5,615 matches
-
era conștient. 9. RELIGIE ȘI COSMOS ÎN PALEOLITICUL TÂRZIUTC "9. RELIGIE ȘI COSMOS ÎN PALEOLITICUL TÂRZIU" Să examinăm cadrul paleoliticului târziu limitându-ne la datele care se referă la comportamentul religios. Desigur, iese la iveală existența unei lumi leptolitice destul de omogenă, care cuprinde Eurasia occidentală, cu posibile răsfrângeri În Africa de Nord și Siberia. (Începând din paleoliticul târziu, fracționările sunt destul de asemănătoare cu cele care vor rezista până În 1492 d.Hr., motiv pentru care este bine să descriem separat ariile culturale identificate arheologic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de gunoaie, care nu au mai fost distruse de cei care s-au așezat ulterior. Mulți dintre acești locuitori ai deșertului erau capabili să scrie și aveau nevoie să citească pentru funcția pentru care erau chemați. Astfel, de la un grup omogen și totodată stratificat, rămâne o documentație care ne permite să le urmărim viața timp de aproape două secole, cu precădere În epoca ramsidă. În ansamblu, colonia se afla, prin definiție, Într-un mediu impregnat de religia oficială, având În vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
diverse care au lăsat mărturii despre propriile lor credințe religioase. Atestarea arheologică și textuală, legată de o arie atât de vastă ca Anatolia și de o perioadă cuprinsă Între mileniile VI-I Î.Hr., nu este În mod cert una omogenă nici din punct de vedere calitativ, nici sub aspect cantitativ. Într-adevăr, doar În cazul celui de-al II-lea mileniu Î.Hr., unde documentația arheologică mai bogată se unește cu descoperirea unor arhive textuale importante, asemenea celor de la Boghazköy
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
caz, abia la sfârșitul neoliticului Creta Începe să intre În contact sistematic cu continentul și cultura cicladiană. În epoca succesivă, a bronzului timpuriu, fază ce precedă dezvoltarea palatelor și este numită minoic timpuriu sau prepalatin, civilizația cretană nu apare Încă omogenă. Probabil la Începutul acestei perioade au debarcat pe coasta de răsărit a insulei populații provenite din Asia Mică. Aproximativ la jumătatea minoicului vechi apar edificii funerare dreptunghiulare, cu excepția celor de la Mesara, unde mormintele au formă circulară (tholoi). Abia odată cu minoicul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Iliada, puse În fața evidenței nepotrivirilor cronologice nu pot da mărturie pentru o continuitate culturală și religioasă liniară și fac astfel Încât persistențele miceniene să fie estimate cu prudență. Se creează mai degrabă impresia a două civilizații diferite, oricât ar fi de omogene din punct de vedere etnic, unde cea mai recentă a remodelat și adecvat la noile ei exigențe amintirea acelui trecut de acum Îndepărtat. Chiar și limba, care este tot greaca, prin alfabetul care Îi favorizează răspândirea nu mai este un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și le repartiza pe parcursul anului. Ele Întrerupeau ritmurile vieții cotidiene și articulau timpul cetății, Îi determinau măsura și reprezentau un instrument de control al lui. Apoi, dacă cel mai cunoscut sistem festiv rămâne cel atenian, Grecia nu avea o organizare omogenă a timpului și numai importanța căpătată progresiv de către Olimpia și de sărbătorile ei penteterice, cu o cadență cvadrienală, a făcut din aceste competiții (subcapitolul 2.3c) un termen de referință cu valoare absolută pentru calcularea timpului. Jertfele și ofrandele pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pe plan social și economic, În afară de cel instituțional, Întrucât structura monarhică a statelor eleniste conviețuiește cu autonomia internă recunoscută cetăților grecești și ligilor lor. Cu toate acestea, este posibil să vorbim despre elenism ca despre o entitate culturală suficient de omogenă, Întemeiată pe o limbă comună, greaca koinè, formată pe baza dialectului atic, și străbătută de aspirații spirituale și intelectuale comune. Pentru această cultură, componenta religioasă este esențială, și În cazul acestuia putem vorbi tot despre o omogenitate importantă, chiar dacă există
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
teurgică ce transcende dimensiunea umană. Manipularea substanțelor materiale (minerale, vegetale, animale, folosirea unor medium umani) În scopurile practicii teurgice este justificată, așa cum se Întâmplă deja și la Iamblichos, de noțiunea de simpatie universală și de „seriile divine”, adică de linii omogene de corespondențe și raporturi ce implică solidaritatea și conaturalitatea diferitelor elemente. Un pasaj din lucrarea Despre arta hieratică exprimă viu această noțiune, centru motor al misticii lui Proclus, În care tensiunile cele mai religioase ale tradiției neoplatonice Își găsesc una
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În secolele IX-X, cât și În India britanică din zilele noastre. Deși foarte conservator și animat de un tradiționalism puternic, zoroastrismul, cu aproape trei milenii de istorie, nu poate fi privit ca un ansamblu de idei, credințe și practici religioase, omogen și substanțial neschimbat. O perspectivă istorică, după cum s-a spus, poate evita riscurile intrinseci ale unei viziuni „structuraliste”, viziune caracteristică, de exemplu, metodei foarte elaborate și, În orice caz, inteligente a lui M. Molé. Aceasta duce la evitarea aplatizărilor cronologice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
despre Agni și Indraxe "Indra"). După cum spuneam, exegeții, perplecși, au recunoscut sincer că nu Înțeleg sensul epitetelor sau au Încercat să le explice de la caz la caz, Într-un mod desigur eronat, având În vedere că acestea constituie un grup omogen și necesită o explicație unitară. Iar o asemenea explicație unitară se poate obține doar făcându-se referire la un cult prevedic al Mamelor, identic cu cel care se poate observa mult mai târziu la germani și celți: a avea multe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să nu trateze capul fără a da Îngrijire trupului, având, totodată, grija sufletului. Desigur, ideea avea o circulație generală, nu o putem lega de o filozofie locală. Abia odată cu conturarea elementului național și odată cu apariția unei societăți mai slabe și omogen Închegate se realizează parametrii pe care putem să ne Înscriem studiul nostru cu privire la evoluția bolilor mintale și a tratamentului lor la locuitorii autohtoni. Perioada mai sus amintită, Întinsă pe mai multe milenii, a contribuit Însă la definirea unei mentalități și
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
demonstrăm că toată țara Canaanului a fost cucerită în această perioadă. Deja un text precum Jud 1 redimensionează mult marea frescă epică pictată de Cartea lui Iosue. Numai în timpul monarhiei a existat o cultură arheologică mai mult sau mai puțin omogenă în întreg teritoriul Israelului biblic. Cucerirea pare să fi fost un fenomen gradual și progresiv care s-a extins pe o lungă perioadă de timp. „Campania fulger” a lui Iosue este, după cum am afirmat mai sus, mai degrabă o reconstruire
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
farmacologici. Se întrevede posibilitatea ca prin farmacogenetică să se aleagă chimioterapia cea mai adecvată pentru boala metastatică, să se identifice genele susceptibile și să se recurgă la terapia genică și imunoterapie [80]. CELULELE STEM CANCEROASE (CSC) Pool-ul CTC nu este omogen. Un progres important în studiul CTC a fost reprezentat de izolarea unei subpopulații de CTC, reprezentată de celulele stem canceroase, cu rol potențial în diagnosticul și tratamentul stadiilor precoce ale cancerului și în identificarea de agenți terapeutici noi. CSC au
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
unor indicii ale acțiunii; nimic din afara mea nu trimite la „mai bine“ sau la „mai rău“; nimic nu e de ales, nimic nu e de evitat. Nehotărârea este povara singurătății noastre în fața prestigiului inaparent al oricărei soluții. Într-un univers omogen - al binelui (sau al răului) care nu comportă grade - indecizia ar fi starea subiectivă perpetuă. Gândul că orice aș face e bine, e la fel de bine, reprezintă, din punctul de vedere al purei capacități de a hotărî, un blocaj la fel de mare
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de ani. Beneficiind de prosperitatea postbelică, comunitatea europeană a ignorat însă contradicțiile gîndirii sociale și politice ale Europei moderne: pe de o parte, legea internațională privind inviolabilitatea frontierelor, iar pe de altă parte dreptul la autodeterminare. (Acolo unde populațiile sînt omogene, ca în fosta Cehoslovacie, autodeterminarea este ușor de respectat. În Balcani și în alte părți însă nu este așa. Occidentul intră în panică în loc să acționeze cu hotărîre. Europa central-răsăriteană și fosta URSS sînt cu siguranță pîndite de primejdie. Dar chiar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un procent infim din totalul populației și erau perfect integrate În viața politică și culturală. Iugoslavia și Uniunea Sovietică - un imperiu, nu o țară, și oricum doar parțial europeană, cum am remarcat deja - erau singurele excepții În această Europă nouă, omogenă În fiecare segment al ei. Dar din anii ’80 Încoace, mai ales după căderea Uniunii Sovietice și extinderea Uniunii Europene, Europa se confruntă cu un viitor multicultural. Refugiații, muncitorii imigranți, locuitorii naturalizați din fostele colonii, atrași Înapoi În metropolă de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de armatele lui la sfârșitul războiului. În rest, teritoriile ocupate cu forța Între 1938 și 1945 au fost restituite, revenindu-se la status quo ante. Cu anumite excepții, rezultatul a fost o Europă a statelor-națiuni care nu fusese nicicând mai omogenă din punct de vedere etnic. Uniunea Sovietică a rămas, desigur, un imperiu multinațional. Iugoslavia nu și-a pierdut nimic din complexitatea etnică, În ciuda sângeroaselor lupte intercomunitare din timpul războiului. România avea Încă o importantă minoritate maghiară În Transilvania și nenumărați
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
largă de indicatori. Dacă statul putea sau nu să pună În practică aceste deziderate era cu totul altă problemă. Evident, idealurile statului asistențial erau mai ușor de realizat, pe durata Întregii vieți a cetățenilor, Într-o țară ca Suedia - bogată, omogenă și cu o populație mică - decât Într-o țară ca Italia. Dar Încrederea În capacitatea statului de a le pune În practică a fost la fel de mare În țările sărace ca și În cele bogate - probabil chiar mai mare, de vreme ce În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aceiași: norvegianul Einar Gerhardsen a condus două guverne social-democrate timp de paisprezece ani; În Suedia, Tage Erlander și-a cârmuit partidul și țara timp de 23 ani, din 1946 până În 19692. Societățile scandinave moșteniseră o serie de avantaje. Mici și omogene social, fără colonii sau ambiții imperiale, ele erau de mulți ani state constituționale. Constituția daneză din 1849 a adus un parlamentarism moderat, dar o libertate substanțială a presei și cultelor. Constituția suedeză (și norvegiană, pe atunci) din 1809 (care a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Încercarea de a controla prețurile și salariile pe o piață a muncii volatilă. Măsuri de succes după criteriile britanice; după exigențele scandinave, relațiile sociale și performanța economică a Danemarcei au fost dintotdeauna problematice. Norvegia era cea mai mică și mai omogenă dintre societățile nordice (cu excepția Islandei). Era și cea mai afectată de război. Chiar Înainte de descoperirea zăcămintelor de petrol În apropierea coastei, Norvegia avea o situație aparte. Stat de graniță pentru Războiul Rece, obligată prin urmare la cheltuieli de apărare mult
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și În orașele mai mici din nordul Italiei și În suburbiile mereu În expansiune de lângă Londra, Paris sau Madrid, edilii nu puteau ține pasul cu cererea. Ca și omologii lor din primăriile comuniste, ei au optat pentru construcții masive și omogene - fie pe terenul intravilan rămas În urma războiului, fie la marginea Înverzită a orașelor. La Milano și Barcelona, unde prima generație de migranți din sud s-a mutat din barăci În blocuri-turn În cursul anilor ’60, efectul amintea deprimant de blocul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
extinderea drepturilor economice și civile, a deschis În mod inevitabil chestiunea independenței. În această regiune, samizdatul a avut dintotdeauna și negreșit o tentă naționalistă. Un alt motiv a fost problema „rusească”. În 1945, populația celor trei state baltice era destul de omogenă: majoritatea locuitorilor aparțineau etniei dominante și vorbeau limba locală. Dar, din cauza expulzărilor forțate din timpul războiului și de după, ca să nu mai vorbim despre afluxul constant de soldați, administratori și muncitori ruși, la Începutul anilor ’80 populația era mult mai amestacată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a două regiuni poloneze, Galiția răsăriteană și Volînia de Vest; populația poloneză locală a fost strămutată spre vest, În schimbul etnicilor ucrainieni evacuați din Polonia. Aceste schimburi de populație și exterminarea populației locale evreiești În timpul războiului au dat naștere unei regiuni omogene după standardele sovietice: dacă Republica Rusă număra În 1990 peste 100 de minorități, dintre care 31 locuiau În regiuni autonome, Ucraina era ucraineană În proporție de 84%. Ceilalți locuitori ai republicii erau ruși (11%), restul (5%) fiind un amestec de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
variate ale zonelor necrozate, ceea ce permite deosebirea a trei mari categorii de necroza: necroza uscată, necroza umedă și gangrena. NECROZA USCATĂ Procesul se caracterizează printr-o ștergere treptată a structurilor celulare și tisulare, zonele afectate devenind în general cenușii-gălbui, relativ omogene și friabile. Histologic, în primele stadii mai pot fi identificate sistemele membranare și fibrilare ale celulelor parenchimatoase și stromale, care sunt mai rezistente la acțiunea enzimelor litice. În final se lizează și acestea, totul transformându-se într-o masă omogena
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
omogene și friabile. Histologic, în primele stadii mai pot fi identificate sistemele membranare și fibrilare ale celulelor parenchimatoase și stromale, care sunt mai rezistente la acțiunea enzimelor litice. În final se lizează și acestea, totul transformându-se într-o masă omogena, cu rare resturi de cromatina și de fibre de colagen, așa-numitul detritus necrotic. După mecanismul de producere în cadrul necrozei uscate se deosebesc: necroza de coagulare, necroza ceroasa, necroza fibrinoidă, steatonecroza și necroza de cazeificare. NECROZA DE COAGULARE Necroza de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]