7,850 matches
-
George 11, care trebuia să fie un avertisment pentru noi, a fost consecința acelor împrejurări. Înaintea căderii lui Delcassé și a conferinței de la Algesiras, ar fi fost posibil ca Germania să obțină porturi și terenuri de-a lungul coastei marocane orientale. Ulterior, s-a dovedid un lucru imposibil. Programul lui Sir Edward Grey12 Atunci când am ajuns la Londra, în luna noiembrie a anului 1912, emoția cauzată de conflictul din Maroc s-a mai calmat, încheindu-se un acord la Berlin care
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
alte state. În consecință, nu aveam absolut nici un motiv să ținem seama de dorințele "Aliaților" noștri care nu numai că nu ne asigurau nici un avantaj, ci, din contră, ne expuneau pericolului unui conflict cu Rusia, dacă luam în considerare chestiunile orientale, privite însă prin lentilele unor ochelari austrieci. Transformarea alianței, încheiată exclusiv într-un scop utilitar, într-o vastă asociație comportând, în toate chestiunile, o comunitate de interese trebuia să aibă drept rezultat provocarea exact a ceea ce acest acord juridic avea
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
din 1/13 iunie-1/13 iulie 1878 consfințea același statut pentru Bulgaria, pe care însă o împărțea în două: Bulgaria de nord, care împreună cu districtul Sofia forma principatul (cnezatul) Bulgaria, aflat sub suzeranitatea otomană, și Bulgaria de sud sau Rumelia Orientală care s-a constituit într-o provincie autonomă condusă de un guvern creștin. La 29 aprilie 1879, principele german Alexandru de Battenberg a fost ales cneaz al Bulgariei (1879-1886). La 18 septemebrie 1885, în urma unei răscoale, Rumelia Orientală s-a
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
sau Rumelia Orientală care s-a constituit într-o provincie autonomă condusă de un guvern creștin. La 29 aprilie 1879, principele german Alexandru de Battenberg a fost ales cneaz al Bulgariei (1879-1886). La 18 septemebrie 1885, în urma unei răscoale, Rumelia Orientală s-a unit cu cnezatul Bulgariei. La 5 aprilie 1886, sultanul Abdul Hamid al II-lea l-a numit pe Alexandru de Battenberg guvernator al Rumeliei. La 21 august 1886, printr-o lovitură de palat, el a fost detronat. În locul
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
apoi fie a participat, fie a permis asasinatele comise de regimul Antonescu împotriva evreilor. Nu ar trebui să ne surprindă că un intelectual de marcă precum Mircea Eliade, care și-a câștigat recunoașterea internațională pentru studiul său spiritual al religiilor orientale, a avut rădăcini de extremă dreaptă în România Mare. Nici că lui Viorel Trifa, după ce a devenit arhiepiscopul ortodox român în Statele Unite, i s-a ridicat cetățenia americană în anii 1970 datorită rolului său conducător în rebeliunea legionară și în
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
se află foișorul din care își alegea, în fiecare dimineață, femeia favorită pentru ziua aceea, cîntărind din priviri trupurile goale ce se scăldau în lacul de la picioarele lui. Și totuși, bătrînul Emir a ridicat această construcție ciudată amestec de magnificență orientală cu măiestrie occidentală, al începutului de veac XX pentru una singură din cele patru neveste. Întreg haremul locuia aici, dar bogăția și arta s-au împletit, la porunca stăpînului, doar pentru o singură femeie, pe care inima sa o iubea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
or, în Orient, ceaiul nu se bea în cafenele europene. În spatele ei, se aflau pavilioanele de lemn: adevăratele pavilioane ale unei adevărate ceaihanale, cu covoare roșii și moi, cu măsuțe joase, lîngă care te puteai așeza în poziția seculară a orientalului băutor de ceai. Doar că toate erau ocupate... Suntem patru și privim triști spre covoarele populate de făpturi atît de deosebite de noi, cu ochii oblici, "tiubiteică" neagră pe creștetul capului, bărbi sure și caftane colorate. Sorb liniștiți, din micile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
așa că hotărîm să ne petrecem seara la circ, spectacolele kazahilor avînd faima lor, mai ales în ceea ce privește desfășurarea măestriei djighiților și a cailor. Pînă atunci ne desfacem umbrelele și ne plimbăm pe străzile ude pentru a ne familiariza puțin cu figurile orientale mereu senin-zîmbitoare, ce urmau să populeze de aici înainte meleagurile pe care le aveam în față. Peste drum de hotel, chiar sub copertina magazinului universal, un tînăr cazah îmi atrage atenția. Mai curînd mărunt de statură, ca toți compatrioții lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
pentru a mă putea încînta animalele în cușcă... Dar la Alma-Ata nu clovnii sau oamenii zburători și cu atît mai puțin dresura de lei mă ademeniseră la circ. Era acolo, în inima Kazahstanului, ceva ce mă fascinase dintotdeauna, din poveștile orientale sau din romanele lui Kessel, din povestirile de călătorie sau din cărțile cu poze. Pe mine, copilul crescut în miros de grajduri și nădușeală de cal, pentru care cel mai frumos dar primit în viață fusese iapa Iri cea murgă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
se poate întîmpla. Și cîteodată, în arenă se face liniște. Și se sting luminile. Rămîne doar una. Albastră. Din mijlocul cupolei coboară în mijlocul arenei un scut uriaș de bronz și un glas nevăzut, cu timbru cald, anunță în sală: "Poveste orientală". În arenă intră un cal alb și în șaua lui se află o femeie neasemuit de frumoasă, în văluri albastre. Calul pășește încet, elegant, ca într-un manej de dresură. Perdelele se dau în lături și apare un alt cal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
Urșilor, tare aș fi dorit să pot străbate și regiunile țării mele de adopție; dar, în primul rînd, întinderea ei este cam de trei ori cea a României și apoi intervin dificultățile de mai sus. Așa că, în afară de Savoia, Provența, Pirineii Orientali, Nordul-Pas de Calais, o parte din Alsacia și Lorena, două pelerinaje la Lourdes și desigur, Ile de France regiunea în care locuiesc n-am văzut tot ce-mi doream din această minunată țară și e păcat. O altă călătorie "la doi pași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
hotărât ei, dacă au hotărât ceva, în legătură cu chestiunea de mai sus. Dar indiferent ce au discutat ei, problema odată pusă este foarte serioasă. Este atât de serioasă, încât o eventuală aderare a Israelului la NATO ar schimba fundamental datele "problemei orientale", așa cum am numit eu războiul sângeros și fără sfârșit dintre evrei și arabi (palestinieni). Consecințele ar depăși, însă, cu mult zona Orientului Apropiat și Mijlociu, pentru că ar avea loc o repoziționare a marilor centre de putere din lume față de "problema
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
așa cum am numit eu războiul sângeros și fără sfârșit dintre evrei și arabi (palestinieni). Consecințele ar depăși, însă, cu mult zona Orientului Apropiat și Mijlociu, pentru că ar avea loc o repoziționare a marilor centre de putere din lume față de "problema orientală". Să analizăm mai îndeaproape datele și consecințele aderării Israelului la NATO. Întâi de toate, eu cred că șansele ca Israelul să devină membru al NATO sunt mici. NATO există de multă vreme, și tot de multă vreme (din anii '50
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
a lungul vremii, acestea s-au dovedit un rai al luptătorilor antisioniști, dar și al unor teroriști finanțați și înarmați de o mulțime de "sponsori". Să privim ansamblul. Etnii diferite în rivalitate permanentă, grupări religioase care se dușmănesc în stil oriental, refugiați palestinieni care se luptă cu toți, dar și între ei, influențe, subsidii și arme din cele mai diverse direcții, cum ar fi Iranul, Arabia Saudită, Siria, Israelul, Irakul și mulți alții. Nu lipsește, după cum se vede, niciun ingredient pentru izbucnirea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
este deloc dovedit că Petru ar fi fost episcop al Bisericii Romei. Legenda ar fi apărut mai târziu și ar fi fost creată de însăși Biserica Romei în propriul său interes. Oricum ar sta lucrurile, fapt este că niciodată Biserica Orientală (ortodoxă) și, ulterior, cele protestante n-au recunoscut această pretenție a Bisericii Catolice și nici valoarea argumentelor pe care se întemeiază ea. Pe de altă parte, este adevărat că Biserica Romei s-a bucurat, încă din primele secole, de o
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
rând. În 1949, Partidul Comunist, în frunte cu Mao, a preluat puterea și a stopat, brutal, orice manifestare a democrației așa timidă cum se născuse ea în 1912, trecând la marile experimente sociale comuniste. Celebrele campanii cu nume frumoase, tipic orientale a Celor o sută de flori și a Marelui salt înainte au fost mari eșecuri care s-au soldat cu multe milioane de victime. Ele aminteau de cooperativizarea lui Stalin, din 1929/1933, care a cauzat moartea prin înfometare a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
privilegiilor ei. Ea a văzut ce s-a întâmplat cu "foștii" în Uniunea Sovietică și în Europa de Est și face orice pentru a conserva regimul și simbolul său. Unul din mijloacele folosite este zeificarea conducătorului, metodă cu lungă tradiție în despoțiile orientale. Un alt mijloc, larg folosit azi, este înarmarea. Psihoza dușmanului care ne înconjoară și care râvnește la bogățiile noastre are drept consecință înarmarea permanentă. Nu contează că cetățeanul n-are de niciunele, important este să ne apărăm, să zdrobim dușmanul
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
până în pragul anilor 1500. Intră în istoria spirituală Părinții Bisericii Occidentale patres eclesiae (Ambrozie, Ieronim, Grigore cel Mare și Sfântul Augustin). Se inaugurează perioada lucrării lor care se numește patristica, formată din două curente: cel latin, occidental și cel grecesc, oriental. Semnificativ pentru problematica noastră este curentul occidental în care se detașează, ca strălucit moștenitor al culturii antice și deschizător de drumuri, Sfântul Augustin. Șirul precursorilor sociologiei găsește o nouă prelungire prin reprezentanții gândirii filosofice creștine din Evul Mediu. Viața. Cunoscut
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
cel al indivizilor. Această latură psihologică, care reprezintă un aspect al europenității, cu însemnate implicații la nivelul culturii, este alcătuită din cîteva elemente distincte, între care se remarcă principiul superiorității, instituit încă de vechii greci, care, luînd act de culturile orientale, le-au preluat elementele valoroase, prelucrîndu-le din perspectiva geniului propriu și instituind o anumită aroganță în raport cu celelalte neamuri ale antichității. Fenomenul a fost continuat de romani, convinși de strălucirea inegalabilă a Romei și a imperiului pe care îl controla, dar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
î. Hr. Cultura Greciei Antice s-a remarcat în toate domeniile: știință, artă, filozofie, tehnică, mitologie, politică etc. Legată de vechea cugetare și de vechile îndeletniciri autohtone, precum și de organizările raționale ale unora dintre mituri, ea a fost receptivă față de influențele orientale, între care se remar-că influența culturii egiptene, care avea deja o tradiție milenară. Cultura greacă s-a constituit ca un fenomen profund original în secolele al VII-lea și al VI-lea î. Hr. și a fost stimulată de sporirea cunoștințelor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cu româna. Retoromana (sau romanșa), deși are un număr redus de vorbitori (în jur de 830000 de vorbitori în cantonul elvețian Graubünden și în nord-estul Italiei) este lipsită de unitate, dialectele ei occidentale marcînd pluralul cu desinența -s, iar cele orientale uzînd și de -i (ca italiana și româna). Cu toate acestea, această limbă a beneficiat de o anumită cultivare, deși nici aspectul literar nu este unitar, în dialectul engadinez realizîndu-se, prima traducere a Bibliei într-o limbă romanică, în anul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ți-s frate; eu îs elev). Ca atare, au rezultat forme omonime pentru persoanele întîi singular și a treia plural pentru indicativ prezent. Dar, forma redusă (și conjunctă) s era prea puțin relevantă în comunicare și, de aceea, în latina orientală, forma analogică *sintunt de la conjunctiv, persoana a treia plural, timpul prezent, a fost preluată la indicativ, iar sintunt, prin pierderea terminației, a devenit sint. Folosirea formelor conjunctivului la indicativ s-a produs, de altfel, și în alte situații, încît mai
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rom. eu vream, însă pe terenul limbii române nu s-a menținut un singur verb cu flexiune supletivă, ci s-au completat paradigmele pentru două verbe independente, a voi și a vrea. În același timp, probabil după model grecesc (latina orientală fiind, fără îndoială, asaltată de logica gramaticală grecească), aceste verbe vrea-voi au fost antrenate în realizarea timpului viitor și a modului condițional, pentru viitor fiind preluată ca auxiliar paradigma cu originea în prezent (voi), iar pentru condițional cea cu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
criteriile de la baza unei astfel de grupări sînt fie eterogene, fie simplificatoare. Cea mai frecventă clasificare împarte spațiul lingvistic romanic european în Romania orientală și Romania occidentală, delimitate de linia Spezia Rimini, plasată în spațiul de limbă italiană. Prima, Romania orientală, cuprinde dialectele italiene de la sud de această linie și limbile dalmată și română, iar cea de-a doua, Romania occidentală, dialectele din nordul liniei respective și celelalte limbi romanice (provensala, franceza, sarda, catalana, retoromana, spaniola și portugheza). Cunoscută este și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Pentru epoca modernă, situația românilor a fost marcată, pe de o parte, de căderea Bizanțului și de relațiile cu turcii și, pe de altă parte, de extinderea europeană a Rusiei Moscovite (Moscovia), în ambele situații fiind promovat tipul de viață oriental asiatic. Cucerirea Constantinopolului de către turci a blocat orice contact al românilor cu sudul și cu sud-vestul Europei și, în acest context, interesul incipient al unora dintre republicile italiene pentru zonele locuite de români nu s-a mai putut manifesta, iar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]