7,232 matches
-
și opiniile nesigure el refuză rătăcirea iar meditînd pentru a se redescoperi și a se confirma lui însuși ca fiind ceva conștient de propria conștiință, Descartes își câștigă realitatea subiectivă. Adam este singur și ne-conștient de sine într-un Paradis sigur. În singurătatea sa adamică Descartes vrea însă mai mult ; vrea un Paradis subiectiv, mai întâi, în care să depășească această condiție adamică devenind conștient de sine, gîndire ce se gîndește pe sine. Nevoia de certitudine ca nostalgie a paradisului
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
a se confirma lui însuși ca fiind ceva conștient de propria conștiință, Descartes își câștigă realitatea subiectivă. Adam este singur și ne-conștient de sine într-un Paradis sigur. În singurătatea sa adamică Descartes vrea însă mai mult ; vrea un Paradis subiectiv, mai întâi, în care să depășească această condiție adamică devenind conștient de sine, gîndire ce se gîndește pe sine. Nevoia de certitudine ca nostalgie a paradisului nu rămîne cantonată în sfera subiectivității, căci Descartes nu e doar nostalgic ci
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Paradis sigur. În singurătatea sa adamică Descartes vrea însă mai mult ; vrea un Paradis subiectiv, mai întâi, în care să depășească această condiție adamică devenind conștient de sine, gîndire ce se gîndește pe sine. Nevoia de certitudine ca nostalgie a paradisului nu rămîne cantonată în sfera subiectivității, căci Descartes nu e doar nostalgic ci și un ambițios vizionar. El vrea să proiecteze și în afara lui paradisul privat pe care l-a recreat atunci cînd a descoperit ca prim principiu al filosofiei
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
conștient de sine, gîndire ce se gîndește pe sine. Nevoia de certitudine ca nostalgie a paradisului nu rămîne cantonată în sfera subiectivității, căci Descartes nu e doar nostalgic ci și un ambițios vizionar. El vrea să proiecteze și în afara lui paradisul privat pe care l-a recreat atunci cînd a descoperit ca prim principiu al filosofiei sale «cogito ergo sum». Descartes visează la o știință minunată, mathesis universalis , care să explice tot ceea ce poate fi ordonat și măsurat și care să
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
fizica, deși doar schițată, a inițiat ulterior o serie de progrese remarcabile în direcția pe care Descartes o țintea: cunoașterea naturii și stăpînirea ei. ) Poate nu întâmplător, atât în Discurs, unde își exprima convingerea că lumea ar putea deveni un Paradis terestru, cât și în Meditațiile sale, în care și-a creat propriul paradis, au fiecare câte șase părți. Este numărul zilelor în care Dumnezeu a creat lumea. Aidoma Creatorului Suprem, Descartes vrea să construiască, subiectiv și obiectiv, o lume care
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
direcția pe care Descartes o țintea: cunoașterea naturii și stăpînirea ei. ) Poate nu întâmplător, atât în Discurs, unde își exprima convingerea că lumea ar putea deveni un Paradis terestru, cât și în Meditațiile sale, în care și-a creat propriul paradis, au fiecare câte șase părți. Este numărul zilelor în care Dumnezeu a creat lumea. Aidoma Creatorului Suprem, Descartes vrea să construiască, subiectiv și obiectiv, o lume care să fie din temelii absolut sigură, o lume din care incertitudinea să fie
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
lumea. Aidoma Creatorului Suprem, Descartes vrea să construiască, subiectiv și obiectiv, o lume care să fie din temelii absolut sigură, o lume din care incertitudinea să fie exclusă, o lume într-un fel magică. Toate acestea trădează faptul că nostalgia paradisului pierdut îl încearcă și pe Descartes „raționalistul”. În paradis, omul era într-o „siguranță imperturbabilă”, nimic nu i se împotrivea, totul îl servea, iar prin «cogito ergo sum», Descartes recâștiga, cel puțin pentru sine, certitudinea ascunsă între cele patru ziduri
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
și obiectiv, o lume care să fie din temelii absolut sigură, o lume din care incertitudinea să fie exclusă, o lume într-un fel magică. Toate acestea trădează faptul că nostalgia paradisului pierdut îl încearcă și pe Descartes „raționalistul”. În paradis, omul era într-o „siguranță imperturbabilă”, nimic nu i se împotrivea, totul îl servea, iar prin «cogito ergo sum», Descartes recâștiga, cel puțin pentru sine, certitudinea ascunsă între cele patru ziduri pe care le va dărâma, unul câte unul: simțirile
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
adoptat unele simboluri păgâne pe care le‑au utilizat cu un sens specific creștin mult mai bogat și profund, ca de exemplu anotimpurile care pentru păgâni erau semne ale vieții, au devenit simbol al învierii; grădina, finicul, porumbelul, păunul evocau paradisul ceresc; corabia a devenit simbolul bisericii etc. Astfel, prin intermediul simbolurilor, biserica a încercat să elaboreze un limbaj care să poată exprima același adevăr ca și cuvântul sacru. Premise religioase și biblice ale artei creștine După coborârea Duhului Sfânt, apostolii au
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
libertate și har, ci consi‑ deră cu toată sinceritatea că harul divin și energiile divine alcătuiesc mediul natural al existenței umane. Exact în acest sens înțelegeau sfinții părinți rela‑ tarea biblică despre grădina raiului: ca pe un rezumat al bisericii paradisului, acolo unde Adam își mai păstra încă demnitatea apusă de om liber. O astfel de concepție despre sfințenia naturală a existenței omenești se bazează în ul‑ timă instanță pe doctrina biblică a omului creat după chipul lui Dumnezeu, altfel spus
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a făcut niciodată un secret din faptul că întreaga lui viață a fost trăită sub imperiul pasiunii. Se pare că el a fost prins ca într‑un vârtej asemeni celui din Infernul lui Dante care putea să‑l înalțe în paradis, dar la fel de bine să‑l arunce și în iad. În opera care a apărut din acest vârtej, chipurile frumoase de adolescenți au jucat un rol important. În opera lui Michelangelo, pasiunea și credința sunt născute practic din același foc. Într
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Brancacci, cât și în ultima mărturie privind natura religioasă a picturii renascentiste. Frescele din capela Brancacci includ unele dintre cele mai puternice și dramatice imagini din arta occidentală printre care: Banii pentru tribut, Izgonirea lui Adam și a Evei din paradis, Sfântul Petru botezându‑i pe neofiți și Sfântul Petru vindecând cu umbra sa. La fel ca predecesorul său Giotto, Masaccio a reușit să creeze o lume care să sintetize‑ ze forma, conținutul și sensul, într‑un mesaj care cuprinde principii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
spiritul său care îl pune în mișcare. El nu mai este o creatură fără suflet ci un spirit insuflat de cel Atotputernic, o ființă care este creată pentru perfecțiune și care este chemată de Dumnezeu pentru a perpetua viața în paradisul pământesc: Creșteți și vă înmulțiți și stă‑ pâniți pământul. Lucrarea este pe cât de simplă pe atât de ingenioasă juxtapunând caracterul uman al lui Adam cu puterea divină: cele două figuri nu se ating, cu toate acestea aproape că poți simți
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ridicat, în lene nu se manifestă decât respectul suprem pentru propriul meu imobilism. Leneșul e paradigma împlinirii fără efort: el reușește tocmai în măsura în care nu face nimic. Ca erou al stazei, căzut în inadecvarea mobilității universale, leneșul este un recidivist al paradisului după cădere, un insurgent al eternității în condițiile finitudinii. Dar în loc să fie muzealizat ca memento al unei esențe pierdute și ca argument pentru regăsirea ei, leneșul devine victima hărniciei fără repere. Desigur, leneșul nu se poate sinucide, pentru că, eliberat de
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
astrale (de curând s-a atras atenția într-o teză de doctorat, prezentată facultății catolice din Lille, asupra prezicerii lui d"Ailly, bazată pe un horoscop în care afirma că în 1789 va fi o mare revoluție). "Infernul, Purgatoriul și Paradisul" lui Dante, pravoslavnicul poem de răsunet universal, este străbătut de duhul anatemizat. Poetul își mărturisește credința în astre cu prețul pierderii mântuirii sufletului: O, glorioase stele; O, univers plin de mari virtuți, de la care eu recunosc totul, oricare mi-ar
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
a fost creată în 7 zile și se împarte în 7 ore canonice, săptămâna creștină are tot 7 zile, ca și cea chaldeeană. Fig.25 - O alegorie creștin-astrologică, în care se caută o îmbinare armonioasă a celor două credințe opuse. Paradisul plin de sfinți, este o sferă care înconjoară zodiacul ceresc. Clement al V-lea a ordonat prin bula papală "de Magistris" ca în "Universitățile din Paris, Oxford, Bologna, Salamanca, să fie savanți catolici care să aibă cunoștiințe suficiente ale limbilor
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
secolele 16 și 17 20. - Ptolemeu 21. - Harta astrologică numită "Planisfera lui Bianchini" 22. - Cum își imaginau oamenii din secolele trecute că arată cometele 23. - Altarul astrologic de la Gabies, văzut de sus și din lateral 24. - O alegorie astrologico-creștină, reprezentând paradisul și zodiacul 25. - Un instrument astronomic folosit în secolele 16 și 17 26. - Gravură din secolul 15, reprezentând nenorociri aduse de planeta Saturn 27. - Theophrast Bombast von Hohenheim, cunoscut mai ales sub numele de Paracelsus - vestit medic, astrolog și alchimist
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
pentru pământ: ”Inima îi tremura că și-a mărit averea”, fără ca nimic să îl mai sperie-judecata cu Simion Lungu. Gestul său, de a intra cu plugul în pământul vecinului, este simbolic exprimând regretul față de un trecut îndepărtat și regăsirea unui paradis demult pierdut. Un alt pas hrănitor al obsesiei sale este ideea de a se căsători cu o fată bogată, pentru a-i lua pământul. Soluția o găsește în întrebarea formulată de Titu: ”Poți să-l silești?”; singura cale de a
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
cap un voal alb prin care a anunțat izvoarele că pot începe să murmure poveștile adunate în timpul iernii. Soarele are cele mai puternice raze vara, primăvara parcă este un curcubeu colorat, tabloul auriu amestecat cu puțină cafea este toamna, iar paradisul ghețarilor este doar iarna.
Sfera by Alexandra Poleac () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93583]
-
este asociată unui litoral renumit prin limpezimea apelor Mării Adriatice și combinației munte - țărm. Tunisia - cu destinații exotice, de tipul oazelor din deșertul Sahara. Cipru - cu temple grecești și romane și litoralului mediteranean; aerul de intimitate specific insular. Emiratele Arabe - paradis al cumpărăturilor - aur, aparatură electrocasnică și antichități, organizarea unor safari. Siria și Iordania - pentru obiectivele arheologice de anvergură - cinci civilizații și-au lăsat urmele aici. CAP.II. ASPECTE METODOLOGICE ALE AMENAJĂRII TURISTICE 2.1. Noțiuni specifice În România se folosește
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
dus la un stil prea fluent sau jurnalistic. Dar în legătură cu aceasta nu s-a făcut nici o investigație practică. cât despre dictare, ea a fost folosită de autori de calități și formații foarte diferite. Milton a dictat unui secretar versuri din Paradisul pierdut gata compuse în capul lui. Mai interesante sânt însă exemplul lui Scott și ale lui Goethe și Henry James care, la bătrânețe, au dictat opere a căror structură era concepută dinainte, dar a căror haină verbală era improvizată. In
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
de inegal repartizate încât numeroși cercetători africani, asiatici, sud-americani sau din Oceania caută refugiu în universitățile și institutele occidentale. Nord sau Sud, Est sau Vest, un curent viguros al antropologiei contemporane a întors definitiv pagina nostalgiei și a căutării de paradisuri pierdute pentru a încerca să înțeleagă lumea așa cum este ea. Viziunea conservatoare a moștenirii culturale, reificată de cuvântul "tradiție", a favorizat o concepție prea simplă a schimbării sociale, în termeni de antinomii (tradiție/modernitate). Noi știm astăzi că rare sunt
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
transporturi de orice fel, de migrații, transferuri de bunuri pe distanțe lungi și pe durate îndelungate nu datează de la inventarea mașinii cu abur. Trebuie eliminată neînțelegerea care persistă în a considera antropologia fie ca o căutare a originilor sau a paradisurilor pierdute, fie ca inventarul rezistențelor față de occidentalizare. Rolul antropologilor nu este de a descoperi grupuri necunoscute, nici de a acoperi lacunele atlasului cultural mondial, ci, mai degrabă, de a propune o analiză critică a modurilor culturale de expresie în contextul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
carton, pânză, coji de ouă sau sticlă), Valentina Acasandrei merge dintr-un spațiu idealizat, dar fără a zugrăvi o strălucitoare lume iluzorie, așa cum fac mulți artiști naivi. Lucrările ei degajă o sobrietate generatoare de liniște interioară, ea nefiind în căutarea paradisului pierdut, ci a virtuții de reechilibrare a visului cu culori, atât de promițător în pictura naivă.” (Gheorghe Bălăceanu, „Pagini de artă naivă ieșeană, Naive art pages from Iași”) Ady Iosif 1927 Sculptor Născut în 1927, în localitatea Gheorgheni, județul Harghita
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Colinde la primărie 543 Robu Calistrat 1952 Pictor „Nu e vorba că nu aș putea picta și altcumva, dar arta naivă mi-a dat mereu impresia că e un mod de a rezista la opresiunile sociale. În plus, naivii visează paradisul, și-l pictează atunci când nu-l pot trăi.” Născut la data de 4 iunie 1952, în localitatea Pufești , jud. Vrancea. Studii: Liceul „Angel Saligni”, Iași, promoția 1972. Debut artistic -1976 Bibliografie și reprezentare grafică: Albumul Artă Naivă, realizat de Centru
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]