6,858 matches
-
regimului, ci și asupra celor care îi datorează totul. Atâta vreme cât Ceaușescu și blânda lui soție, cum a denumit-o Păunescu Adrian, se vor vedea aplaudați în pofida antipatiei cu care sunt înconjurați, înseamnă că instrumentul intimidării funcționează ireproșabil. Și cu cât nemulțumirea crește, cu atât ocaziile în care suntem siliți să aplaudăm se înmulțesc. Este totodată și un semn al slăbiciunii noastre. Mă voi referi, în acest context, la concedierea lui Cristian Țopescu. Nu a existat un om mai simpatizat, în ultima
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cât de prost stăm cu benzina și astfel CAER-ul să ne mai dea ceva. Nu toată lumea știe că rușii ne-au dat țiței, dar că noi l-am revândut la prețuri mai mari altora, ceea ce a produs nu numai nemulțumire la Moscova, dar și tăierea rației și ridicarea prețurilor la nivelul celor de pe piața mondială. Și, colac peste pupăză, au reînceput arestările în rândul celor care spun și ascultă colportând bancuri politice. La procese nu s-a ajuns, dar se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
o acțiune net îndreptată împotriva intelectualilor, scriitori, pictori, artiști, deoarece aceștia reușiseră să-și facă o casă mai mare (ca Eugen Barbu) sau mai mică (aici exemplele sunt mai numeroase) pe la Snagov, Bușteni, Predeal, Otopeni etc. Decretul a stârnit vii nemulțumiri și s-a ajuns la un compromis, acceptându-se ca cei care aveau deja casa să și-o păstreze, dar să nu-și mai poată construi alta din acel moment înainte. Acest armistițiu a durat însă destul de puțin. Cu aceeași
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
care vă acordă încrederea lor, fără a ridica niciun fel de obiecțiune și fără a face niciun fel de opoziție, arătând o apatie generală în ședințele de partid. Din discuțiile avute cu aceștia, niciunul nu se sfiește să-și arate nemulțumirea față de dvs., de politica dvs. și a familiei dvs. În frunte cu academician, doctor, inginer, savant sau, mai bine zis singura savantă a țării, dar niciunul, absolut niciunul nu ia nicio poziție în ședințele de partid, unde este singurul loc
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
imperfecțiunilor și defectelor semnalate de-a lungul anilor în ceea ce privea acest imens șantier. Acestor liste li se adăugau numele acelor ingineri și tehnicieni care în trecut s-au remarcat prin lipsa lor de entuziasm față de comunism și a căror nemulțumire actuală a fost raportată de agenți sau înregistrată de microfoane. Sunt încă îngrozit când îmi amintesc acele câteva cuvinte spuse mai târziu de Nicolae Doicaru, autorul principal al dosarului respectiv: Atunci când nu reușeam să fac pe cineva să semneze că
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu prea subtilă relație de confruntare-conciliere, cu releele ierarhiei sociale. Un exercițiu narcisistic diferit de al funcționarilor de partid, codificând un altfel de apetit al Autorității, dar cu care era dificil să simpatizezi. Radu Petrescu avea și motivații personale de nemulțumire față de vedetele literare ale zilei, deși era prea mândru să le invoce. Atacat de presa de partid, Grupul MRP fusese cvasiignorat de „esteții” de la amvonul Autorității Critice, deloc tulburați de bagajele și identitatea acestor marginali și păguboși. Nici de Școala
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și marea poezie patriotică sunt, Înainte de toate, mare roman, mare poezie”, care ridiculiza, indirect, armata de lăudători ai regimului. Din unele formulări ale referatului se puteau deduce și obiecțiile cenzorilor. Unele dintre acestea păreau a nu fi deloc străine de nemulțumirea scriitorilor naționalist-securiști din jurul Săptămânii, care mă onoraseră, lungă vreme, cu atenția lor. Se menționa așadar, cu Înțelegere, inevitabila „subiectivitate” a autorului care ignorase lista oficială de valori; nu erau trecute cu vederea nici elitismul „aleșilor” săi, „accentele polemice”, mai ales
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
transmit urările mele frățești de viață lungă și rodnică, Încărcată de succese și de mari Împliniri! La Mulți Ani! În legătură cu sărbătorirea lui Nicki aici, În România, veștile pe care pot să vi le dau sunt În general bune: am unele nemulțumiri legate Îndeosebi de editorul meu, care tărăgănează prea mult lucrurile și care mă cam poartă cu vorba, Încât nu prea mai cred că monografia mea despre Nicki va putea să mai apară, așa cum s-ar fi cuvenit, În vara aceasta
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ocean i se părea ascultătorului din Cluj „cam de cafenea, cu aproximări, lucruri după ureche, premoniții și analize catastrofice”, dar cu adevărat „Îngrozitor” vedea „aceste aere de Mache și Lache” cu care se discuta ceea ce Mircea Zaciu numea „destinul nostru”. Nemulțumirea evolua Într-o drastică interogație: „Cine le dă dreptul nu numai să ne judece, dar să emită tot soiul de conjecturi despre neamul de care s-au despărțit?!”, se Întreba cel care avea, nu peste multă vreme, să se „despartă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
accelera. Dumneata ești Însă un caz special. Ai fost jignit de mic, ai suferit din copilărie. Ai Îndreptățirea. Cu condiția ca acolo să poți scrie... Altfel, faci o nevroză mai rea. Fatală.” Când am plecat, totuși, și nu din vanitoase nemulțumiri „literare”, ci pentru că mă sufocam, pur și simplu, a fost teribil șocat și a reacționat cu furie, cum mă așteptam. Ieșirile din București le aștepta cu nerăbdare, le programa mult Înainte. În micul nostru Trabant, trupul său diform abia dacă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Poate și pentru energia atomică. Pentru energia psihică, Însă, disocierea nu operează. Din același focar pornește și răul, și chinul, și creația. De acolo au venit la Marin și chinurile, și cărțile.” Focarul era același pentru noi toți, firește. În ciuda nemulțumirilor multe față de Preda, a inclus În volumul omagial publicat de Editura Cartea Românească, după moartea directorului ei, și articolul său publicat anterior, „Marin Preda - Scriitor național”. Sensul pe care Îl dădea termenului Își avea ambiguitățile sale: „Un scriitor popular, larg
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de catedră. Ourmărisem, vinovat, cum suporta, stoică, dar rănită, Încercarea. Mi-am cerut scuze că nu-i solicitasem permisiunea de a citi public textul. Nici măcar nu o prevenisem În legătură cu modestul referendum. Nu părea afectată de astfel de formalități. Altele erau nemulțumirile. „Cum pot spune despre mine că sunt fascistă? Poate nu știți, eu sunt evreică!” Nu, nu știam, nici nu mi se părea prea important. Nu despre asta era vorba, i-am explicat. Nu etnicitatea intra aici În discuție. Nici măcar „fascismul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
trebuie să te situezi în centrul îndatoririlor lui, orientate astfel încât să păstreze îndrăzneala luptei fără să-i atragă însă eșecul. Examenul la care a fost atunci supusă rezistența legionară, mai ales prin asprimea și durata lui, au trezit printre legionari nemulțumiri repercutate asupra lui și adăugate la loviturile pe care i le-a administrat Securitatea. Este ca și interminabil șirul loviturilor extreme suportate cu precădere de elita legionară, iar replica dată de personalitățile ei prezintă o varietate de reacții, revelând profiluri
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
zonă. Ca un pumnal înfipt în inima României, cu vârful ajungând dincolo de Cluj, se întindea bucata de țară ce trebuia cedată. De aceea centrul de acțiune al revoluției s-a gândit să fie în Ardeal, la Brașov, adică acolo unde nemulțumirea era cea mai puternică. Bucureștiul era trecut pe al doilea plan, nescontându-se o mișcare populară de amploare în Capitală, unde regimul avea cele mai multe forțe la dispoziție pentru represiune: armată, poliție, jandarmerie, plus serviciile secrete. în realitate nu a fost
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pentru care fusese convocată întrevederea. Peste câteva zile a avut loc o altă întâlnire tot în trei, dar fără doamna Avramescu și atunci generalul le a dezvăluit scopul acestor două întâlniri, care era de consultare într-o problemă ivită, datorită nemulțumirii Comitetului central al P.C.R. față de atitudinea generalului Rădescu. Comuniștii intenționau să-l înlăture pe Rădescu și să-l înlocuiască prin Avramescu. în acest scop, comitetul central a însărcinat prin Ana Pauker și prin ea, pe I. Șraier, secretarul general al
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu realitatea! De ce această schimbare de mesaj? O explicație ar putea fi aceea a insatisfacției autorităților române față de eficiența muncii prestate de evrei. Există rapoarte, analize, sinteze elaborate mai cu seamă de armată pe tot parcursul anilor ’40, care exprimă nemulțumire față de numărul celor apți de muncă, numărul mare al celor ce reușeau să se scutească, față de ritmul și eficiența scăzute ale muncii obligatorii. Această nervozitate se poate să fi generat și o iritare la vârful conducerii statului. Decizia din iulie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
ce lucrează un evreu pe zi e de 9 ore, iar într’o săptămână de 6 zile. (doc. nr. 84) Și acest text face dovada că evreii nu erau pregătiți pentru munci fizice grele, fapt care a generat în permanență nemulțumirea organizatorilor. Situații similare sunt comunicate pe întreaga perioadă. În noiembrie 1943, un control al Cabinetului Militar al Conducătorului Statului inventaria starea precară de sănătate, sustragerea de la muncă sau starea proastă a clădirilor din taberele de muncă. De asemenea, raportul menționa
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
asociate cu deciziile dictate de conducătorul statului și cu autonomia comandamentelor, au condus la diversitatea situațiilor, la multitudinea de rapoarte și analize. În acest context, semnificativ este faptul că atitudinea la nivelul tuturor eșaloanelor de comandă a fost aceea de nemulțumire față de felul în care a funcționat munca obligatorie. O a treia ipoteză ar fi legată de cultura instituțional-birocratică. Ambiguitatea regulamentelor, a deciziilor sau neaplicarea lor în totalitate, fapt ce produce disfuncții în atingerea obiectivelor, pot fi rezultatul unei autorități diluate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
să fie cazați în afara Comunelor, în corturi sau barăci, așa cum de altfel au fost cazați și evreii din Detașamentele de muncă din satul Nisipurile, Comuna Vădeni, Cotu Lung etc. Prin cazarea acestor evrei în casele locuitorilor, s’a produs o nemulțumire în rândurile acestora și în plus evreii nu mai putea să fie supravegheați în bune condițiuni, din care cauză mulți dintre evrei umbla fără rost prin sat și chiar plecau fără voe prin orașul Brăila unde au fost prinși de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de județ (în niciun caz în mediu rural) și la neajungere în alte 2-3 orașe din județ. Să nu se aprobe cererea delegatului Centralei Evreilor, ca evreii din Transnistria să fie aduși în vechiul regat, pentru că ar da naștere la nemulțumiri în rândurile populației creștine din orașe, întrucât prin scoaterea evreilor din mediul rural și plasarea în mediul urban unele orașe au ajuns cu populația majoritară evreiască. 2) S’ar putea aproba ca orfanii de ambii părinți (circa 5.000) să
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
treizeci și doi de ani și o fetiță de patru au fost grav rănite. Nu știu la care întrunire comunală s-au servit la masa de prânz sandvișuri cu stridii expirate. Au murit două persoane. Ministrul de Externe își exprima nemulțumirea față de rata ridicată a dobânzilor practicate de băncile americane. La ședința bancherilor americani s-a ridicat problema dobânzii la creditele acordate țărilor din America Centrală și de Sud. Primul-ministru al statului Peru critica amestecul Americii de Nord în treburile economice ale Americii de Sud. Ministrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Alexandru bibliotecar discutând cu un inginer de la organizarea muncii pe numele mic, (urmează aninimizat) iar după câteva minute a venit și, (urmează anonimizat) care se părea că este de-al casei. Am intrat în discuție cu Tacu Alexandru pe marginea nemulțumirii personale și cu o serie de aspecte rezultate cu ocazia vizitei în Combinat de conducerea superioară de partid și de stat , Tacu fiind curios să afle ce mi-a spus șeful statului în secția UTCG înainte de plecare din combinat. În
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
aspecte rezultate cu ocazia vizitei în Combinat de conducerea superioară de partid și de stat , Tacu fiind curios să afle ce mi-a spus șeful statului în secția UTCG înainte de plecare din combinat. În contextul acestor discuții pornind și de la nemulțumirea personală am discutat asupra faptului că în combninat se discută cu privire la faptul că Tacu Alexandru ar fi dat o scrisoare la Europa liberă post de radio din străinătate. Tacu Alexandru mi-a spus că este adevărat că i s-a
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
de DĂRÂMARE A COMUNISMULUI, pentru răzmeriță ; ce, nu-i de-ajuns?). Pag. 193 - 194 “În același timp , primarul Constantin Simirad aplauda frenetic atitudinea revoluționarilor din decembrie ... N-au înțeles că era de datoria lor ( Prefectura și Consiliul județean ) să asculte nemulțumirile acestor ADEVARAȚI EROI AI IAȘULUI ... Constantin Simirad i-a etichetat pe cei ce au inițiat, (teatralizat) “acțiunea din 14 decembrie” ca fiind EROII NEAMULUI ROMÂNESC. (Coțușcării,‘coane Costică! Mare vinovat ești pentru “pampușca” tumefientă de la Iași, Paiața Hunirii !) Pag. 261
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
ireversibile. Prezentarea eșecurilor marilor corporații internaționale din ultimii 20 de ani a creat o perspectivă înfricoșătoare asupra numeroaselor probleme cu care se confruntă organizațiile și care pot lua oricând o turnură periculoasă. Toate aceste aspecte au produs valuri imense de nemulțumire din partea acționarilor/mandatarilor implicați în conducerea și funcționarea organizațiilor, a personalului operațional și chiar a mass-mediei, care așteaptă soluții viabile. 1.5. Codurile de bună practică În practica internațională, cele mai multe soluții de implementare a politicii și principiilor guvernanței corporative au
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]