6,536 matches
-
decât să-i asiste finalizarea inițierii cu un gest magic, de transfer al cunoașterii. Decodarea „urmei de fiară” urmează și ea un traseu ascendent, evoluția semnului feminin supus încercării: de la fiara totem, la floarea simbol al statutului marital și la mireasă. Punctul final al ipostazei feminine se încadrează într-un uman recunoscut, cu drepturi sociale. Imaginea vegetală a fetei păstrează dominanta sacrului: „Unii ziceau că-i floare de rai/ s-o rupă al nostru dulce crai,/ Alții că-i viță de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și ei ființe alese: „ne-a trimes pe noi, șase militari,/ călari pe șase hărmăsari,/ cu coame boite,/ cu frânele zugrăvite,/ cu unghii costorite/ cu coadele împletite”. Pe ei, la fel ca în mitul biblic, îi conduce steaua la casa miresei. Unirea celor doi se așază astfel sub protecția divinului, unele actualizări dând chiar o formă religioasă orației, ca efect recent al creștinismului. Femininul vegetal este pețit prin metafora răsădirii benefice: „Căci am venit/ Cu târnăcoape de argint,/ Să scoatem floricica
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înarmați cu ghioace țintuite și cu arcuri, ca pe vremea lui Ștefan cel Mare. Și într-un an n-am avut de lucru și am făcut o nuntă. Cum se face nunta: cu mire, am uitat cine a fost mire. Mireasă a fost Petrică Apostolescu. Socru mare a fost Dtru. Bejenariu, soacră Fetcu Dtru. și eu Gh. Rădășanu am fost vornicel, cu ploscă ca la nunți. Și într-o sâmbătă seara după ce am eșit de la masă am pornit cu nunta de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
meditația clasei a V-a a zis: "Stați așa cum vă găsiți!". Și a început a zice mie: "Ghidușule numai vornicel n-ai fost". Lui Bejenariu i-a zis: "Numai soacră mare n-ai fost nătărăule!". Și lui Petrică Apostolescu: "Numai mireasa n-ai fost!". Și ne-a pedepsit să stăm o lună în picioare la masă. Și toți nuntași cu miri, cu socrii mari, cu vornicel de toți, cu toate neamurile mai apropiate doar am fost nici mai mulți nici mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu toate neamurile mai apropiate doar am fost nici mai mulți nici mai puțini de 20. Și când intram la masă se auzea: "Să iasă nunta în picioare la masă!". La nuntă am băgat și căruciorul școalei în patrat. Și mireasa, de la văcsuitoru 3 la meditația clasei a V-a am dus-o în căruță. Și scripcari am avut toată școala și strigături din gură, cari de care mai diocheate. Și nu știu câți din nunta aceea voioasă și gălăgioasă mai trăiesc azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
38 și cu catrință. Și mai ales că și era frumoasă. E felul ei, parcă era o zână din povești, așa de bine îi șădea. Și la masă dl.Petrea Gheorgheasa a vorbit foarte frumos și i-a dat Eugeniei miresei o rublă de 5 lei de argint și i-a spus s-o puie în sân. Cu banii ceia a cumpărat Eugenia farfurii, că nu aveam. Toți erau voioși și bucuroși, numai eu stam încrestat de parcă nu știam ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Sadoveanu, care era căsătorit cu fata doamnei Bâlu de pe strada Rădășeni azi Ion Creangă. Mihai Sadoveanu l-a cununat pe Luca și preotul Ioan Savel a făcut cununia în casă. Nunta a fost f. pe scurt doar numai cu frații miresei Maricica și atâta tot. Eu n-am fost chemat și nici nu m-am dus. Când a fost să mute satul Bogata Redau mai jos, întâmpinarea pe care a făcut-o învățătorul Gh.N.Rădășanu atunci când a fost vorba ca satul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
După zeci de ani, am primit vestea Înființării În comună a unei cooperative de artă populară. I-am văzut unele produse. Erau departe de frumusețea și ineditul covoarelor din copilărie. Le admiram ore Întregi cu ocazia nunților, când familia fiecărei mirese Îi etala zestrea și priceperea. Nunta de pe Târnave era o adevărată expoziție de artă populară Într-o atmosferă de cântece și strigături. Cu săptămâni Înainte, femeile Își pregăteau strigăturile și la prezentarea zestrei se desfășura un duel de o rară
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Nunta de pe Târnave era o adevărată expoziție de artă populară Într-o atmosferă de cântece și strigături. Cu săptămâni Înainte, femeile Își pregăteau strigăturile și la prezentarea zestrei se desfășura un duel de o rară frumusețe și Înțelepciune populară. Când mireasa pleca Într-o comună vecină, spectacolul se Întregea cu "venitul călărașilor" și amenajarea unor porți din lanțuri și covoare, la primirea alaiului mirelui și mai ales la plecarea acestuia cu mireasa. Copiii ne Îmbulzeam În mulțime, cu riscul de a
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
duel de o rară frumusețe și Înțelepciune populară. Când mireasa pleca Într-o comună vecină, spectacolul se Întregea cu "venitul călărașilor" și amenajarea unor porți din lanțuri și covoare, la primirea alaiului mirelui și mai ales la plecarea acestuia cu mireasa. Copiii ne Îmbulzeam În mulțime, cu riscul de a fi maltratați de lumea Înfierbântată. Astăzi, aproape totul s-a stins... Industrializarea zonei Copșa Mică a schimbat portul și obiceiurile oamenilor, tot specificul satului natal. „Nu știu să-l fac pe
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
1953, ora 14, tineretul și invitații mirelui s-au strâns la Casa Părintească, de unde după cererea de iertare făcută de vornicul nunții, unchiul Milian, alaiul s-a deplasat la locuința nașilor (părinții ing. N. Mărgineanu) și apoi cu toții, la casa miresei. O altă cerere de iertare În numele miresei, urmată de tradiționalul cântec Ia-ți mireasă ziua bună interpretat de formație lăutărească locală și apoi deplasarea la biserică. După cununia religioasă a urmat petrecerea la Casa Părinților mei, cu participarea a cca
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
s-au strâns la Casa Părintească, de unde după cererea de iertare făcută de vornicul nunții, unchiul Milian, alaiul s-a deplasat la locuința nașilor (părinții ing. N. Mărgineanu) și apoi cu toții, la casa miresei. O altă cerere de iertare În numele miresei, urmată de tradiționalul cântec Ia-ți mireasă ziua bună interpretat de formație lăutărească locală și apoi deplasarea la biserică. După cununia religioasă a urmat petrecerea la Casa Părinților mei, cu participarea a cca 70 de rude și prieteni, Între care
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
după cererea de iertare făcută de vornicul nunții, unchiul Milian, alaiul s-a deplasat la locuința nașilor (părinții ing. N. Mărgineanu) și apoi cu toții, la casa miresei. O altă cerere de iertare În numele miresei, urmată de tradiționalul cântec Ia-ți mireasă ziua bună interpretat de formație lăutărească locală și apoi deplasarea la biserică. După cununia religioasă a urmat petrecerea la Casa Părinților mei, cu participarea a cca 70 de rude și prieteni, Între care trebuie să-i nominalizez pe Toița și
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
spre această casă / Și binecuvintează / Petrecerea frumoasă. / Și la acești doi tineri / Ce azi s-au cununat / Le dă viață lungă / Părinte preaîndurat. / Să zicem, dar cu toții / Să piară ai lor dușmani / Iar tânăra pereche / Trăiască “La mulți ani!” Miri Mireasa Mireasa și fratele Bârză H. Alaiul În drum spre biserica satului Nuntași (de la dreapta spre stânga): Tanti Ana, verișoara Viorica, mireasa, mirele, Nuți Chisăliță, o prietenă Cele două familii, dreapta, Tata, Mama, În fața ei Marcela și Nitu, Mătușa Anghelina, Tata
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
această casă / Și binecuvintează / Petrecerea frumoasă. / Și la acești doi tineri / Ce azi s-au cununat / Le dă viață lungă / Părinte preaîndurat. / Să zicem, dar cu toții / Să piară ai lor dușmani / Iar tânăra pereche / Trăiască “La mulți ani!” Miri Mireasa Mireasa și fratele Bârză H. Alaiul În drum spre biserica satului Nuntași (de la dreapta spre stânga): Tanti Ana, verișoara Viorica, mireasa, mirele, Nuți Chisăliță, o prietenă Cele două familii, dreapta, Tata, Mama, În fața ei Marcela și Nitu, Mătușa Anghelina, Tata socru
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Părinte preaîndurat. / Să zicem, dar cu toții / Să piară ai lor dușmani / Iar tânăra pereche / Trăiască “La mulți ani!” Miri Mireasa Mireasa și fratele Bârză H. Alaiul În drum spre biserica satului Nuntași (de la dreapta spre stânga): Tanti Ana, verișoara Viorica, mireasa, mirele, Nuți Chisăliță, o prietenă Cele două familii, dreapta, Tata, Mama, În fața ei Marcela și Nitu, Mătușa Anghelina, Tata socru, cumnata Elena În seara zilei de 27 ianuarie am părăsit satul natal și ne-am luat zborul spre cuibușorul nostru
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
făcând cununia În Iași ne expuneam criticii, ale cărei consecințe puteau fi destul de aspre. Nu regret. În Iași nu puteam trece prin asemenea momente. Nici la căsătoria noastră, În sătucul din Ardeal, n-am trecut. Văd și acum măicuțele pregătind mireasa, pe Corneluș, domnișoară de onoare și pe un băiețel turist, cavaler de onoare. Am pătruns cu toții În atmosfera de basm a mănăstirii, În fața unui preot bătrân, cu barba argintie, ca a Sfinților Apostoli din picturile lăcașului, imortalizate de genialul Nicolae
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ediție, mai amplă, vor dovedi că cele două teme centrale sunt Dumnezeu și iubirea... Moartea a fost, pentru mine, Inspiratoarea și va rămâne Marea Intercesoare, te conduce până la pragul celeilalte lumi ca Moarte, și odată pragul trecut, se preschimbă în Mireasă... Mulți dintre scriitorii generației dumneavoastră au vrut să împace capra comunismului cu varza conștiinței scriind cu "ambele mâini", făcând compromisuri dureroase. Cum caracterizați aceste porniri ambigue ale scriitorului român? Vă reproșați ceva din "acea" perioadă, domnule Cezar Ivănescu? Numai dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
crucii care este pe turla bisericii străjuiește o frumoasă stea galbenă de aur ce strălucește În razele soarelui arzător spărgând văzduhul albastru către cer, oglindindu-se În Mediterana. Este nemaipomenit de frumos! Privind biserica În vârful muntelui e ca o mireasă gătită care așteaptă pe toți din Întreaga lume, iar privind de pe munte Mediterana vezi Mireasa Steaua Mării oglindindu-se În ea. Ce frumusețe poți vedea! Slavă Domnului, că El le-a zidit pe toate cu a Sa voie! De aici
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
În razele soarelui arzător spărgând văzduhul albastru către cer, oglindindu-se În Mediterana. Este nemaipomenit de frumos! Privind biserica În vârful muntelui e ca o mireasă gătită care așteaptă pe toți din Întreaga lume, iar privind de pe munte Mediterana vezi Mireasa Steaua Mării oglindindu-se În ea. Ce frumusețe poți vedea! Slavă Domnului, că El le-a zidit pe toate cu a Sa voie! De aici ne urcăm iar În autocar și pornim mai departe. Portul Iafa Autocarul merge pe șoseaua
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
sărute unii cu alții. Obișnuiesc de asemenea, la nunți să întindă mese timp de trei zile și trei nopți în șir, în care timp nu fac altceva decât să bea, să joace, să cânte din instrumente și din gură; numai mireasa în prima zi nu mănâncă, ci doar trebuie să stea la joc cu fața acoperită până noaptea, astfel încât nici măcar mirele nu o poate vedea până la miezul nopții, când pleacă împreună să desăvârșească legătura căsătoriei. Când merg mirii la biserică să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
zi nu mănâncă, ci doar trebuie să stea la joc cu fața acoperită până noaptea, astfel încât nici măcar mirele nu o poate vedea până la miezul nopții, când pleacă împreună să desăvârșească legătura căsătoriei. Când merg mirii la biserică să se căsătorească, mireasa stă îngenunchiată înaintea altarului, cu fața acoperită, iar bărbatul în picioare cu căciula în cap. După terminarea ceremoniei, ies din biserică, însoțiti de rude, care merg pe jos, cântând din diferite instrumente înaintea trăsurii în care este dusă miresa, și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ceremoniei, ies din biserică, însoțiti de rude, care merg pe jos, cântând din diferite instrumente înaintea trăsurii în care este dusă miresa, și aceasta în fiecare piață trebuie să coboare și să joace cu toți cei care o poftesc. Când mireasa este dintr-alt loc, atunci ceilalți (celelalte rude) merg călare. Când ajung la casa miresei, încep din nou jocurile și bătrânii ca și tinerii joacă cu mireasa. Apoi fiecare se așează la masă, unde sunt serviți de stăpâna casei, și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înaintea trăsurii în care este dusă miresa, și aceasta în fiecare piață trebuie să coboare și să joace cu toți cei care o poftesc. Când mireasa este dintr-alt loc, atunci ceilalți (celelalte rude) merg călare. Când ajung la casa miresei, încep din nou jocurile și bătrânii ca și tinerii joacă cu mireasa. Apoi fiecare se așează la masă, unde sunt serviți de stăpâna casei, și în ziua dintâi servește și mirele la masă. Când trece un străin pe acolo, dacă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trebuie să coboare și să joace cu toți cei care o poftesc. Când mireasa este dintr-alt loc, atunci ceilalți (celelalte rude) merg călare. Când ajung la casa miresei, încep din nou jocurile și bătrânii ca și tinerii joacă cu mireasa. Apoi fiecare se așează la masă, unde sunt serviți de stăpâna casei, și în ziua dintâi servește și mirele la masă. Când trece un străin pe acolo, dacă-l văd, îl poftesc să bea și dacă acela refuză, îl iau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]