6,419 matches
-
de la care publicul larg aștepta transformarea paradisiacă a vieții și terapia sufletelor : dovadă atașamentul intelectualilor din filmele lui Woody Allen față de psihanalistul lor. Pentru omul comun, care absorbea vulgata difuzată de presă, minunile științei au putut înlocui pentru două secole miracolele religiei. în cărțile ei, Agatha Christie face să apară, ici colo, femei de treabă gata să creadă în mirabilia colecționate din jurnalul de dimineață, printre care se pot afla un drog al adevărului obținut pe cale chimică sau capacitatea savanților de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
prin "Babilon, cetate mîndră cît o țară"; Palestina, cu asceza pustiului în care s-au încercat evreii: "Sion, templul Iehovei"; "miticul" spațiu al Ierusalimului și regii Iudeii: David, "în lacrimi rupînd haina lui bogată", și Solomon, "poetul-rege"; Grecia, "măreață", cu miracolele și miturile sale; Roma, unde " Gînduri mari ca sori-n caos e puternica-i gîndire". Pentru ca, după ce expune o cale atît de încărcată de simboluri, Eminescu să mute centrul de greutate al scenariului și să focalizeze meditația poetică pe episodul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
1. Inferența la cea mai bună explicație / 195 5.1.2. Russell și teoria cauzală a percepției / 198 5.1.3. Maxwell și propoziția Ramsey a teoriilor / 200 5.1.4 Worrall și Psillos: Încercări de a salva argumentul lipsei miracolelor / 202 5.1.5 Ladyman și forma ontică de realism structural / 205 5.1.6 Nu există nimic în afara structurilor / 207 5.1.7 Mecanica cuantică și principiul identității indiscernabililor / 208 5.2. Răspuns la problema aplicabilității / 210 5.2
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
teoriilor științifice, atacând premisa principală a argumentului indispensabilității: matematica este indispensabilă pentru știință. În continuare este expusă starea din filosofia științei, unde realismul structural, după Worrall, ar fi soluția care păstrează ce este mai bun din realism (adică "argumentul lipsei miracolelor", care, după realism, oferă cea mai bună explicație pentru succesul empiric al teoriilor științifice) și se folosește de continuitatea la nivel structural tot ce contează în trecerea de la o teorie la alta sunt ecuațiile matematice care exprimă structura (realității). Analiza
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
realism, oferă cea mai bună explicație pentru succesul empiric al teoriilor științifice) și se folosește de continuitatea la nivel structural tot ce contează în trecerea de la o teorie la alta sunt ecuațiile matematice care exprimă structura (realității). Analiza stăruie asupra miracolului utilității matematicii în fizică și în context se vrea să se elucideze natura celor două relate: matematica și fizica. În acest cadru, autorul expune cele trei curente, orientări logicismul, formalismul, intuiționismul al căror răspuns la întrebarea ce este matematica nu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de ajuns la ea intuiția în acest caz ar fi că dacă ne folosim de un instrument într-un anumit scop, iar efectele acestei folosiri sunt remarcabile, chiar dacă nu este deloc evidentă, trebuie să existe o explicație a utilității instrumentului (miracolul sau minunea nu sunt opțiuni) am ajuns la concluzia că singura cale de a da un răspuns la această problemă este să adoptăm o poziție empiristă în filosofia matematicii. Am ajuns astfel la un punct de vedere cu totul opus
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
să introducă schimbări arbitrare în alt sistem, este atât de util fizicianului. Dar un astfel de răspuns nu este de găsit la pozitiviștii logici și nici perspectiva unui astfel de răspuns nu poate fi ușor întrezărită, rămânând mereu impresia de miracol că niște convenții pot și folosite cu atâta succes în descrierea lumii fizice. Capitolul 2 Pierderea statutului special Aflați în situația de a explica transformările care au avut loc în matematica și știința secolului al nouăsprezecelea și începutului de secol
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
scop frumusețea teoremelor care au apărut în urma introducerii acelui concept. (4) Conceptele matematice își găsesc o largă și variata utilizare în fizică, unde fizicianul ajunge cu ajutorul matematicii la descrieri uimitor de precise a unor clase mari de fenomene. (5) Concluzie: "Miracolul potrivirii limbajului matematicii pentru formularea legilor fizicii este un dar minunat pe care nici nu-l înțelegem, nici nu-l merităm." (ibidem, 237) Din această formulare, se vede că problema nu privește anumite concepte matematice ci este o problemă epistemologică
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
descoperim însă că putem formula problema și fără a apela la premisa (1). Tot ce ne trebuie găsim în premisele (2) și (3). Dacă factorul estetic joacă un rol atât de important în matematică, atunci nu poate fi decât un miracol că aceasta îi este utilă fizicianului. 4.2. Provocarea lui Steiner Am văzut în 4.1. că Steiner își manifestă nemulțumirea față de faptul că la Wigner nu avem de-a face cu o teză, ci cu o prezentare a unor
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
au fost abandonate, pentru a scoate în evidență atitudinea care a stat la baza lor, viz. atitudinea mistico-magică. Nu la fel stau lucrurile în știința contemporană, unde foarte mulți fizicieni își exprima uimirea cu privire la ceea ce a ajuns să fie numit " miracolul utilității matematicii". În continuare îmi propun să argumentez că în spatele acestui "miracol" stă o problemă filosofică foarte importantă. 4.5. Matematica în fizică Pentru a putea înțelege cât mai bine despre ce este vorba, propun să ne uitam pentru un
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
la baza lor, viz. atitudinea mistico-magică. Nu la fel stau lucrurile în știința contemporană, unde foarte mulți fizicieni își exprima uimirea cu privire la ceea ce a ajuns să fie numit " miracolul utilității matematicii". În continuare îmi propun să argumentez că în spatele acestui "miracol" stă o problemă filosofică foarte importantă. 4.5. Matematica în fizică Pentru a putea înțelege cât mai bine despre ce este vorba, propun să ne uitam pentru un moment la felul cum este explicat, în mecanica clasică, un anumit eveniment
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
și lume și antirealiști. Realismul structural apare în urma propunerii lui Worrall de a lua ceea ce e mai bun din cele două lumi: realismul și antirealismul. Ce este considerat a fi "ce e mai bun" în cazul realismului este argumentul lipsei miracolelor. Conform acestui argument, realismul este cea mai bună explicație disponibilă pentru succesul empiric al teoriilor actuale. Pentru ca acest argument să țină, trebuie să existe o continuitate ontologică la nivel teoretic în cadrul schimbărilor teoretice care sunt evidențiate de o privire mai
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
matematicii. Această afirmație este adevărată doar dacă ii avem în vedere pe fizicienii de dinainte de apariția mecanicii cuantice. Începând cu anii '60, fizicienii devin din ce în ce mai atenți la această relație. Eugen Wigner, Hertz, Steven Weinberg, Roger Penrose și alții vorbesc despre "miracolul" utilității matematicii în fizică. Nu mă voi opri aici asupra motivelor care i-a determinat pe aceștia să fie uimiți. Propun în schimb să ne uităm mai atent la cei doi termeni ai relației: matematica și fizica. 4.5.1
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
stau lucrurile, atunci, dacă introducem în discuție problema aplicabilității, putem arăta că argumentul indispensabilității nu este bun. Pentru asta nu trebuie decât să constatăm că ceea ce se urmărește prin el este să se dea un tip de argument al lipsei miracolelor pentru concluzia că entitățile matematice există, plecându-se de la un alt miracol: faptul că matematica este aplicabilă. În filosofia științei, principala strategie a realistului este cea de a pleca de la succesul empiric al teoriilor actuale și de a argumenta că
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
argumentul indispensabilității nu este bun. Pentru asta nu trebuie decât să constatăm că ceea ce se urmărește prin el este să se dea un tip de argument al lipsei miracolelor pentru concluzia că entitățile matematice există, plecându-se de la un alt miracol: faptul că matematica este aplicabilă. În filosofia științei, principala strategie a realistului este cea de a pleca de la succesul empiric al teoriilor actuale și de a argumenta că realismul este cea mai bună explicație disponibilă pentru acest succes. Strategia platonistului
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
existență încearcă s-o justifice și obiectele matematice, arătând că același tip de argument care stabilește existența entităților teoretice, stabilește și existența entităților matematice. Pentru asta, el se folosește de teza indispensabilității. Dar această teză este la rândul ei un miracol. Deci, ce face platonistul este să înlăture un miracol folosindu-se de altul. Problema cu acest argument este că se pleacă de la o interpretare greșită a strategiei platonistului. Colyvan nu afirmă așa cum pretinde Garavaso, că argumentul indispensabilității nu este altceva
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
că același tip de argument care stabilește existența entităților teoretice, stabilește și existența entităților matematice. Pentru asta, el se folosește de teza indispensabilității. Dar această teză este la rândul ei un miracol. Deci, ce face platonistul este să înlăture un miracol folosindu-se de altul. Problema cu acest argument este că se pleacă de la o interpretare greșită a strategiei platonistului. Colyvan nu afirmă așa cum pretinde Garavaso, că argumentul indispensabilității nu este altceva decât o inferență la cea mai bună explicație. El
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de ajuns la ea intuiția în acest caz ar fi că dacă ne folosim de un instrument într-un anumit scop, iar efectele acestei folosiri sunt remarcabile, chiar dacă nu este deloc evidentă, trebuie să existe o explicație a utilității instrumentului (miracolul sau minunea nu sunt opțiuni). În continuare vom încerca să urmăm cea de-a doua alternativă și să schițăm un răspuns la problema aplicabilității. Spre deosebire de celelalte capitole ale acestei lucrări, capitolul de față este mult mai speculativ. În principal, ce
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
unei poziții empiriste în filosofia matematicii cu un realism structural în filosofia științei. 5.1. Realismul structural 5.1.1. Inferența la cea mai bună explicație Cel mai puternic și cel mai cunoscut argument pentru realismul științific este argumentul "lipsei miracolelor" care mai este prezentat și sub forma unei "inferențe la cea mai bună explicație". În acest argument se pleacă de la succesul empiric al teoriilor actuale și se argumentează că realismul este cea mai bună explicație disponibilă pentru acest succes. În
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
pentru acest succes. În mare, se procedează astfel: (i) Este scos în evidență succesul predictiv și explicativ al teoriilor științifice actuale. (ii) Ni se cere o explicație a acestui succes, fără de care n-am putea spune decât că este un miracol. (iii) Se aplică inferența la cea mai buna explicație și se alege dintre toate alternativele realismul: "Realismul este singura filosofie care nu face din succesul științei un miracol" (Putnam, citat în K. Stanford 2000: 266). După cum se vede, punctul de
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
acestui succes, fără de care n-am putea spune decât că este un miracol. (iii) Se aplică inferența la cea mai buna explicație și se alege dintre toate alternativele realismul: "Realismul este singura filosofie care nu face din succesul științei un miracol" (Putnam, citat în K. Stanford 2000: 266). După cum se vede, punctul de plecare al acestui argument este unul destul de modest evidența empirică a succesului teoriilor noastre științifice dar concluzia la care se ajunge nu este nici pe departe așa. Că
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
de o privire mai atenta la istoria științei. Această lipsă de continuitate ontologică este incompatibilă cu realismul științific. Dacă dezvoltarea științei ar fi fost una cumulativă la nivel ontologic, realistul ar fi putut să arunce liniștit în discuție argumentul lipsei miracolelor spulberând orice poziție alternativa. Cum, însă, această dezvoltare nu este una cumulativă, intuiția care stătea la baza argumentului lipsei miracolelor (aceea conform căreia trebuie să existe o legătură explicativă între succesul predictiv al unei teorii și faptul că teoria ne
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
științei ar fi fost una cumulativă la nivel ontologic, realistul ar fi putut să arunce liniștit în discuție argumentul lipsei miracolelor spulberând orice poziție alternativa. Cum, însă, această dezvoltare nu este una cumulativă, intuiția care stătea la baza argumentului lipsei miracolelor (aceea conform căreia trebuie să existe o legătură explicativă între succesul predictiv al unei teorii și faptul că teoria ne oferă o descriere corectă a lumii (Psillos 1996: 306)) este respinsă, iar argumentul cade: dacă teoriile actuale sunt aproximativ adevărate
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
punctul (a) de mai sus, au existat teorii care au avut succes predictiv dar care sunt false din perspectiva teoriilor actuale (ibidem, 292). Este clar acum de ce încercarea de a trece de la adevărurile observaționale la adevărurile teoretice folosind argumentul lipsei miracolelor, eșuează. 5.1.2. Russell și teoria cauzală a percepției O altă încercare de a trece dincolo de posibilitatea observării directe la o cunoaștere a unei realități ascunse după fenomene, este făcută de Russell în "The Analysis of Matter". Russell propune
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
sens, eliminăm prea mult, deoarece propoziția Ramsey spune doar ca ceva are un anumit tip de ceva acolo unde teoria spune că e.g. electronii au sarcini negative (idem). 5.1.4. Worrall și Psillos: Încercări de a salva argumentul lipsei miracolelor Am vorbit mai sus despre argumentul lipsei miracolelor și despre meta-inducția pesimista (a se vedea 5.1.1.) ca fiind cele mai puternice argumente oferite și de o parte și de alta în disputa realism / antirealism. Într-un articol din
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]