5,654 matches
-
NECARDIACE O abordare sistematică a stratificării de risc cardiac pentru pacienții luați în considerare pentru operații necardiace este de recomandat. Aceasta implică : - evaluare clinică, - explorare funcțională, - aprecierea riscului chirurgical - luarea deciziei de a supune testărilor neinvazive, angiografiei coronare și revascularizării miocardice, monitorizării perioperatorii și îngrijirilor agresive postoperatorii la cei care se consideră indicat [6]. Stratificarea de risc pentru identificarea riscului cardiac perioperator și tardiv la bolnavi selecționați pentru intervenții chirurgicale necardiace are caracter prognostic și este parte a unei bune practici
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
durata procedeului sau hemoragii) sau factori ce țin de pacient (cardiopatie coronariană asociată bolii chirurgicale care impune operația). Entitățile clinice care definesc riscul cardiovascular sunt: Risc major: - sindroame coronariene instabile - insuficiență cardiacă decompensată - aritmii semnificative Risc intermediar: - angină pectorală - infarct miocardic anterior - insuficiență cardiacă compensată sau anterioară - diabet zaharat insulino-necesitant - insuficiență renală Risc minor: - vârstă avansată - modificări ecg. - absența ritmului sinusal - capacitate funcțională scăzută - anamneză de accident vascular cerebral - hipertensiune sistemică necontrolată. TIPUL OPERAȚIEI URGENȚĂ Complicațiile cardiace sunt de 2-5 ori
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
variază depinzând de regiunea anatomică interesată de procedeul chirurgical și de amploarea procedeului. Unele intervenții pot fi de durată scurtă, cu pierderi lichidiene minime, pe când altele pot fi asociate cu durate prelungite, schimburi lichidiene majore, potențial mai mare de ischemie miocardică și depresie respiratorie. Medicul trebuie să-și utilizeze puterea de discernământ, judecata, pentru a evalua correct riscul chirurgical și necesitatea unei explorări suplimentare. EVALUARE PREOPERATORIE SUPLIMENTARĂ Operații majore de urgență nu permit timpul necesar unor teste neinvazive sau intervenții preoperatorii
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
PREOPERATORIE SUPLIMENTARĂ Operații majore de urgență nu permit timpul necesar unor teste neinvazive sau intervenții preoperatorii. Teste neinvazive peroperator sunt indicate în prezența a 2 sau mai mulți factori: - clinici intermediari predictivi (angină de clasă canadiană I sau II, infarct miocardic în antecedente bazat pe anamneză sau unde Q patologice, insuficiență cardiacă compensată sau în antecedente, diabet) - capacitate funcțională deprimată (< 4 METs) - procedeu chirurgical cu risc mare (operații majore de urgență, chirurgie aortică sau vasculară periferică, procedee chirurgicale prelungite cu pierderi
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
antecedente, la pacienții cu dispnee de etiologie necunoscută. SCORUL EAGLE [6] Scala de 5 puncte descrisă de Eagle oferă o calculare simplă a riscului și are caracter predictiv - stratificare de risc: - vârsta peste 70 de ani, - prezența anginei pectorale, - infarct miocardic în antecedente, anamneză sau unde Q, - diabet zaharat - insuficiență cardiacă. Riscul este scăzut dacă factorii de risc sunt egali cu 0. Risc intermediar dacă există 1-2 factori de risc. Risc mare dacă există 3-5 factori de risc. INDEX REVIZUIT DE
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
important de morbiditate după chirurgie necardiacă, a dezvoltat și validat un index de risc cardiac pentru pacienții peste 50 de ani supuși unei operații majore necardiace, elective. Au fost studiați 4135 pacienți, urmăriți un an postoperator. Complicații cardiace majore (infarct miocardic, edem pulmonar, fibrilație ventriculară, stop cardiac și bloc atrio-ventricular complet) au survenit la 2% din operați. Factorii de risc identificați au fost: - operații cu risc mare (intraperitoneale, intratoracice sau vasculare suprainghinale), - anamneză de cardiopatie coronariană ischemică, - anamneză de insuficiență cardiacă
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
estimat și riscul relativ de evenimente cardiovasculare în funcție de modificările amplitudinii undei T și ale seg - mentului ST. La subiecții vârstnici, similar adulților de vârstă mijlocie, amplitudinea undei T > 0,15 mV s a asociat cu un risc scăzut pentru infarctul miocardic și pentru mortalitatea în relație cu boala coronariană, față de subiecții cu amplitudinea undei T între 0,05 și 0,15 mV. Riscul relativ de mortalitate a avut valoarea 2 (interval de confidență 95%: 1,3 3,1) pentru amplitudinea undei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
la 13% dintre subiecți, 115 prezentând episoade tranzitorii de bradicardie severă < 40 bătăi/minut. Tahicardia ventriculară nesusținută a fost identificată ca predictor independent al mortalității (risc relativ 2,8; 95% interval de confidență 1,4 5,8) și al infarctului miocardic (risc relativ 3,2; 95% interval de confidență 1,2 9,4). Bradicardia sinusală peste 24 de ore a fost stabilită ca predictor independent pentru accidentul vascular cerebral (AVC) (risc relativ 2,7; 95% interval de confidență 1,2 6
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
65 de ani, a arătat prezența undei Q patologice sau a undei QS la 17,2% dintre subiecții de sex masculin și 9,6% dintre subiecții de sex feminin, deși aproximativ jumătate dintre aceștia nu aveau antecedente cunoscute de infarct miocardic (18). 11.2.4. Tulburările de repolarizare Studiile efectuate de Molaschi și colaboratorii săi arată prezența modificărilor patologice ale segmentului ST sau undei T la 6,3 13% dintre subiecții vârstnici (10). Un alt studiu la subiecți cu vârsta peste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
9,2% au avut HVS, asociată cu o mortalitate de 11,7%, semnificativ mai mare față de subiecții fără HVS, la care mortalitatea a fost de 4,5% (p < 0,0001). Totodată, subiecții cu HVS au avut o incidență a infarctului miocardic de 7,5%, față de 2,6% pentru cei fără această modificare electrocar diografică-. Mai mult, pacienții la care aspectul electrocardiografic sugestiv pentru HVS s a remis în timp au avut morbiditate și o mortalitate cardiovasculară mai reduse (20). Există studii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91928_a_92423]
-
tubi endocardici care se unesc pentru a forma un tub cardiac unic, primitiv. În stadiul 10 Carnegie (ziua 22) cordul este format din tubi epiteliali interni și externi, endocard și miocard separați de o matrice extracelulară bazală secretată de celulele miocardice numită gelatina cardiacă (reticul mioepicardic) care induce ocluzia lumenului tubular în timpul contracției și are rol de depozit pentru factorii inductori proveniți din celulele miocardice care vor modifica diferențierea celulelor endocardice specifice. Gelatina cardiacă este înconjurată de un strat de celule
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
epiteliali interni și externi, endocard și miocard separați de o matrice extracelulară bazală secretată de celulele miocardice numită gelatina cardiacă (reticul mioepicardic) care induce ocluzia lumenului tubular în timpul contracției și are rol de depozit pentru factorii inductori proveniți din celulele miocardice care vor modifica diferențierea celulelor endocardice specifice. Gelatina cardiacă este înconjurată de un strat de celule mezenchimale ce formează teaca mioepicardică. Geneza progresivă a diferitelor structuri cardiace determină edificarea endocardului din tubul endocardic, a peretelui muscular cardiac (miocardul) din teaca
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care vor modifica diferențierea celulelor endocardice specifice. Gelatina cardiacă este înconjurată de un strat de celule mezenchimale ce formează teaca mioepicardică. Geneza progresivă a diferitelor structuri cardiace determină edificarea endocardului din tubul endocardic, a peretelui muscular cardiac (miocardul) din teaca miocardică și a pericardului visceral sau epicardul din teaca miocardică. Peretele cardiac este format dinăuntru în afară din endocard, miocard și epicard. Epicardul este uneori inclus în descrierea miocardului ca epimiocard, stratul epicardic propriu dezvoltându-se mai târziu din celulele mezenchimale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
este înconjurată de un strat de celule mezenchimale ce formează teaca mioepicardică. Geneza progresivă a diferitelor structuri cardiace determină edificarea endocardului din tubul endocardic, a peretelui muscular cardiac (miocardul) din teaca miocardică și a pericardului visceral sau epicardul din teaca miocardică. Peretele cardiac este format dinăuntru în afară din endocard, miocard și epicard. Epicardul este uneori inclus în descrierea miocardului ca epimiocard, stratul epicardic propriu dezvoltându-se mai târziu din celulele mezenchimale ale septum transversum dispersate la nivelul tubului miocardic. Endocardul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
teaca miocardică. Peretele cardiac este format dinăuntru în afară din endocard, miocard și epicard. Epicardul este uneori inclus în descrierea miocardului ca epimiocard, stratul epicardic propriu dezvoltându-se mai târziu din celulele mezenchimale ale septum transversum dispersate la nivelul tubului miocardic. Endocardul este suspendat printr-un mezocard dorsal primitiv. O porțiune a endodermului rămâne în contact cu endocardul prin mezocardul dorsal un anumit interval temporal. La nivel parietal ansa cardiacă prezintă la interior un strat endotelial, ce alcătuiește tubul endocardic, iar
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
contact cu endocardul prin mezocardul dorsal un anumit interval temporal. La nivel parietal ansa cardiacă prezintă la interior un strat endotelial, ce alcătuiește tubul endocardic, iar la exterior, o tunică mezenchimală, nonmusculară, numită gelatină cardiacă. Semnalele inductorii provenite din celulele miocardice determină transformarea unui subset de celule endocardice în mezenchim. Formarea celulelor cardiace mezenchimale în canalul atrioventricular și partea proximală a tractului de curgere este urmată de migrarea lor în reticulul mioepicardic. Acumularea mezenchimului și matricei în aceste regiuni produce dilatații
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
structurilor sus menționate. Astfel, septul aorticopulmonar este implicat în formarea ventriculilor drept și stâng, a trunchiului pulmonar și a aortei. * Septarea ventriculilor Materialul embrionar din care se formează septul interventricular este inițial preponderent membranos, endocardic, și în mică măsură muscular, miocardic. Cu timpul raportul se inversează, iar septul innterventricular se miocardizează. Dacă segmentul superior, membranos, al septului nu se sudează cu cel inferior, miocardic, se poate menține un orificiu interventricular numit orificiul lui Panizza. La începutul dezvoltării cordului joncțiunea bulbo-ventriculară este
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
embrionar din care se formează septul interventricular este inițial preponderent membranos, endocardic, și în mică măsură muscular, miocardic. Cu timpul raportul se inversează, iar septul innterventricular se miocardizează. Dacă segmentul superior, membranos, al septului nu se sudează cu cel inferior, miocardic, se poate menține un orificiu interventricular numit orificiul lui Panizza. La începutul dezvoltării cordului joncțiunea bulbo-ventriculară este marcată de un șanț distinct la nivelul suprafeței externe a inimii, iar endocardiac, de o creastă bulboventriculară situată între orificiul atrioventricular și partea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
oferă o bază solidă a înțelegerii dispoziției sistemului conductor într-un mare număr de malformații congenitale. * Dezvoltarea miocardului Cardiomicitele adulte se consideră celule postmitotice care rămân relativ constante ca număr pe tot parcursul vieții. Cardiomiocitele se formează din celulele stem miocardice care suferă un proces de diferențiere sub acțiunea factorilor de creștere, a factorilor epigenici și a unor factori de transcripție. Activitatea cardiomiocitelor e influențată de procesele de angiogeneză modulate de factori angiogenetici care explică capacitățile regenerative ale cardiomiocitelor. Celulele stem
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care suferă un proces de diferențiere sub acțiunea factorilor de creștere, a factorilor epigenici și a unor factori de transcripție. Activitatea cardiomiocitelor e influențată de procesele de angiogeneză modulate de factori angiogenetici care explică capacitățile regenerative ale cardiomiocitelor. Celulele stem miocardice sunt: Celule sca1 pozitive - nu exprimă gene cardiace structurale sau nkx2.5 , deci sunt o populație stem potențială (Oh, 2004); Celule C-kit pozitive prezintă receptori pentru celule stem și Mdr1(Anversa, 2002); Celule Isl pozitive (Laugwity, 2005); Celule stem
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
celor două vene cave, mergând în stânga până la șanțul interatrial și în dreapta pâna la șanțul terminal His, peretele atrial este neted, reprezentân portiunea sinusală a atriului derivată din sinusul venos al tubului cardiac primitiv. Restul atriului prezintă în interior coloane musculare (miocardice) care reprezintă porțiunea trabeculară a AD, derivată embriologic din atriul primitiv. Raporturile atriului drept superior - vena cavă superioară; anterior - pericard, plămân drept, pleură mediastinală dreaptă; posterior - vene pulmonare drepte, atriul stâng; lateral - pericard, nerv frenic drept, vase pericardofrenice, plămân drept
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
fibroase (dintre care unele sunt sufiecient de lungi și independente pentru a fi numite pseudotendoane) de-a lungul cărora se dispun celule specializate (Purkinje) orientate spre toate regiunile ventriculare. La intrarea în substanța ventriculară, celulele devin nediferențiate de cele proprii, miocardice. Fascicule mici cu originea în tractul fascicular comun sau în porțiunea proximală a ramurilor principale formează fibrele musculare ale septului interventricular, numite fibrele paraspecifice ale lui Mahaim, observate frecvent la copii. În timpul refacerii chirurgicale a malformațiilor cardiace congenitale de tipul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
congenitale de tipul defectelor septale interventriculare fasciculul atrioventricular este vulnerabil lezării iatrogene mai ales în regiunea septului membranos interventricular. * Complicații cardiace Leziunile ischemice și structurale ale cordului sunt cele mai frecvent întâlnite complicații secundare abordului chirurgical al cordului. Leziunile ischemice miocardice pot fi minimizate sau prevenite prin protejarea cordului în timpul clampării aortei. Cunoașterea precisă a anatomiei cordului și a eventualității unor posibile leziuni congenitale sau dobândite asociată cu stăpânirea unei tehnici chirurgicale precise au drept rezultat minimizarea complicațiilor anatomice în chirurgia
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
conjunctiv subendotelial este dens și conține numeroase fibre și lame elastice care vor constitui scheletul cardiac. Țesutul conjunctiv subendocardic este mai lax și se continuă cu țesutul conjunctiv al miocardului. Miocardul, reprezentat de mușchiul striat cardiac, este alcătuit din celule miocardice de lucru și celulele sistemului excitoconducator. Grosimea miocardului este mai mare la nivel ventricular decât la nivel atrial, în special la nivelul VS, care are o grosime de 4-5 ori mai mare decât a VD. VS este un compartiment de
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
un compartiment de presiune, iar VD de volum. Miocardul conține fibre de colagen, fibrele lui Purkinje și vase de sânge. Valvele cardiace sunt pliuri ale endocardului, deformabile dar inextensibile, menținute și îngroșate prin extensii ale inelelor fibroase. Între fasciculele musculare miocardice există numeroase elemente conjunctive și vasculare. Acest țesut muscular formeazăîn atrii o rețea, fiind susținut de către numeroase fibre de colagenși elastice. Miocardul atriilor este complet separatde cel al ventriculelor prin inele fibroase. În ventriculi, miocardul este alcătuit din straturi cu
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]