5,749 matches
-
este poate cea mai mică, însă are rădăcini puternice în cultura și istoria noastră. Salutăm și încurajăm prezența evreiască mai puternică în viața politică, socială și culturală a României. Concluzie Propria experiență a dictaturii ne transformă într-un promotor de nădejde al democrației și libertății în regiune și în lume. De aceea, suntem hotărâți să profităm la maximum de noul nostru statut european și euroatlantic pentru a ne ajuta vecinii, precum și prietenii din Orientul Mijlociu să se bucure de beneficiile stabilității, libertății
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
mai important impuls pentru democratizare, reforme sociale și politice în vecinătățile noastre. Evitarea apariției unor noi linii de diviziune între UE și vecinii săi este vitală pentru dezvoltarea stabilității și prosperității Europei. România va continua să fie un promotor de nădejde al valorilor europene dincolo de granițele sale și să atragă noi oportunități pentru Uniunea Europeană. Avem datoria morală de a oferi Uniunii un exemplu generos de solidaritate, de care ne-am bucurat în ultimul deceniu, și să continuăm drumul realizărilor democratice dincolo de
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
fundațiile "Concept" și "Transparency International România", program cu un titlu fioros, ce-i drept, în actuala conjunctură: "Nu da șpagă!" Solicitată să popularizeze programul, televiziunea publică a răspuns prin pana eminenței cenușii a instituției, un oarecare Titi Dincă (fiu de nădejde al Partidului, căruia i se pregătește o carieră diplomatică de mare importanță), că nu există spațiu de emisie pentru așa ceva. Bine că există pentru zâmbrele lui Năstase și rictusurile bolșevice ale lui Ion Ilici Iliescu! Situația e cu atât mai
Nu da șagă dă tunuri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12552_a_13877]
-
În trecutul nostru istoric și cultural, puțini au fost oamenii avuți care să fi făcut operă de mecenat și să fi rămas în memoria posterității prin asemenea acte, așa cum a fost, de pildă, atât de cunoscutul Dinicu Golescu, sprijinitorul de nădejde al celor mai multe activități culturale din epocă și, fapt rarisim, creatorul unei școli gratuite pentru săteni pe moșia sa, la Golești. La cei mai mulți dintre oamenii avuți a dominat latura negativă și dorința de a-și mări averea. Poate de aceea literatura
Un boier luminat – by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12578_a_13903]
-
După cum se coroborează cu mesajul mesianic al lui Bălcescu, care, în 1848, îi scria lui Ion Ghica: ,}ara noastră n-are arme, n-are oștire... Noi aici ne vom lupta cu cuvîntul, cît vom putea. Nu trebuie a pierde însă nădejdea. Dumnezeu veghiază asupra României". Muindu-și nu o dată condeiul în cerneala pașoptistă, N. I. Herescu emite considerații cu iz oracular nu doar în raza unor evenimente ce, pentru ochiul nostru, s-au consumat deja, ci și privitoare la evenimentele încă în
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
provincesť, - și totuși, mai există oameni care refuză să vadă...". Și cum am putea trece cu vederea o altă opinie a lui N. I. Herescu, mărturisim că cea mai atașantă pentru noi, cea care, în simplitatea-i profundă, ne întărește în nădejdea că din impuritățile atît de adesea repulsive ale ,tranziției" noastre se va decanta și va birui gîndul? Să întoarcem ceasul timpului epocal și să ne întărim moralmente repetînd vorbele cărturarului cu vitreg destin: , Iar cînd, mai tîrziu, vor fi trecut
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
dtale, cu stimă, D. Țepeneag Ce face "prietenul tuturor" Ion Negoițescu? De ce nu răspunde la scrisori? "Reflexii și reflexe" D-ale tranziției Cum vedeți intrarea României în Europa și în NATO? - Bine ar fi ca Speranța să bată la scor Nădejdea. La spălarea banilor, mafioții noștri răspund cu spălarea dosarelor. Comuniștii uitau cu ușurință adevărul, dar țineau la perfecție minte propriile minciuni. * Bătrâni înțelepți? Dimpotrivă, o să-i avem o vreme din ce în ce mai săraci cu duhul - baza lor de aprovizionare fiind vidul celor
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
ani crede că nu e exagerat a spune că eforturile, bătălia pentru tipărirea Dicționarului au contribuit la uciderea acestui "constructor dedalic". Din scrisorile lui Mircea Zaciu publicate în secțiunea Epistolare a acestui număr, se vede că Mircea Zaciu își pierduse nădejdea că va mai apuca să-și vadă tipărit rodul atîtor ani de muncă și zbucium și că s-a stins cu durerea aceasta. Iată ce îi scria în ianuarie 2000 lui Spiru Vergulescu: "...am mari neplăceri cu Fundația lui Buzura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
public fără capitolul Nae Ionescu. Mărturisesc că pentru a facilita necesitatea numeroaselor lecturi făcusem, după manuscris, o copie dactilografiată care a rămas în redacție și după ce fiul memorialistului, dezarmat, venise să ridice originalul prin anii optzeci. Dar eu mai trăgeam nădejdea că odată, cîndva, voi publica aceste memorii savuroase. În sfîrșit, din 1990 le venise vremea. Cum prietenul Nicolae Manolescu mi-a cerut manuscrise interzise de cenzură pentru a le publica în România literară, i-am încredințat capitolul despre Nae Ionescu
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
ghiață printre sloiuri. Cu maternități în care pruncii vor fi încălziți cu sticle de apă fierbinte. Alegeri fără speranță, odată ce, spășite, masele se întorc către dl Iliescu de care, cu entuziasm se lepădau, tot într-un noiembrie - acela plin de nădejdi. Pe post de cel mai mic rău, dacă nu de restaurator, liderul P.D.S.R culege, fără să clipească, roadele unei guvernări ce s-a ferit a-l trage la răspundere - cum de la sine părea de înțeles. La rândul lui, viitorul
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
Cornel Ungureanu Cu oarece vreme în urmă, prietenii mei de nădejde mi-au atras atenția să nu cumva să plec din Timișoara, pe data de 20, fiindcă alți prieteni ai prietenilor noștri ne-au invitat la o emisiune importantă, la TVR, se face duplex cu Bucureștii. Avem la dispoziție vreo trei
TVR și Provincia by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/16624_a_17949]
-
vreo trei ore, patru ore. Cum sunt om pățit, am cerut hîrtii și programări - au venit și ele, ca și precizarea că autorii vor respecta cu sfințenie desfășurătorul. Au mai venit și alte telefoane de la funcționari bucureșteni, de la cărturari de nădejde, de la prietenii mei de la studioul teritorial din Timișoara, care mi-au atras atenția că voi fi interogat de două ori (conform programării!), o dată ca membru de vază al grupului A treia Europă, pe urmă ca director de teatru. Era vorba
TVR și Provincia by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/16624_a_17949]
-
aflat în grația lui Carol al II-lea, se pregătea, din nou, pentru a sa reformă școlară, pentru care Golopenția era însărcinat să redacteze memorii. Și cum relațiile profesorului cu Herseni se încordaseră la maximum, Golopenția devenise, pentru Gusti, marea nădejde. Și, în acest timp, se pregătea Congresul internațional sociologic prevăzut pentru iunie 1939 care, se știe, n-a mai avut loc din cauza izbucnirii războiului. Și, din însărcinarea lui Gusti, pregătea o monografie despre zona Năsăudului după modelul celei despre satul
Corespondența lui Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16631_a_17956]
-
Cristian Teodorescu Am tot ocolit să scriu despre scandalul diplomelor deoarece trăgeam nădejde ca, la un moment dat, lucrurile să fie limpezite de o manieră universitară. Nu e așa. Acest scandal s-a transformat într-un fel de avocațiadă jenantă în care părțile par a ignora miza. În discuție nu mai sînt cîteva
Negustoria universitară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16655_a_17980]
-
alegeri, poetul Mircea Dinescu, punând în funcțiune alfabetul său hiperaccelerat, ne vorbise mai întâi de dl Ion Iliescu... Că nevasta părăsită, în schimbul vampei de la Geologie, - ce se dovedi a nu fi bună de nimic, - tot nevasta pedeseristă fusese mai de nădejde că făcea mâncare, săraca, cârpea, cosea, mătura, nu lăsa să se aștearnă praful pe mobilă de-un deșt... O vervă de zile mari. De Meleșcanu, fiul vitreg al lui Iliescu, de la Externe, care fuma trabuc și-și dădea cu odicolon
Mărunțișuri electorale by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16671_a_17996]
-
în demersul nostru ... Până aici mesajul din partea fratelui episcop unit (baptist-creștin după Evanghelie-penticostal), a frățietății românești din al doilea centru de emigrație românească în Belgia - Charleroi. *** Pentru episodul următor promit o culegere de impresii și gânduri de la alți frați de nădejde, mai cu seamă opiniile păstorului Bisericii Elim Bruxelles, fratele Dorin Albuț. Zaharia BONTE Elim-Bruxelles 15 aprilie 2013 Referință Bibliografică: Zaharia BONTE - IOSIF ȚON LA BISERICA ROMÂNĂ DIN BRUXELLES (2) / Zaharia Bonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 867, Anul III
IOSIF ŢON LA BISERICA ROMÂNǍ DIN BRUXELLES (2) de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/349701_a_351030]
-
binecuvântare avem de dat musafirilor noștri, noilor botezați sau vechilor credincioși? Să începem prezentarea lui Naaman: un păgân, viteaz, având în casă robi evrei. Un om care respecta oamenii, până într-atât încât ascultă părerea unei copile, a unei roabe. Nădejdea i se aprinde, poate că Elisei, omul lui Dumnezeu, va putea mijloci pentru el astfel încât să scape de lepră. Erau în Siria frumoase locuri de închinare, preoți nenumărați ai zeităților de tot felul, pentru ce să caute Naaman pe Elisei
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
Regi 5:11,12. Ce bine e să ai prieteni credincioși! Aceștia îi sugerează: „Elisei este un om inteligent. El știe că nu râul contează, nu el vindecă. Bineînțeles că apele Damascului sunt mai frumoase, dar în apă îți pui nădejdea, în preotul de pe râu? Sau în Dumnezeul care vindecă? Aveai atâtea ape și preoți în Damasc! Acum, Elisei vede o șansă de vindecare pentru tine , dacă vei asculta porunca. De ce să treci pe lângă această ocazie? Ilie a făcut minunea de pe
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
Elisei vede o șansă de vindecare pentru tine , dacă vei asculta porunca. De ce să treci pe lângă această ocazie? Ilie a făcut minunea de pe Carmel? Atingerea lui Elisei vindecă lepra? Cine crezi tu că trebuie să intervină, în cine îți pui nădejdea?”. Și Naaman se gândește „eu îmi voi face partea mea, voi asculta. Dacă eu mă apropii de El, se va apropia oare, El de mine? Va ierta El oare, vina sângelui vărsat? Mă va trata ca pe unul din copiii
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
caute binecuvântarea, va profita El de acest prilej ca să se răzbune sau mă va primi cu brațele deschise, mă va mângâia, mă va vindeca?”. De 7 ori s-a cufundat și fiecare ieșire din apă îi spunea că e absurdă nădejdea lui, lepra nu se ducea. Dar Naaman a insistat să asculte până la capăt, dând astfel lui Dumnezeu ocazia să lucreze o mare minune. A șaptea oară s-a vindecat. Răspunsul? „Iată, cunosc acum că nu este Dumnezeu pe tot pământul
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
despărțire de intelectuali un factor premonitor al eșecului formațiilor politice care și-o asumă. O decuplare care le va fi fatală. Oare nu arata deja cadranul sondajelor de opinie o vertiginoasa cădere a "democraților", în care ne-am investit toate nădejdile? Sînt convins că ea nu e fără legătură cu izgonirea postideologică a intelighenției ce i-a susținut cu o convingere și cu o ardoare pur idealiste... Dar să revenim la creația poetica a lui Dorin Tudoran. Normal, ea face corp
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
de sfîrșit de secol. Dar numele sub care eroina pătrunde cel mai adesea în lumea virtuală a Internetului este, care altul, tot Mesia. Dezamăgită de toți și de toate încă de mic copil, Felicity speră în salvarea omenirii, ca ultimă nădejde că în felul acesta își va găsi propria ei salvare. O soluție cam ciudată de mîntuire de sine, dar cu atît mai impresionantă, căci dincolo de tot umorul și parodicul românului, Felicity are un distinct aer tragic. E o ființă extrem de
Milenarisme by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17669_a_18994]
-
imaginile iconoclaste cu senzualități provocatoare, menite a le împrospătă, a le acorda complicitatea unei carnalități vampirice: "L-am aflat pe evanghelistul pocit, aripa hidoasa nu i-am zărit-o, dar i-am simtiit duhoarea frumoasă. Fetite-le-vrăjitoare m-au purtat cu nădejde către el, voiau să ating fiara, botul negru al bestiei să-l sărut în gloria pierzaniei.(...) Eram doar un mercenar femeesc, dar știam îndeajuns, lacoma te vînam așa mort cum erai, vesmîntat în piele boțita, zgîrietor de icoane scuipate cu
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
Era la marginea Capitalei. Acum aproape că e încă un oraș dincolo de ea! (p. 161). Două luni mai tarziu, în iunie 1938, cel chemat îi trimite prin poștă a sa Littărature roumaine: E o carte de credință, o carte de nădejde grea. Am vrut să spun acolo lucruri multe. Un conținut în fiecare linie. Eu, însă, acum când am scris-o mă simt mai împlinit și mai ferm, ca un om cinstit care a plătit o datorie apăsătoare, sau mai bine
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
Scrisoarea ta ultima m-a găsit bolnav în pat - după căderea dela guvern. (...) Eu mă găsesc în mare încurcătură. Fără catedră, și fără vechea meserie. Oarecum în vânt. Se țin de mine onorurile și sărăcia că purecii de cane. Singură nădejde Marele meu Anonim (p. 174). Două luni mai tarziu Marele Anonim a intervenit: Blaga și-a prezentat scrisorile de acreditare ca ministru plenipotențiar al României la Lisabona. În pofida titlului, prin august, diplomatul îi face cunoscute amicului din Paris condițiile sale
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]