. Un exemplu: în primul mileniu creștin, grosso modo, moartea era concepută ca pasaj spre învierea omului total (trup și suflet), părea o poartă prin care lumina ultimă se lăsa deja întrevăzută. începînd cu secolul al XIV-lea, se înmulțesc în schimb imaginile și discursurile privind
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
convertiri, a unei eschatologii rectificate, reașezate pe verticala metafizică ce îi este proprie? Angajarea pe coordonata timpului și a istoriei este, desigur, proprie spiritului modern occidental. în termenii lui André Scrima, sămînța lui se ivește la cumpăna dintre primele două milenii creștine, cînd germinează o neliniște nouă, atît de fertilă uneori : credința va ajunge oare vreodată să recupereze timpul? Va putea ea oare să se integreze în ceea ce nu va întîrzia să se numească evoluția umanității, evoluția pur și simplu? 3
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
producției sunt mituri burgheze care s-au constituit ca dogmă În secolul al 19-lea... Noțiunea de progres e contemporană cu epoca luminilor și cu revoluția burgheză”43. Dar, progresul științific și tehnic s-a desfășurat neîncetat de-a lungul mileniilor, fiind un fenomen istoric. Istoria științei, ca și istoria tehnicii, este un lung șir de evenimente cu caracter stohastic, În care continuitatea și discontinuitatea s-au Împletit neîncetat, În care epocile de evoluție lentă alternează cu epoci de evoluție rapidă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
producției sunt mituri burgheze care s-au constituit ca dogmă În secolul al 19-lea... Noțiunea de progres e contemporană cu epoca luminilor și cu revoluția burgheză”43. Dar, progresul științific și tehnic s-a desfășurat neîncetat de-a lungul mileniilor, fiind un fenomen istoric. Istoria științei, ca și istoria tehnicii, este un lung șir de evenimente cu caracter stohastic, În care continuitatea și discontinuitatea s-au Împletit neîncetat, În care epocile de evoluție lentă alternează cu epoci de evoluție rapidă
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]