13,698 matches
-
Să vadă o ființă, să simtă-aproape un om,Dar împrejur domnește, cât vezi cu ochii, mareași-n insula de gheață nu-i nici măcar un pom.Îngenunchind pe piscuri, spre cer înalță rugă,Cerșind îngăduință, de-a nu trăi-n pustii,Pe-obrajii care ard șiroaie-ncep să curgăIar gheața se transformă în râuri mici, zglobii.Din cer, se-aude orga ce cântă în surdină, Iar munții se topesc sub râul plin de foc,Pe bolta fără stele apare o lumină,Prin cenușiul
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Ministry”, toți sunt ortodocși astăzi. Au făcut și un film „Come back Home” (Întoarce-te sau revino acasă), când îl vezi începi să plângi. Toți iau Sfânta Cuminecătură din linguriță pentru prima dată și încep să le curgă lacrimile pe obraz. Să-l iubești pe eterodox. Nu poți să-l convingi prin discuție, ci numai Duhul Sfânt îl convinge și îl poate aduce la adevăr. Sfântul Ioan Teologul ne arată că, dacă ne iubim unul pe altul, Dumnezeu este între noi
INTERVIU CU PĂRINTELE ARHIMANDRIT ROMAN BRAGA DIN S.U.A., LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381246_a_382575]
-
oare, esti făcut de umbrele se-agață doar de tine eu doar o umbră am, și-s cunoscut că toate umbrele-ți le regăsesc în mine Nici chiar Adonis însuși nu ți-e-n chip e doar o copie plăpânda, fără vlaga obrajii tăi lumină-s, nu tertip, când te privesc, mă-nchin, viața-mi e dragă Cu primăvară te-aș alătura zâmbind dar ea-i doar umbră a-ncântării tale și toamna-ți e în roade pârguind culori de vis arzând între
SONET 53 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381404_a_382733]
-
alături Să te gândești , ea, oare te-a iubit? De te iubea, se ridică și prin omături, Dar niciodată nu te-ar mai fi părăsit... SUNT NOPȚI Sunt nopți,în care îngerii coboară, In colt de liniște regeasca, Să mângâie obrajii de fecioara Copiilor, din casă părinteasca. Sunt nopți, cu zile-n ele și cu dimineți, În care mumele își cântă plânsul, Să crească pruncii lor semeț, Din crez divin să biruie surâsul. Sunt nopți, de îngereasca devenire, Cu vise nevisate
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
marea Și mai cuminți decât cuvântul. Sunt nopți, măi albe decât crinii, De pură suferință și absolute căutări, Materne presimțiri, în mersul vremii, Le înălbesc destinu-n așteptări... Sunt nopți, în care îngerii coboară, In colt de liniște regeasca, Să mângâie obrajii de fecioara Copiilor, din casă părinteasca... REFUGIU Refugiul meu nu e aici, printre litere... Aici eu trăiesc, Refugiul îmi este, sămânță mea de copil, în tine! Ce-aș fi?..Că nu aș mai ști, de atâta dor, de foșnesc Brazi
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
mă întreba deseori Vetuța. N-ai vrea să renunți la facultate, la orașul tău natal și să rămâi aici cu mine în Lugoj ? Am putea să ne căsătorim, să avem copii, casa noastră, viața noastră. Lacrimile i se prelingeau pe obraji și mă strângea puternic de mâini. - Dacă mă iubești, nu vei renunța la mine. Ești major, sunt majoră, putem să ne construim viața așa cum vrem noi. - Nu pot renunța la facultate, iubito ! M-am zbătut mult să reușesc să intru
POVESTE TRISTĂ DE AMOR CU AMURG DE MOARTE ÎN PRAG DE SEARĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381401_a_382730]
-
să înțelegem că nu te poți uita la lume separat. Totul era distinct - și totuși - orice avea legătură cu celelalte lucruri. Povestea mea devine și mai ciudată. Nu eram singur în călătorie, eram cu o femeie. O femeie tânără cu obraji puternici și ochi mari și albaștri. Fața ei frumoasă era mărginită de un păr auriu. Când am văzut-o prima dată, mergeam alături pe o suprafață cu un model complicat, pe care apoi l-am recunoscut ca fiind aripile unui
EXTAZUL ŞI AGONIA UNOR IUBIRI TRECUTE PRIN TIPARNIŢE DE SENTIMENTE VOPSITE ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381402_a_382731]
-
trupul greu decât invers. Drumul până la cer este lung, iar plăcerea scurtă. Nu muncim ca să adunăm, ci adunăm ca să trăim fericiți. • Ochiul surprinde, sufletul pânge. Cât trebuie să-ți lungești urechile ca să auzi toate șoaptele? Mai bine o palmă pe obraz decât o ghioagă în cap. Forța omului nu stă în mușchi ci în fantezia sa creatoare. Iubirea e o cădere liberă, dar jos nu stă nimeni să adune cioburile. Pentru tehnica înaltă cerul e prea aproape. Învățând ajungi să afli
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
trupul greu decât invers.• Drumul până la cer este lung, iar plăcerea scurtă.• Nu muncim ca să adunăm, ci adunăm ca să trăim fericiți.• Ochiul surprinde, sufletul pânge.• Cât trebuie să-ți lungești urechile ca să auzi toate șoaptele?• Mai bine o palmă pe obraz decât o ghioagă în cap.• Forța omului nu stă în mușchi ci în fantezia sa creatoare.• Iubirea e o cădere liberă, dar jos nu stă nimeni să adune cioburile.• Pentru tehnica înaltă cerul e prea aproape.• Învățând ajungi să afli
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
vremuri noi, cu vechile furtuni și mai vechile ploi. Nu conteaă cine ești, ci câte femei au trecut prin patul tău. Multă, puțină, dragostea te face țicnit. Foamea de bani întrece de câteva ori foamea de mâncare. • Măsoară-ți grosimea obrazului, dar și lungimea nasului. Manierele sunt bune la orice reuniune. Păsările zboră fără pilot și nici una nu cade-n bot. Există o zi a îndrăgostiților. Oare ce fac oamenii în restul timpului? Citește mai mult • După date neoficiale, omenia pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
vremuri noi, cu vechile furtuni și mai vechile ploi.• Nu conteaă cine ești, ci câte femei au trecut prin patul tău.• Multă, puțină, dragostea te face țicnit.• Foamea de bani întrece de câteva ori foamea de mâncare.• Măsoară-ți grosimea obrazului, dar și lungimea nasului.• Manierele sunt bune la orice reuniune.• Păsările zboră fără pilot și nici una nu cade-n bot.• Există o zi a îndrăgostiților. Oare ce fac oamenii în restul timpului?... XXX. HARRY ROSS - GÂNDURI REBELE (23) - AFORISME (6
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
tundra și satul tău de nomazi? Ce te-ndeamnă s-alergi nebunește în împărăția pustie înmuiată de-atâta căldură? se tot întreba. Și-apoi își zicea că Woka al său o cheamă de unde s-a dus. O înfiorare îi împurpura obrazul, grăbind bătăile inimii. Îi trecea prin minte o frântură de viață acum ireală: amândoi fericiți privind la copil, la Uki, împreună oriunde, după turmele de reni, foci ori somoni, cu sania cea nouă ori alergând câinii... Cine-ar fi bănuit
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
nimic din iuțeala celor văzute, dădu întâi înapoi, dar atras de mirosul ce-i pătrunsese în micuțu-i nas, apucă bucata cu mâinile amândouă și-ncepu să rupă din ea cu dinți mărunți, pierzând în același timp șirag de lacrimi pe-obraji... Trecu mult până când Atiqtalik înțelese că ursulețul întârzia să i se alăture. Îngrozită, se-ntoarse zărindu-și odrasla care-i dădea ghionturi străinului, îmbiindu-l să meargă. Se opri așteptându-i și din acel moment redeveni mama a doi pui
ATIQTALIK de ANGELA DINA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381438_a_382767]
-
întoarce acum, inclusiv soția și copiii îi fac sfârșitul vieții mai frumos. La finalul cărții trecerea poetului în lumea nesfârșitei poezii se constituie într-o metaforă narativă de excepție, și, ca om, nu poți să nu scapi o lacrimă pe obraz, alături de cei trei copii aflați lângă patul tatălui lor. * Romanul, editat de Napoca Nova din Cluj-Napoca la începutul anului 2017, se citește ușor: are cursivitate, discursivitate și vivacitate. Autorul dă dovadă de erudiție, potențial imens de efort intelectual, cunoaștere a
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
îmbrac ai verii nuferi Și -n lacul toamnei mă cufund, persist. În mine, toamna cade, prin duminici, Prin venele de aburi, ce mă sufla, Mirarea mea abundă în priveliști, Și în parfumul verde, luminile triumfă. Mai las o frunză, pe obraz să-mi pice Descântecul vernil, ca să mai plâng, E toamnă, de altundeva, iar eu aice, De dor de voi, pădurilor, mă sting... Lilia Manole ... Citește mai mult E toamnă... de altundeva, un licărîn frunze tremura, pe note, trist,Cu strugurii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
strugurii îmbrac ai verii nuferiși -n lacul toamnei mă cufund, persist.În mine, toamna cade, prin duminici,Prin venele de aburi, ce mă sufla,Mirarea mea abundă în priveliști,Si in parfumul verde, luminile triumfă.Mai las o frunză, pe obraz să-mi piceDescântecul vernil, ca să mai plâng,E toamnă, de altundeva, iar eu aice,De dor de voi, pădurilor, mă sting...Lilia Manole... XII. APRINDEȚI FRUNZĂ REGASIRII, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016. Povești
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
gând,Ci numai de o inimă rănită.Pe podul palmei, cu migala voi zidi... XXXII. SCARĂ SPRE CER, de Lilia Manole , publicat în Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016. Ast' noapte, în albul maț, umplut cu flori de nufăr, obrajii mi se scăldau în ramul de ienupăr, ce îl avea în brațe Iisus, si arata sclipind și proaspăt din Duhul Sfânt adus. La ușă n- a bătut, arcada se deschise dintr- o scânteiere a Lunii, bătăi sclipind întinse în bolul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
sarica divină și îmbrăcat în nimburi, Domnul m- a luat de mână, În palma-I se cântau imnuri. Deodată, între noi o scară s- a deschis verticalizând Citește mai mult Ast' noapte, în albul maț,umplut cu flori de nufăr,obrajii mi se scăldauîn ramul de ienupăr,ce îl avea în brațe Iisus,și arată sclipind și proaspătdin Duhul Sfânt adus.La ușa n- a bătut,arcada se deschisedintr- o scânteierea Lunii,bătăi sclipind întinseîn bolul ei ardent,aproape de fereastră,Ea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
și du-mă-n pădure, / Ascunde-mă-n liniștea verde de dor”o certă dovadă de dragoste... „Și nu-mi mai trebuie dovadă sau gaj: / Voi crede pe loc privirile-ți pure, / Când freamăt de ciute-mi va curge-n obraji.” Astfel, având suficientă încredere în dragostea acesteia, își dezvăluie frământările sufletești, dezamăgirea și dorința sa de a se exila de lume, în liniștea naturii, a pădurii: Ia-mă de mână și du-mă în verde, / Să uit și să iert
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
altădat, Prin viața noastră ne-nțeleaptă, Pătată, plină de păcat. Tu plângi din ceruri pentru fiecare, Ne ierți, că suntem pământești, Mâinile ne-ntinzi spre iertare, Nu ne pierzi, căci ne iubești. Curcubee-aduci după furtună, Lacrima ne-o ștergi de pe obraz, Ne cureți sufletul de zgură, Mereu ne-nalți peste talaz. Răspunde-ne la orice întrebare, Când nu mai știm găsi răspuns Și dă-ne liniște-mpăcare, Tu știi ce-n suflet este-ascuns. Reînoiești în fiecare primăvară, Promisiunea de a Învia
ADRIANA TOMONI [Corola-blog/BlogPost/381550_a_382879]
-
altădat,Prin viața noastră ne-nțeleaptă,Pătată, plină de păcat.Tu plângi din ceruri pentru fiecare,Ne ierți, că suntem pământești,Mâinile ne-ntinzi spre iertare,Nu ne pierzi, căci ne iubești.Curcubee-aduci după furtună,Lacrima ne-o ștergi de pe obraz,Ne cureți sufletul de zgură,Mereu ne-nalți peste talaz.Răspunde-ne la orice întrebare,Când nu mai știm găsi răspunsși dă-ne liniște-mpăcare,Tu știi ce-n suflet este-ascuns.Reînoiești în fiecare primăvară,Promisiunea de a Învia,Dacă
ADRIANA TOMONI [Corola-blog/BlogPost/381550_a_382879]
-
oare, ești făcut de umbrele se-agață doar de tine eu doar o umbră am, și-s cunoscut că toate umbrele-ți le regăsesc în mine Nici chiar Adonis însuși nu ți-e-n chip e doar o copie plăpândă, fără vlagă obrajii tăi lumină-s, nu tertip, când te privesc, mă-nchin, viața-mi e dragă Cu primăvara te-aș alătura zâmbind dar ea-i doar umbră a-ncântării tale și toamna-ți e în roade pârguind culori de vis arzând între
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
care își cunosc prea bine menirea și reușesc să pășească chiar și mai departe de ea, din credință și până în miezul sufletului și timpului istoric al poporului român. Slujba închinată zilei nașterii Preacuratei Maicii Domnului, demnă de a trezi pe obrajii fiecărui credincios prezent la Mănăstirea din Sărmașu lacrimi, fie ele de recunoștință, de bucurie sau de deschidere totală în fața divinului, condusă de părintele Preot Ilie Bucur Sărmășanul, cu participarea părintelui Preot Ognean Ioan și a invitaților dumnealor, părintele Preot Valer
LECŢIA DE SMERENIE, CINSTIRE ŞI DEMNITATEE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381548_a_382877]
-
am simțit într-o durere... Era motiv să mă mir ? L-am strâns cu grijă la piept Și l-am dus timid acasă. N-aveam răbdare s-aștept; Voiam mărțișor pe masă. * Mama intră în odaie Și mă vede surâzând. Obrajii mi-ardeau văpaie, Nu știam cum s-o surprind. M-am apropiat de ea Și de gâtu-i subțirel, Prins în firul de betea, I-am legat un... ghiocel. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: GHIOCELUL / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
GHIOCELUL de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380860_a_382189]
-
de pe pământuri vlăscene”; Mariana Popa “Scriitoarea de neuitat a Brașovului”; Viorica Popescu “Scriitoarea ce scrie cu miere de lună albă de pe nouă coline de pace și armonie stelară”; Mircea Pătrașcu “Poetul naiului de ape dulci de pepene cu dâmburi pe obraji”; Dana Staicu “Poeta zărilor de funigeiși legănări de trestii galbene”; Constantin Sergentu “Poetul dificil, dar fără ranchiună”; Mircea Tutilă “Poetul la care vorba este vorbă iar florile de salcâm, poezii cu sevă neaoș românească”; Ana Luiza Toma “Poeta tristețelor ascunse
65 DE ANI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380889_a_382218]