8,110 matches
-
se murdărească țesătura; dacă te agățai de tocul ferestrei, puteai să pipăi și termometrele în formă de riglă, cu mercurul bleumarin indicând temperatura. „Ei, cum ți se pare?“, am întrebat-o pe Maria, mai mult de formă. Locul strălucea de modernitate, în contrast cu exteriorul. Parcă montase cineva un cub într-un palat imperial. „Rezonabil.“, și-a început Maria verificarea. „Pat matrimonial pe suport din lemn de fag, veioze Ikea cu reglaj pe verticală, măsuță de plexiglas cu picioare nichelate, asortată la tubulatura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
apropie literatura sau arta, în general, de sfârșit sau încotro își îndreaptă ea pânzele, e o întrebare obsedantă a acestui sfârșit de secol, ce s-a prelungit și în începutul secolului nostru. Într-o lume „mortiferă”, cum definește Basarab Nicolescu modernitatea, și care a inventat felurite tipuri de moarte și sfârșit: începând cu nietzscheana moarte a lui Dumnezeu, moartea omului/subiectului anunțată de Foucault, sfârșitul ideologiilor, sfârșitul istoriei, nu se putea să nu fie cuprinsă de această stare și spațiul literaturii
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
chiar dacă aceste anunțuri sunt în bună parte exagerări, ele scot totuși în evidență perioada dificilă pe care o traversează în aceste momente literatura, problemele cu care se confruntă pe diverse paliere și din anumite perspective. Pluralitatea sistemelor de referință ale modernității aduce după sine multiplicarea sensurilor și în definirea ideii de literatură. Asupra acestor probleme am vrut să-mi opresc atenția, fără a avea pretenția găsirii unui răspuns, cel mult să încerc să pun față în față (ideea de sinteză e
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
începând cu secolul al XVIII-lea. O ultimă denumire sub care întâlnim această latură a literaturii „inferioare” este termenul german de Kitsch. Dramaturgul și poetul german Frank Wedekind, într-o piesă neterminată - Kitsch, atrage atenția asupra unei grave situații a modernității: esența modernității se identifică cu kitsch-ul. Alături de „marea artă” are loc o extindere și diversificare spectaculoasă a „pseudoartei”, fenomen constatat încă din perioada interbelică și după cel de-al doilea război mondial, luând o adevărată amploare la sfârșitul secolului
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
secolul al XVIII-lea. O ultimă denumire sub care întâlnim această latură a literaturii „inferioare” este termenul german de Kitsch. Dramaturgul și poetul german Frank Wedekind, într-o piesă neterminată - Kitsch, atrage atenția asupra unei grave situații a modernității: esența modernității se identifică cu kitsch-ul. Alături de „marea artă” are loc o extindere și diversificare spectaculoasă a „pseudoartei”, fenomen constatat încă din perioada interbelică și după cel de-al doilea război mondial, luând o adevărată amploare la sfârșitul secolului XX. Această
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
America, efectele democrației moderne asupra artelor. Democrația conduce în mod necesar la o coborâre a standardelor, în domeniul atât al creației, cât și al consumului și încurajează „comercialismul” în literatură și în arte. Analizând acest fenomen ca una din fețele modernității, Matei Călinescu concluzionează: „Fie că acceptăm teoria căutării unei poziții sociale, fie că preferăm să vedem în kitsch o plăcută evadare din monotonia vieții cotidiene moderne, întregul concept de kitsch se circumscrie în mod limpede unor noțiuni precum imitația, contrafacerea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
încerce să ascundă starea de criză a societății în general, a artei în particular. Este motivul pentru care arta naște mereu fronde. Literatura a știut să-și joace cărțile în orice condiții, iar starea de criză este transformată în ... literatură. Modernitatea în genere poate fi pusă sub semnul crizei, poate fi considerată o „cultură a crizei”. Criza este, în primul rând, a omului modern. Literatura nu face decât să oglindească această stare de fapt. Ortega y Gasset, în Dezumanizarea artei, vorbește
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
neînțelegerile dintre foștii Aliați în primul război mondial; dorința războiului de revanșă regăsită în rândul statelor învinse; lipsa unei unități în Europa din punctul de vedere al doctrinei sociale; marea criză economică din 1929 1933 9. Principiul indivizibilității păcii exprimă modernitatea gândirii titulesciene. Conform acestui principiu orice agresiune, produsă în oricare parte a lumii, reprezintă o încălcare a păcii generale. Președintele american Woodrow Wilson, în discursul rostit la 27 mai 1916, a susținut ideea înființării Societății Națiunilor ca o instituție internațională
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
ajuta agricultura țărilor central-europene. Totuși acesta nu s-a înființat niciodată din cauza lipsei de voință politică a unor țări semnatare (în special mari puteri), care nu au fost dispuse să investească bani pentru acest lucru. O altă idee care dovedește modernitatea gândirii titulesciene este aceea care se referă la „spiritualizarea frontierelor“. Acest lucru însemna în concepția lui Titulescu înlăturarea barierelor vamale din calea liberei circulații a persoanelor și a fluxurilor economice și realizarea pe această bază a Uniunii Europene propusă de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
prime, materiale, combustibili etc. necesare pentru a asigura funcționarea produsului), cheltuieli de mentenanță (întreținere, reparații), transport, depozitare, scoatere din exploatare. Pe lângă acestea, produsele mai sunt individualizate de caracteristici referitoare la aspectele determinate de cultura și așteptările implicite ale consumatorului: stil, modernitate, linia exterioară, aspectul plăcut, eleganța culorilor, a nuanțelor, soluțiile grafice și cromatice, gradul de finisare, estetica produsului. Se adaugă la cele de mai sus caracteristicile de nepoluare a mediului, proprietățile ergonomice. În epoca modernă, produsele nu mai sunt rezultatul activității
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
din nou la suprafață din subteranele conștiinței. Desigur, această argumentație primordialistă este iremediabil defectă, trădând dorința naționaliștilor de a naturaliza națiunea și identificarea națională. Una dintre cele mai solide concluzii la care au ajuns cercetările din științele sociale istorice este modernitatea națiunii și implicit și a reflectării acesteia în conștiința indivizilor sub forma identității și identificării naționale. Chiar dacă teza radical modernistă a caracterului inventat al națiunii (Gellner, 1983) a fost ulterior revizuită prin amendamentele introduse de A.D. Smith (1986) care a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instituțional cu indivizi naționalizați. Identitatea națională este, așadar, produsul unui lung proces evolutiv, întins pe o perioadă ce poate cuprinde mai multe secole. Acest fapt se datorează unei duble cauze: în primul rând, în contra tezei inventării conștiinței naționale în plină modernitate, trebuie subliniat că identitatea națională evoluează treptat din identitatea etnică. Avem de-a face cu un proces progresiv de cristalizare a identității naționale, iar punctul exact al tranziției de la conștiința etnică la cea națională este dificil de localizat pe axa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
arborează, ritualic și sfielnic, petiționarii față de mai marii lor imperiali pe care îi recunosc ca atare nu doar din capul locului, ci chiar pe vecie. În ciuda unei retrageri într-o formă anterioară, reprezentativă, a națiunii, Supplex-ul păstrează unele elemente de modernitate, pe care le integrează într-o structură de rezistență de natură tradițional-feudală. Pe de o parte, suplicanții revendică drepturi pentru întreaga românitate transilvăneană, pe care însă continuă să o conceapă stratificat, după modelul feudal al societății stărilor. Iată conținutul expres
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sistem constituțional ce consfințea stratificarea juridică a populațiilor, aceasta este revendicarea majoră a cărui expresie se face auzită în Suplica din 1791. Toate acestea fac din Suplica națiunii valahe transilvănene un document hibrid, pe ale cărei revendicări cu lustru de modernitate politică se răsfrângeau reflexe atitudinal-mentalitare de certă sorginte premodernă. În analiza lui L. Blaga, "osatura programului și a revendicărilor expuse în Supplex rămâne împărțirea feudală a societății în clase privilegiate, ce se bucurau de drepturi și imunități, și în masa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub titlul Abețedar pentru întrebuințarea și folosirea tinerimii ce învață în Școalele Normale, dar care, spre deosebire de cel elaborat de G. Pleșoianu, nu este infiltrat de duhul patriotismului național. În 1861 apar, la Sibiu, două abecedare care marchează finalizarea tranziției spre modernitatea didactică. Primul este semnat de Zaharia Boiu (Abțdariu pentru școlele populare române), este scris în litere de tranziție, apoi în caractere latine, cuprinzând următoarele părți: Vorbirea, Citirea, Scrierea, Aritmetica, Geografia, Istoria, Fizica, Istoria naturii, Cântarea și Desenul. Istoria, ca obiect
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
numeroase fire ideologice și conexiuni instrumentale, în sensul în care statul utilizează educația publică pentru a fasona o imagine a trecutului ca bază a identității colective pe care dorește să o promoveze. Cartografiind diferitele trasee istorice care au dus către modernitate, L. Greenfeld (1992) identifică trei tipuri-ideale de naționalism, care se configurează în spațiul ideologic definit de axa verticală individualism-colectivism și de axa orizontală civic-etnic. Schematic, cele trei formule clasice ale naționalismului se prezintă în felul următor: Tabel 2. Tipologia naționalismelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
discrepanța majoră dintre forma juridică (Legea instrucțiunii publice adoptată la 1864) și fondul efectiv (rata înrolării de 6,9 la sută în 1870), devine cu atât mai inteligibilă lamentația maioresciană exprimată sub chipul "formelor fără fond" ca teorie sociologică a modernității românești. Dincolo de acest start fals, retoric, în durata lungă a procesului de construire a statului-națiune românesc, autoritățile politice s-au angajat cu consecvență progresivă în realizarea efectivă a sistemului național de educație. Tabel 8. Evoluția ratei de înregimentare a populației
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
romani. Prin trasarea acestei linii care conectează figurile eroice ale neamului, istoria românilor este vertebrată dinastic. O singură dinastie autohtonă, cea a basarabilor, ridicată din rândurile unei "caste nobilitare" dacice, a condus destinele neamului din cele mai vechi timpuri până în modernitate. Iată cum, prin ideea dinastică, a fost soluționată problema spinoasă a continuității politice românești de-a lungul mileniului negru (de la retragerea aureliană până la întemeierea Țării Românești). Hasdeu a împletit primele noduri ale firului dinastic românesc. El va fi continuat pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este un fenomen reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând integritatea axiologică (sistemul de valori) a comunității; b) este un fenomen modern, antamat de destructurarea lumii tradiționale și a Weltanschauung-ului specific acesteia sub asaltul forțelor modernității (industrializare, urbanizare, democratizare etc.). Din acest punct de vedere, o distincție importantă trebuie operată între fundamentalism și tradiționalism. Tradiționalismul presupune doar acceptarea tradițiilor ca fiind de la sine înțelese și neproblematice. În schimb, fundamentalismul, ca fenomen reactiv împotriva schimbării, implică dorința
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
necesitatea inexceptabilă a acestei legități. Una dintre carențele analogice ce afectează imaginea palimpsestului ca metaforă a memoriei istorice derivă din faptul că palimpsestul este asociat cu manuscrisul, fiind un produs al culturii chirografice. Pe când memoria istorică, fiind un produs al modernității, construcția sa culturală începând în cazul românesc de la începutul secolului al XIX-lea, aparține mai degrabă culturii tipografice deși izvoarele sale, trăgându-se din analistica și cronistica secolelor XVI și XVII, aparțin cu certitudine culturii chirografice a manuscrisului. Despre memoria
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exercițiile de la finalul fiecărui capitol au fost realizate de Asist.univ.drd. Adrian-Marius Tompea. CUPRINS Introducere Ideologia: evoluție intelectuală și atribute fundamentale / 7 Capitolul I Coordonate generale ale ideologiei / 15 1. Trei concepții despre ideologie, societate și politică / 16 2. Modernitatea politică: de la ideologie la ideologii / 23 3. Reinventarea ideologiei în epoca noastră / 29 Întrebări și exerciții / 35 Capitolul II Ideologia și realitatea socio-politică / 37 1. Proiecția ideologică a realității / 40 2. Construcția ideologică a înțelesului socio-politic / 45 3. Caracteristici ale
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
o serie întreagă de definiții ale conceptului situație cauzată de ambiguitatea sa semantică, dar și de multiplele roluri în care gândirea cu privire la politic a distribuit termenul optez, pe parcursul lucrării de față, pentru o înțelegere largă a acestei veritabile mărci a modernității. Confer, așadar, ideologiei statutul de sistem de idei și credințe conturate în orice societate, sistem situat la nivelul imaginarului social și care are rolul de a trasa un cadru normativ și acțional cu privire la stilul de funcționalitate al respectivei societăți 1
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
nivelul imaginarului social și care are rolul de a trasa un cadru normativ și acțional cu privire la stilul de funcționalitate al respectivei societăți 1. Definind ideologia în această manieră generală, am în vedere, totuși, și existența ideologiilor particulare, cele pe care modernitatea politică le-a lansat în termenii "ismelor": liberalism, conservatorism și socialism, preum și dezvoltările ulterioare ale acestora. Intenționez ca, pe parcursul primului capitol al lucrării, să creionez princialele atribute ale ideologiei, de o manieră care să permită ulterior o abordare a
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
referitoare la relația dintre ideologie, societate și politică: concepția negativă, concepția neutră și concepția pozitivă. Cea de a doua secțiune a capitolului este, practic, o incursiune dinspre sensul geeral al termenului înspre cel particular. După prezentarea ideologiei ca produs al modernității politice, mă interesează să subliniez prezența particulară a ideologiilor, adică a unor modele epistemico-politice care, sub numele de liberalism, conservatorism și socialism au contribuit decisiv la configurarea unei realități sociale și politice ai cărei moștenitori suntem, precum și la modul în
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
decuparea" acestor semnificații, subliniind caracteristicile acestui tip de demers științific. Capitolul final al cursului vizează trecerea de la planul normativ al aborării ideologiei la modul general la cel empiric, în măsura în care intenția mea este aceea de a "inspecta" coordonatele principalelor ideologii ale modernității (liberalismul, conservatorismul și socialismul), precum și pe acelea ale unor ideologii pe care le putem denumi "sintetice" și care s-au conturat pe parcursul secolului al XX-lea (este vorba despre crești-democrație, despre ideologiile totalitare și despre cele contemporane). Înainte însă de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]