14,286 matches
-
pot spală oricîtă apă va curge. Sînt foarte supărat pe viață asta - mi-e sila de viață acelora - de pasivitatea lor, cît va mai dă cu trăznete și grindină-n noi - de ce oare - de ce? Oare nu merit nici chiar un pic de sinceritate - de la soarta-mi egosită și nătînga - e oare vis e oare zi sau e numai noapte - o noapte de coșmar cu panta-i strigata și urîtă de sufletele mici și neputincioase - Și pentru ce? - Pentru ce să-ți
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
și „uliul”, și asta de șmecher ce era. Mă laud cu isprava mea la el, ce păstrăv grozav am prins eu. Se minună și el. Dar ce-i veni în minte: îmi zise să-i dau și lui păstrăvul un pic în mână, să se joace. I l-am dat. El clăti un pic păstrăvul în apă, apoi strigă: Aualeooo! L-am scăpat! Cum să scape păstrăvul meu în apă? Văd că face o mutră de idiot, apoi îmi zice că
PĂSTRĂVUL MEU de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371070_a_372399]
-
la el, ce păstrăv grozav am prins eu. Se minună și el. Dar ce-i veni în minte: îmi zise să-i dau și lui păstrăvul un pic în mână, să se joace. I l-am dat. El clăti un pic păstrăvul în apă, apoi strigă: Aualeooo! L-am scăpat! Cum să scape păstrăvul meu în apă? Văd că face o mutră de idiot, apoi îmi zice că ar mai sta cu mine să căutăm păstrăvul, dar se grăbește: trebuie să
PĂSTRĂVUL MEU de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371070_a_372399]
-
din care transpare puritatea, inocența, sinceritatea, devoțiunea. Icoanele și tablourile pe teme religioase ne trimit cu gândul la existența unui univers dincolo de lumea noastră concretă, care se află în adâncul nostru, un univers pe care pictorul l-a sugerat strecurând picuri de sfințenie și de smerenie, un univers care te îndeamnă la contemplare și la rugăciune. Stând de vorba cu pictorul, i-am deslușit câteva trăsături pe care i le bănuiam. Profunda sa religiozitate i-a sădit în suflet dragostea de
CEASUL DE TAINĂ AL PICTORULUI MIHAI TEODOR OLTEANU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371100_a_372429]
-
văd iar pe gânduri și-adesea mofluz Iar glasul îți sună acum ca ecou. Tăcerea devine tot mai copleșitoare Emoția-nvăluie vis în mister. Se simte în aer miros de trădare Iar dragostea noastră nu are reper. Ai ochi încărcați cu picuri de rouă Dar cum mă apropii încep să-nțeleg. Că sunt lacrimi mari ce-ți cad de pe pleoape Iar totul acuma nu este întreg. Cuvintele mor de înaltă trădare Iar vise, priviri se tot scurg înapoi. Spre vremuri apuse când
MOARTEA CUVINTELOR de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371127_a_372456]
-
pe de o parte, și din nechibzuință, pe din toate părțile, s-a ajuns la stupefianta condiție ca oricine vrea să ajungă la unii artiști să se înghesuie la pragul castelului lor de primitivă faimă și să laude măcar un pic spiridușii pentru care minciuna, drept complezență, este ce-i drojdia pentru pâine! Cândva, eu personal, nu mă confruntam cu aceste furci caudine în fața niciunei personalități, nu numai a artiștilor. Aveam conversații libere, scriam cu seriozitate, prețuire și obiectivism despre ele
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
pot spală oricîtă apă va curge. Sînt foarte supărat pe viață asta - mi-e sila de viață acelora - de pasivitatea lor, cît va mai dă cu trăznete și grindină-n noi - de ce oare - de ce? Oare nu merit nici chiar un pic de sinceritate - de la soarta-mi egosită și nătînga - e oare vis e oare zi sau e numai noapte - o noapte de coșmar cu panta-i strigata și urîtă de sufletele mici și neputincioase - Și pentru ce? - Pentru ce să-ți
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
primăvară, te rog să-l întrebi pe tatăl tău pentru a ne putea da unele referiri. Nu-i înțeleg scopul - acestei prohibiții - poate va afla tatăl tău mai multe și te rog să-mi scri și mie. Mai am un pic și termin Magicianul - o carte care m-a răscolit, m-a enervat, mă încîntat -, tu ce părere ai despre ea? Pe aici totul e în regulă ... De la o vreme nu știu ce s-a întîmplat cu mine șunt într-o stare pe
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
degetelor. Nu știa de unde i-a venit acest impuls,această dorință de a o simți. Era o straina.Doar o fată care astăzi a preferat să fie singura,să-și vopsească unghiile,să citească și să-și răsfețe sânii un pic în soare într-o duminică frumoasă departe de asfaltul încins al orașului. Își trecu degetele prin par,ofta...o mai privi o secundă lungă...apoi fluiera ușor. Sub privirile ei uimite,calul apăru alergând ușor și dintr-un salt el
POVESTE DE DRAGOSTE(1) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371188_a_372517]
-
desprindea în felii, după cum o formase timpul. Priveam cu uimire forța omului, în fata căreia până și pietrele îngenunchează. Câți ani le-au trebuit să devină bolovani, iar omului nu-i păsa de viața lor, îi rănea, îi sfărâma fără pic de regret! L-am rugat și l-am întrebat, mai în glumă, mai în serios: „Nicule, mai încet! Nu crezi că le doare?” Ce ipocrizie din partea mea, am gândit! Și Nicu, râzând cu poftă, mi-a răspuns: „Doar e piatră
NICOLAE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371189_a_372518]
-
doar efemerul. Cețuri rare-n temenele se preling ca o iscoadă. Muntele ar vrea să spele tot ce are ca podoabă. Speriați de-ntunecare oamenii opriți din treabă, se ascund cu mic, cu mare sau deschid umbrele-n grabă. Răpăind în picuri repezi, apele devin torente. Curg prin văi, mângâie lespezi cu-ntreruperi ori accente. Fulgere răsar din nouri cu lumină orbitoare. Tunete-n prelungi ecouri trag doar salve de onoare ! Uite,se înseninează... De prin văi, de prin vâlcele ies fuioare
ÎN BUCEGI de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371291_a_372620]
-
fi fost așa de valoroasă dacă n-ar fi fost crucea mai întâi. Deci poziția aceasta este: întâi suferința și pe urmă plata. „Cine fuge de Cruce fuge de Dumnezeu”, zice Sfântul Teodor Studitul. Nu cer nimic altceva decât un pic de trezvie. Dumnezeu nu-i supărat pe noi atât de mult pentru anumite greșeli, pe cât este de supărat că suntem nepăsători. Să nu amânăm trezirea duhovnicească. În ierarhia din Biserică nu împăratul sau patriarhul este cel mai mare. Cine este
CONSTANŢA, ACUM LA ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA SA LA DOMNUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371158_a_372487]
-
am să particip și eu cu o mică expoziție de grafică. Este o a doua manifestare expozițională a mea în cadrul Cercul Cultural Româno-Austriac „Unirea”, prima fiind cu ocazia Zilei Naționale a României, de 1 Decembie 2015. Pentru a descrie un pic demersul activității mele artistice menționez că sunt absolventă a secției de pictură din cadrul Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, am studii post-universitare și un doctorat în domeniu obținut tot la instituția mai sus amintită. Am debutat acum 25 de
MICA UNIRE SĂRBĂTORITĂ ÎN CADRUL CERCULUL CULTURAL ROMÂNO-AUSTRIAC „UNIREA” de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344773_a_346102]
-
inutile. Mimează și ea că a fost convinsă de argumentele fetei și îi replică: - Bine Deșire, cum spui tu dragă! Cu sigranță am luat drept suferință, oboseală ta îndreptățită. Mergi de te odihnește! - Ție nu ți-e somn mătușa? - Un pic! Mai privesc la televizor și pun ceva în ordine, apoi te urmez și eu la culcare. Noapte bună Deșire! - Noapte bună mătușa! Deșire se retrage degrabă în camera sa, unde o năpădesc lacrimile și ea le lasă să curgă în
PETRECERE NEFASTĂ (11) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344789_a_346118]
-
mai conteneam să-ți cer să-mi citești povești. Cântecul tău reușea mereu că prin miracol să mă adoarmă și nu reușeam deloc să-mi amintesc finalul. Zice ea surâzând înseninata. Între timp se liniștise și își recăpătase autocontrolul. Un pic rușinata îi dădu un sărut mătușii sale ți-i zice pe un ton glumeț: -E tare plăcut să am o mătușa care să mă alinte, în ciuda faptului că am crescut. -Nu fi ingrata! M-ai speriat Deșire! Ce ți se
PETRECERE NEFASTĂ (11) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344789_a_346118]
-
e ger și-atâta nea, Nu e greu, cine-ar putea? Să alergi veac după veac, Să mai duci și-n spate-un sac, În odăi sau în cerdac Să fii puștilor pe plac? Hai să-l mai lăsăm un pic, Să se odihnească zic, Să se simtă mai voinic, Că-i și el un biet bunic! Referință Bibliografică: SUB BRĂDUȚU-MPODOBIT / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2185, Anul VI, 24 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe
SUB BRĂDUŢU-MPODOBIT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344814_a_346143]
-
distaină, alteori nu. Deși au un aer de vetustețe, de alcov, o legănare „de dor și suspine”, o adormire „în ramuri pe flori de cireș”, de care ni se face dor într-o lume abstractă, ternă, nebună, nebună, nebună, fără pic de fantezie și de romantism, în care principalele repere sunt: a avea și a simți, versurile cuceresc prin tonul uneori elegiac, plin de sensibilitate și gingășie, în care cuvintele de ordine sunt: „viori, fiori, atingeri, dor, suspin / Uitate-s într-
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
evenimentele din 1989 nasc mereu reacții personale contradictorii: aici trebuie să spun că am fost o victimă perfectă a propagandei și diversiunilor din timpul Revoluției. Am crezut tot ce s-a spus la televizor, indignându-mă și entuziasmându-mă fără pic de simț critic (p.10)... În anul 1989, numai câteva persoane erau pregătite să facă față în România unui război mediatic și unor operațiuni militare decisive, de schimbare a puterii ceaușiste cu o putere neocomunistă soft, perestroikistă, cu față umană
SAU CE INSEAMNA CERCETAREA DE SINE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345001_a_346330]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > NEBUNIE CURATĂ Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 834 din 13 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Cred că oamenii, în genere, au un pic de scrânteală în ei încă de la naștere. La unii a plouat cu mai multă nebunie, la alții au fost picurați doar câțiva stropi. Oricum ar fi, fiecare din noi are o anume sminteală, ceva care ține de o rotiță lipsă
NEBUNIE CURATĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345730_a_347059]
-
Un gol adânc. Săgeți încinse ce străpung, Rănesc și dor. În nopți de primăvară, Somn alungat! O ultimă fărâmă de speranță. De ce iar eu rămân al nimănui? O noapte de coșmar, Mă tremură acum în zori, Cad lacrimi, plânge ploaia! Picuri hrănesc credința în noi. Referință Bibliografică: Plânge și ploaia depărtarea. / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 829, Anul III, 08 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PLÂNGE ŞI PLOAIA DEPĂRTAREA. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345777_a_347106]
-
captând interesul auditoriului și entuziasmându-l direct proporțional cu trecerea timpului. Concertul a continuat în celelalte două volume (Rătăcite anotimpuri și Poeme pentru un vis) , prin alte acte în care muzica te împresoară, când cu acea lină atingere, precum a picurilor de mir, când cu acorduri grave, din care țâșnește fie revolta, fie durerea sau tristețea ori însingurarea, lăsând apoi loc Iubirii, Luminii, Păcii, pe care poeta le înscrie cu majuscule, aș cum trebuie, de altfel... Este concertul vieții pline de
O NOUĂ STEA ÎN UNIVERSUL LITERATURII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345747_a_347076]
-
marea săruta inima acestui pământ enigmatic. Casă a sufletului meu sunt Carpații fascinanți, în care mă descopăr în alte și alte forme, ce capătă, de fiecare dată, noi valente. Cu horele istoriilor apuse, cu pământul împovărat de lacrimi, de sclipirea picurilor de viață și-a fulgilor de nea, de vers și joc, Carpații românești reprezintă pentru mine, locul în care pun luminii zăvor și în care îmi așez trăirile și gândurile, acordandu-le importantă cuvenită. Iubesc tărâmul românesc, cu văile, cu
MOMENTE DE RELAXARE IN MUNTII FAGARAS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 829 din 08 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345776_a_347105]
-
inevitabilul se produse. Manole Pintilii deveni și el locatar al lazaretului din lagăr. Și dacă tot a trebuit să înfrunte moartea, ceru să o facă îmbrățișat cu fratele său, adică în același pat. În el, mezinul, încă mai licărea un pic de speranță, pe care dorea s-o împărtășească acum cu bădița Nică. Au trecut amândoi prin toate etapele bolii. Manole însă rezista bine. Rupea de la gura lui din cartoful fiert, primit o dată pe zi, ca să-l întremeze pe frate-său
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
cu mâinile la spate: Pedepsită vreau să stea! Milă-mi e acum de ea, Și-o sărut pe săturate. Protestează că nu-i drept: „Nu vezi că n-am apărare!” Că-s puternic și-s mai mare, Și nu am pic de respect Pentru-un arestat ca ea!... Că n-o las nici să vorbească; Ar vrea să mă pălmuiască, Când de limbă mă pișca. Mi-a uitat de supărare, Vai!... din cătușe a scăpat, Brațu-i simt de după cap; Dulce-i
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
candelă pentru mai târziu.” Magda Isanos, poeta care a reușit să răspundă tristeții cu un zâmbet etern La 17 aprilie 1916, când se năștea Magda Isanos, primăvara provoca viața într-o lumină nouă, pregătitoare a unui drum deloc ușor, un pic perfid, cu un început și un sfârșit marcat de cele două mari războaie care au schimbat multe convingeri existențiale. Între acestea, un hohot de râs aducător de veselie și nădejde. Era Duminica Tomii ... ca un fel de pecete pentru viața
DOAMNE, N-AM ISPRĂVIT! de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345844_a_347173]